În ziua 1114 de război situația este critică pentru forțele ucrainene care încă mai luptă în regiunea rusă Kursk.
Moscova a anunțat că a eliberat localitatea Sudja, un bastion cheie al trupelor ucrainene. Kievul nu a confirmat, după ce miercuri a comunicat că încă se dau lupte în zona Sudja.
"Buzunarul" creat de armata ucraineană în regiunea rusă e pe cale să se destrame. Din suprafața de 1.200 kmp ocupată în perioada de vârf a ofensivei-fulger, Kievul mai controlează acum doar vreo 280. Alte surse vorbesc de o suprafață și mai mică.
Valeri Gerasimov, șeful Statului Major al armatei ruse, a declarat că trupele sale au recâștigat controlul asupra a peste 86% din teritoriul capturat de ucraineni în Kursk.
La rândul său, generalul Oleksandr Sîrskîi, comandantul-şef al armatei ucrainene, a spus că prioritatea rămâne protejarea vieților militarilor și trecerea "pe poziții mai favorabile" - cu alte cuvinte, retragerea din fața contraofensivei rușilor.
Pe de altă parte, armata ucraineană a epuizat rachetele ATACMS cu rază lungă de acțiune furnizate de SUA. În total, Statele Unite au livrat Kievului mai puțin de 40 de astfel de arme.
Între timp, continuă atacurile aeriene asupra Ucrainei. Armata rusă a atacat în timpul nopții cu o rachetă balistică și 117 drone. Forțele aeriene au doborât cea mai mare parte a țintelor, dar cel puțin cinci oameni au murit.
De partea cealaltă a graniței, dronele ucrainene au atacat aseară târziu o fabrică de drone camuflată din regiunea Kaluga, potrivit unor surse din serviciul de informații al armatei ucrainene (GUR).
Ministerul rus al Apărării a anunţat că a doborât în cursul nopţii 77 de drone ucrainene deasupra mai multor regiuni ruse. Resturile dronelor doborâte au provocat incendii în regiunile Kaluga, Voronej și Rostov.
Serviciul de securitate al Rusiei (FSB) a transmis că a prevenit o serie de atacuri teroriste, care urmau să fie comise cu ajutorul unor seturi de parfumuri trimise prin poștă.
Trecem la negocierile de pace. Steve Witkoff, trimisul lui Donald Trump, a sosit azi la Moscova pentru discuții cu partea rusă. Însă Kremlinul a refuzat azi un armistiţiu. Iuri Uşakov, consilierul lui Vladimir Putin pentru politică externă, a declarat că Moscova doreşte un acord pe termen lung, care să ţină cont de interesele sale.
Potrivit unor surse, Moscova ar fi prezentat deja o listă de cerințe care trebuie îndeplinite înainte de a accepta încetarea focului. Documentul prevede că o soluţionare paşnică a crizei ucrainene nu poate avea loc înainte de 2026. Printre cerințele Rusiei se numără și "destructurarea completă" a actualului guvern de la Kiev.
Iar Ucraina a primit azi două vești bune din Canada și Finlanda.
Evoluția pe frontul din Kursk
- Rușii zic că au eliberat Sudja- Forțele ruse au eliberat localitatea Sudja, un bastion cheie al trupelor ucrainene din regiunea Kursk, şi două sate din apropiere, Melovoi şi Podol, a anunțat joi Ministerul rus al Apărării. Armata ucraineană nu a confirmat această informație, după ce miercuri a comunicat că încă se dau lupte în zona Sudja. Analiștii militari de la grupul de monitorizare DeepState, precum și Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), au raportat, de asemenea, că Rusia a capturat parțial sau total Sudja, iar forțele ucrainene ar fi în curs de retragere din oraș, relatează Kyiv Independent.
- "Buzunarul" ucrainean se strâmtează - Trupele ruse au recâștigat controlul asupra a peste 86% din teritoriul capturat de Ucraina în regiunea Kursk, a declarat Valeri Gerasimov, șeful Statului Major al armatei ruse. Suprafața ocupată de ucraineni era, în perioada de vârf a ofensivei-fulger a forţelor ucrainene, la începutul lui august, de 1.200 kmp. În urmă cu o lună, ucrainenii mai controlau 440 kmp, iar în urmă cu o săptămână 390 kmp. Luni, site-ul Deep State estima la 288 kmp, însă un oficial militar francez de rang înalt menționa 200 kmp. În prezent, "buzunarul" ucrainean s-a restrâns la zona micii localități Sudja, de aproximativ 400 de locuitori, pe care rușii au anunțat că au eliberat-o.
- Ucrainenii se repliază în Kursk - Comandantul-şef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrskîi, a sugerat că trupele sale se repliază în Kursk, în care forţe ruse au revendicat câştiguri teritoriale rapide în ultimele zile. "În situaţia cea mai dificilă, prioritatea mea a fost şi rămâne sa salvez viaţa militarilor ucraineni. În acest scop, unităţile forţelor apărării manevrează, dacă este necesar, către poziţii mai favorabile", a anunţat Sîrskîi, pe Facebook, folosind o formulă utilizată atât de partea rusă, cât şi de către cea ucraineană, pentru a semnala o retragere. Sîrskîi a adăugat că forțele ucrainene își vor apăra pozițiile "atât cât va fi necesar". În cele peste șapte luni de lupte în Kursk, pierderile rușilor au ajuns la aproape 54.900 de militari, cu peste 22.000 de morți, a susținut generalul citat de Kyiv Independent.
Situația pe front
- Ucraina a rămas fără rachete ATACMS - Armata ucraineană a epuizat rachetele ATACMS cu rază lungă de acțiune furnizate de SUA, relatează Associated Press, citând un oficial american și un parlamentar ucrainean. Stocul de ATACMS s-a terminat la sfârșitul lunii ianuarie. În total, Statele Unite au livrat Kievului mai puțin de 40 de astfel de rachete.
- Lovitură în Dnipro - Atacurile rusești din cursul nopții trecute au ucis cel puțin cinci oameni și au rănit alți 28, au raportat autoritățile regionale ucrainene joi, potrivit Kyiv Independent. În regiunea Dnipropetrovsk patru oameni au fost răniți în urma atacurilor, inclusiv trei femei. O dronă a incendiat o infrastructură și a avariat clădiri rezidențiale. În Donețk atacurile au ucis trei persoane și au rănit 14. Un bărbat de 60 de ani a fost rănit în Kupiansk (regiunea Harkov), iar în Herson o persoană a murit și șase au fost rănite. Două blocuri și 20 de case au fost avariate. Un om a fost ucis în Sumî după ce a încercat să umble cu o dronă rusească, iar aceasta a explodat. În regiunea Zaporojie un bărbat de 50 de ani a fost, la rândul său, rănit.
- Atac cu rachetă - Forțele aeriene ucrainene au doborât 74 dintre cele 117 drone lansate de Rusia asupra a 11 regiuni. Alte 38 de drone-capcană au dispărut de pe radare fără a provoca pagube. Rusia a lansat inclusiv o rachetă balistică Iskander-M din regiunea Kursk, fără ca efectele sale să fie precizate.
Ce se întâmplă în Rusia
- Fabrică de drone, lovită de drone - Dronele ucrainene au atacat aseară târziu o fabrică de drone camuflată din regiunea Kaluga, au confirmat surse din serviciul de informații al armatei ucrainene (GUR) pentru Kyiv Independent. Liniile de producție de drone au fost amplasate pe terenul unei fabrici de beton aerat din satul Obuhovo, din districtul Dzerjinskii, regiunea Kaluga, a spus una dintre surse. Guvernatorul Vladislav Șapșa a declarat că 25 de drone au fost doborâte noaptea trecută în regiunea Kaluga, iar resturile de drone au incendiat o instalație industrială nespecificată din districtul Dzerjinskii. Localnicii au relatat pe rețelele de socializare despre explozii puternice și un incendiu la uzină. Resturile de drone au deteriorat, de asemenea, un releu și o linie electrică din districtul Hvastovici, cea mai sudică zonă a regiunii Kaluga, a spus Șapșa.
- Drone doborâte - Ministerul rus al Apărării a anunţat că a doborât în cursul nopţii 77 de drone ucrainene, dintre care 30 deasupra regiunii Briansk, la frontiera cu Ucraina, şi 25 deasupra regiunii Kaluga, câte șase în Kursk și Voronej și câte cinci în Rostov și Belgorod. Resturile dronelor doborâte au provocat incendii în regiunile Kaluga, Voronej și Rostov, dar flăcările au fost stinse, a menționat ministerul, potrivit Kyiv Independent. Aeroporturile din Penza, Saratov și Volgograd au impus restricții temporare de zbor peste noapte, a anunțat Agenția Federală de Transport Aerian din Rusia.
- Atentate cu parfumuri - Serviciul de securitate al Rusiei (FSB) a prevenit o serie de atacuri teroriste, care urmau să fie comise cu seturi de parfumuri trimise prin poștă la adresele unor militari din opt regiuni, informează TASS. Un cetățean rus recrutat de spionajul ucrainean și care trimitea coletele a fost reținut în regiunea Sverdlovsk. "În timpul inspecției de pe aeroportul din Celiabinsk, ofițerii FSB au depistat și neutralizat cinci pachete care conțineau dispozitive explozive improvizate deghizate în seturi cadou de parfum. Potrivit experților, explozivii erau activi și ar fi trebuit să se detoneze când destinatarul deschidea pachetul", a transmis FSB. Potrivit sursei, cetățeanul rus reținut, născut în 2003, a preluat pachete din depozitele din Celiabinsk pentru o recompensă în numerar și le-a trimis prin poștă militarilor și autorităților civile care locuiesc în regiunile Moscova, Voronej, Krasnodar și Saratov. "După finalizarea sarcinii, serviciile speciale ucrainene au oprit comunicarea cu el fără a plăti recompensa", a menționat FSB. La perchezițiile efectuate au fost depistate încă patru patru dispozitive explozive similare, destinate militarilor din regiunile Tver, Rostov, Nijni Novgorod și Kaluga. Potrivit FSB, în 2024 suspectul a efectuat supraveghere și strângere de informații asupra militarilor ruși care locuiau în Engels, regiunea Saratov, și a angajaților întreprinderilor din industria de apărare din Ekaterinburg.
Negocierile de pace
- Trimisul lui Trump a ajuns la Moscova - Steve Witkoff, trimisul special al lui Donald Trump, a sosit la Moscova pentru discuții privind pacea în Ucraina. Detalii AICI. Ziarul Kommersant anunță că Steve Witkoff se va întâlni în această seară cu Vladimir Putin, iar informația a fost confirmată și de președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, aflat și el la Moscova, dar Kremlinul nu a făcut un anunț oficial pe această temă, relatează Sky News.
- Lukașenko discută cu Putin - Potrivit Interfax, şi preşedintele belarus Alexander Lukaşenko a zburat joi la Moscova, unde urmează să poarte discuţii cu Vladimir Putin. Discuţiile dintre cei doi lideri au fost anunţate cu o zi înainte de serviciul de presă al Kremlinului. Este prima deplasare externă a lui Lukaşenko - un aliat de bază al lui Vladimir Putin - după realegerea sa în fruntea Belarusului, unde Moscova ar fi mutat deja rachete nucleare tactice. O serie de documente comune sunt aşteptate să fie semnate în urma discuţiilor.
- Kremlinul spune „Niet” - Kremlinul a respins propunerea unui armistițiu temporar, considerând că acesta ar oferi Ucrainei un avantaj strategic. Răspunsul a venit din partea consilierului lui Vladimir Putin. Detalii AICI.
- Ce vrea Rusia pentru încetarea focului - Moscova a prezentat o listă de cerințe de îndeplinit înainte de a accepta un acord de încetare a focului, informează joi două surse familiarizate cu problema, citate de Sky News. Oficialii ambelor părți au discutat termenii acordului în ultimele trei săptămâni. Sursele nu au dezvăluit cu exactitate ce anume a inclus Rusia în lista sa, dar au descris termenii ca fiind similari cu ceea ce țara a prezentat anterior. Cererile anterioare includeau un acord de a nu desfășura trupe străine în Ucraina și recunoașterea internațională a revendicării Crimeii și a patru provincii ucrainene de către Vladimir Putin.
- Obiectivele Moscovei la negocieri - Un document redactat în februarie de către un cerc de reflecţie apropiat Serviciilor de securitate ruse (FSB) prezintă cerinţele Moscovei în vederea unor negocieri care să pună capăt războiului, dezvăluie Washington Post. Autorii textului - obţinut de către un serviciu de informaţii european -, pe care cotidianul american scrie că l-a consultat, resping planurile preliminare ale lui Trump în vederea unui acord de pace în 100 de zile ca fiind "imposibil de realizat". În document se arată că "o soluţionare paşnică a crizei ucrainene nu poate avea loc înainte de 2026". Ei resping, de asemenea, ideea unei desfăşurări a unor militari străini care să garanteze pacea şi subliniază asupra recunoaşterii suveranităţii ruse în teritoriile ucrainene pe care Moscova le-a cucerit. O nouă împărţire a teritoriului Ucrainei este necesară, consideră autorii documentului, prin crearea unei zone-tampon în nord-estul Ucrainei şi unei zone demilitarizate în regiunile din sudul Ucrainei, situate în apropiere de Crimeea. "Destructurarea completă" a actualului guvern de la Kiev este, de asemenea, una dintre cerinţele ruseşti.
- Avertismentul lui Zelenski despre Putin - Volodimir Zelenski a făcut apel la partenerii Ucrainei să se asigure că Rusia nu îi "înșală" cu privire la o încetare a focului, informează Sky News. În discursul său de miercuri seara, la o zi după summit-ul de la Jeddah, președintele ucrainean a declarat că "trebuie să ne îndreptăm spre pace", dar a lansat un avertisment către aliați. "Factorul-cheie este capacitatea partenerilor noștri de a asigura disponibilitatea Rusiei nu de a păcăli, ci de a pune capăt cu adevărat războiului. Pentru că în acest moment, loviturile rusești nu s-au oprit", a declarat liderul ucrainean.
Alte informații relevante
- Ajutor important din Canada - Ucraina a primit tranșa I de aproximativ 1,7 miliarde de dolari de la Ottawa, în cadrul Inițiativei G7 de accelerare extraordinară a veniturilor (ERA), a anunțat azi Ministerul de Finanțe de la Kiev. Mecanismul ERA, în valoare totală de 50 de miliarde de dolari, oferă Kievului împrumuturi care vor fi rambursate folosind profiturile viitoare din exploatarea activelor înghețate ale Rusiei. Potrivit ministerului, contribuția Canadei la inițiativă este de 3,5 miliarde de dolari, iar împrumutul va fi acordat pe 30 de ani. De la începerea războiului, țările G7 au înghețat active suverane ale Rusiei în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari. Inițiativa ERA, susținută în primul rând de SUA și UE, își propune să folosească profiturile din aceste active rusești înghețate pentru a finanța apărarea și reconstrucția Ucrainei.
- Rusia se simte amenințată de NATO în Marea Baltică - Consilierul prezidențial rus Nikolai Patrușev a afirmat joi că NATO "escaladează" în mod deliberat tensiunile în regiunea baltică, prezentând alianța ca pe o amenințare la adresa securității Rusiei. El a spus într-un interviu pentru o revistă militară și politică rusă că forțele navale ale NATO acționează pentru "a bloca" Rusia în Marea Baltică, ignorând angajamentul diplomatic cu Moscova. Patrușev a acuzat alianţa, în special Marea Britanie, că a provocat instabilitate în regiune. "Evaluarea situației din Marea Baltică ne permite să atragem atenția asupra stimulării deliberate a tensiunilor regionale de către forțele navale ale țărilor europene ale alianței", a spus el. Consilierul a mai susținut, fără a prezenta dovezi, că NATO lansează atacuri cibernetice asupra sistemelor de navigație ale navelor rusești pentru a genera accidente și avarii ale infrastructurii.
- Finlanda trimite muniție, nu și trupe - Finlanda a anunțat cel de-al 28-lea pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de aproximativ 200 de milioane de euro. Ministrul finlandez al Apărării, Antti Hakkanen, a confirmat că pachetul include muniție de artilerie, de care Ucraina are nevoie urgentă. De la declanșarea invaziei pe scară largă a Rusiei, Finlanda a oferit Ucrainei ajutor în valoare de 2,5 miliarde de euro. Pe de altă parte, ministrul finlandez al Apărării a confirmat că țara sa nu va trimite militari care să garanteze pacea în cazul în care se va ajunge la o înțelegere între ruși și ucraineni, relatează Sky News.
- G7 are Ucraina pe agendă - Miniştrii de Externe din Marea Britanie, Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi Statele Unite se reunesc la Charlevoix, Quebec, până vineri, pentru prima lor întâlnire de la revenirea la putere a preşedintelui american Donald Trump în ianuarie. Pentru Marco Rubio, secretarul de Stat american, G7 trebuie să se concentreze pe Ucraina, acesta fiind "scopul reuniunii". Înainte de a ajunge în Canada după-amiază, el a explicat că speră ca marile ţări industrializate să recunoască faptul că "Statele Unite au făcut un lucru bun pentru lume", după discuţiile recente din Arabia Saudită.