Pe 9 martie a.c., forţele armate ruse au bombardat un spital de copii şi o maternitate din oraşul asediat Mariupol, din sud-estul Ucrainei. Autoritățile din Ucraina au anunțat în primele ore după atac că cel puțin cinci persoane au murit și că 17 persoane au fost rănite, printre care și două femei însărcinate surprinse în fotografiile realizate în urma atacului. În spațiul online, au circulat diverse informații care susțineau că atacul asupra maternității a fost regizat și că una dintre femeile din imagini ar fi de fapt o „actriță de criză” care a interpretat rolul mai multor victime. Una dintre femeile acuzate că ar fi „actrițe de criză” a murit din cauza rănilor, iar a doua a născut o fetiță. Nu există dovezi care ar sugera că atacul ar fi fost regizat sau că victimele ar fi actori, urmările bombardamentelor fiind documentate de medici, martori oculari și jurnaliști pe teren.
Informații de contextADVERTISING
După bombardarea maternității din Mariupol, în spațiul online au circulat diverse informații potrivit cărira atacul asupra maternității a fost regizat, iar anumite victime din imagini ar fi, de fapt, actori de criză.
În România, mai multe postări pe Facebook au sugerat că „femeia fotografiată în ruinele maternității a fost machiată și adusă sub camerele de filmat”, „mass-media mincinoase vor să vă facă să credeți că Rusia bombardează civilii din Mariupol”, „miliția nazistă ucraineană se ascunde în școli, spitale, centre comerciale și case. Doar că rușii știu care sunt acestea” sau că „orașul Mariupol este bombardat de armata ucraineană”.
Care sunt faptele?
Pe 9 martie, forţele militare ruse au bombardat un spital de copii şi o maternitate din oraşul asediat Mariupol, din sud-estul Ucrainei. Atacul aerian a distrus complet unitatea medicală și a lăsat un crater imens în curtea spitalului. În primele ore după atac, autoritățile din Ucraina au anunțat că cel puțin cinci persoane au murit și că 17 persoane au fost rănite, printre care și două femei însărcinate surprinse în fotografiile realizate în urma atacului.
Printre fotografiile de după atacul asupra maternității, apare o femeie însărcinată, evacuată pe o targă. Medicul chirurg care a tratat-o a declarat că aceasta a decedat din cauza rănilor, iar copilul ei nu a putut fi salvat. O altă femeie văzută în fotografiile de la bombardament a fost identificată drept Marianna Vishemirskaya, un blogger din Ucraina (în mai multe surse, numele acesteia apare drept Podgusrskaya sau Vishegirskaya). Aceasta a fost fotografiată însângerată, coborând scările spitalul avariat și ulterior, acoperită de o pătură, în fața ruinelor. Marianna Vishemirskaya a fost transferată la un alt spital, unde a născut pe 10 martie o fetiță. Înainte de bombardament, Vishemirskaya postase pe rețelele sociale fotografii fiind însărcinată, iar Associated Press a publicat o fotografie cu ea și copilul acesteia.
Fotografiile în care apare Marianna Vishemirskaya și femeia care a decedat în urma rănilor au fost denaturate în postările de pe rețelele sociale, atât din Rusia, cât și din alte țări, pentru a pretinde că Vishemirskaya a fost o „actriță de criză” plătită pentru „a juca rolul unei victime/rolul celor două femei însărcinate”.
Unele postări susțin că fotografiile sunt „o producție în stil hollywoodian la Maternitatea Mariupol”, deoarece „în spital nu erau pacienți și nici personal medical”, iar „actorii de criză au fost folosiți pentru tragedia pusă în scenă”.
Într-un interviu recent acordat unui blogger pro-rus din auto-intitulata „Republică Populară Donețk”, Marianna Vishemirskaya a declarat că spitalul din Mariupol nu a fost lovit de un atac aerian. Aceasta susține că nu a auzit avioane și că ar fi fost „focuri lansate din altă parte”, fără a preciza clar cine ar putea fi responsabil. În momentul realizării interviului, Vishemirskaya se află pe teritoriul controlat de Rusia, dar nu este clar exact unde și în ce condiții a fost filmat interviul. În interviu, Vishemirskaya menționează că le-ar fi spus jurnaliștilor Associated Press că nu a vrut să fie filmată, deși afirmațiile sunt contrazise atât de reporterii Associated Press, cât și de filmările de la fața locului.
În plus, o echipă de jurnalişti Associated Press care se afla în Mariupol în momentul bombardamentului a documentat cele două explozii. Una dintre explozii a creat un crater de circa 4 metri adâncime în curtea spitalului. Potrivit estimărilor a doi experți în muniție, consultați de Associated Press, un crater de această mărime se poate forma în urma unui atac aerian, folosind o bombă de cel puțin 500 de kilograme. Joseph Bermudez, un analist de imagini la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, a declarat că dimensiunea craterului și efectele vizibile ale impactului asupra clădirilor din jur nu lasă îndoială că a fost un atac aerian.
CNN a reconstituit cu ajutorul imaginilor din satelit zona care arăta unitatea spitalului înainte de atac, prin care a identificat faptul că unitatea era folosită de civili și nu a găsit nicio dovadă care să susțină afirmațiile că spitalul ar fi fost folosit drept bază militară.
Evaluarea noastră: fapte distorsionate
Postările de pe rețele sociale susțin în mod eronat că bombardamentele asupra spitalului din Mariupol ar fi fost regizate sau că „o actriță” ar fi interpretat rolul mai multor victime. Nu există dovezi care să sugereze că atacul a fost regizat, că victimele ar fi „actori de criză” sau că spitalul era folosit drept unitate militară, consecințele bombardamentelor fiind documentate de martori oculari, medici și jurnaliști pe teren.
Narațiuni alimentate de astfel de conținuturi:- „Presa mainstream/ presa globalistă minte/ ascunde adevărul/ manipulează”;„mass media mincinoase vor să vă facă să credeți că Rusia bombardează civilii din Mariupol”;
- „Războiul din Ucraina este fabricat/ regizat”;
- „Victimele războiului sunt actori de criză”.
Disclaimer!
Antifake scoate la suprafață și analizează conținuturi eronate, înșelătoare sau pur și simplu false nu pentru a le amplifica sau a le oferi o vizibilitate nedorită în spațiul public, ci pentru a crește nivelul de conștientizare publică pe marginea lor.
Sursele noastre de fact-checking:
factcheck.org – Social Media Posts Misrepresent Victims of Hospital Bombed in Mariupol
telegraph.co.uk – Pregnant woman injured in Mariupol hospital strike featured in pro-Russia propaganda
edition.cnn.com – Anatomy of the Mariupol hospital attack
edition.cnn.com – Pregnant woman and her baby die after Mariupol maternity hospital bombing
apnews.com – Doctors, crater disprove Russia’s hospital airstrike misinfo
apnews.com – Amid Mariupol horror, a newborn rests in her mother’s arms