În ziua 1021 de război, aflăm de la Donald Tusk că discuţiile de pace ar putea începe în această iarnă.
Premierul Poloniei va avea o serie de întâlniri (primele cu preşedintele Franţei şi premierul britanic), în timp ce Varşovia încearcă să joace un rol principal în încheierea conflictului şi va prelua preşedinţia rotativă a Uniunii Europene de la 1 ianuarie.
Pe front, o rachetă lansată de ruși a distrus o clinică medicală din orașul ucrainean Zaporojie. Trei persoane au fost ucise și 11 rănite.
Rușii au încercat să înainteze și în regiunea Kursk, însă Statul Major ucrainean a transmis că atacurile au fost respinse.
Forțele ucrainene vor primi în curând un "camarad" eficient - o dronă cu șenile, dotată cu mitralieră și controlată de la distanță. Sistemul robotizat a primit aprobarea pentru a fi introdus pe câmpul de luptă.
Kremlinul a anunțat azi că războiul din Ucraina va continua până când obiectivele stabilite de preşedintele Vladimir Putin vor fi atinse prin acţiune militară sau prin negocieri. Iar şeful serviciului de informaţii externe (SVR), Serghei Narîşkin, a declarat că Rusia este aproape de a-şi atinge obiectivele în Ucraina, Moscova deţinând „iniţiativa strategică” în toate zonele în război.
Pe de altă parte, peste 70% din ucraineni ar susține aderarea treptată la NATO, asemenea Germaniei divizate.
La nivel diplomatic, președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina ar putea lua în considerare propunerea lui Emmanuel Macron de a desfășura trupe străine de menținere a păcii pe teritoriul său, dar numai după ce va obține o înțelegere clară a calendarului de aderare la NATO.
Totodată, liderul de la Kiev și-a exprimat ”recunoştinţa profundă” faţă de ”hotărârea puternică” a lui Donald Trump de a pune capăt războiului cu Rusia, după ce s-a întâlnit sâmbătă la Paris cu preşedintele ales american.
Tot din SUA vine o veste bună: Trezoreria a deblocat 20 de miliarde de dolari pentru Ucraina, partea sa din împrumutul de 50 de miliarde promis de G7 şi care va fi rambursat prin dobânzile la activele ruseşti îngheţate din cauza sancţiunilor.
Situația pe front
- Răniți în Harkov - Un atac cu rachete lansat dimineață de forțele ruse asupra orașului Zlatopil, din regiunea Harkov, a provocat rănirea a cel puțin zece persoane, conform guvernatorului regiunii, Oleh Sîniehubov. Rachetele au explodat în apropierea unei bănci, unde mai multe clădiri nelocuite și autovehicule au fost avariate, a precizat guvernatorul. Autoritățile continuă să evalueze amploarea pagubelor și a numărului de victime. Zlatopil, un oraș cu o populație de aproximativ 28.500 de locuitori înainte de război, este situat la aproximativ 60 de kilometri sud de centrul regional Harkov, scrie Kyiv Independent.
- Femeie ucisă în Herson - O dronă rusească a aruncat dimineață bombe asupra satului Odradokamianka din regiunea Herson. O femeie de 74 de ani a fost ucisă, au anunțat autoritățile citate de Ukrainska Pravda.
- Clinică lovită de rachetă - O rachetă lansată de ruși a distrus o clinică medicală din orașul ucrainean Zaporojie. Este vorba despre o unitate medicală privată, au anunțat ucrainenii. Trei persoane au fost ucise și 11 rănite într-un atac aerian lansat de ruși. Salvatorii căută oameni care ar putea fi prinși sub dărâmături. O persoană este în stare gravă, iar printre răniți se numărau doi medici, a transmis guvernatorul.
- Rușii atacă - În ultimele 24 de ore au avut loc 175 de lupte pe front. Forțele ucrainene au respins peste 100 de atacuri ale rușilor în sectoarele Pokrovsk, Kurahove și Vremivka. În regiunea Kursk rușii au încercat de 11 ori să străpungă linia ucraineană de apărare, a anunțat marți dimineață Statul Major de la Kiev. Potrivit grupului de analiză militară DeepState, trupele ruse continuă să avanseze în regiunea Donețk și s-au apropiat de nouă localități, relatează Ukrainska Pravda.
Ce se mai întâmplă în Rusia
- Cât va continua războiul - Kremlinul a anunțat că războiul din Ucraina va continua până când obiectivele stabilite de preşedintele Vladimir Putin vor fi atinse prin acţiune militară sau prin negocieri, informează Reuters. "Operaţiunea militară specială se va încheia atunci când toate obiectivele stabilite de preşedinte şi comandantul suprem vor fi atinse", a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, folosind expresia Moscovei pentru conflict. "Aceste obiective pot fi atinse ca urmare a operaţiunii militare speciale sau ca urmare a negocierilor relevante", a adăugat el. Peskov a spus că în prezent nu sunt în curs de desfăşurare discuţii între Moscova şi Kiev, deoarece "partea ucraineană refuză orice negociere".
- Şeful serviciului rus de informaţii externe (SVR), Serghei Narîşkin, a declarat marţi că Rusia este aproape de a-şi atinge obiectivele în Ucraina, Moscova deţinând „iniţiativa strategică” în toate zonele în război. „Situaţia de pe front nu este în favoarea Kievului”, a declarat Serghei Narîşkin, pentru Razvedcik, publicaţia oficială a agenţiei de informaţii externe. „Iniţiativa strategică în toate domeniile ne aparţine, suntem aproape de atingerea obiectivelor noastre, în timp ce forţele armate ale Ucrainei sunt pe punctul de a se prăbuşi”, spune Narîşkin. Şeful spionajului extern a adăugat că, pentru Rusia, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a pierdut legitimitatea şi „capacitatea de a negocia”. Narîşkin este unul dintre puţinii înalţi oficiali ruşi care au contacte relativ regulate cu înalţi oficiali americani şi occidentali. Opiniile sale oferă o perspectivă asupra gândirii de la nivelurile superioare ale Kremlinului.
Alte informații relevante
- Negocieri de iarnă - Discuţiile de pace privind războiul din Ucraina ar putea începe în această iarnă, a declarat marţi premierul Poloniei, Donald Tusk, prezentând o serie de întâlniri (primele cu preşedintele Franţei şi premierul britanic) pe care le are în program, în timp ce Varşovia încearcă să joace un rol principal în încheierea conflictului. Polonia a fost unul dintre cei mai fermi susţinători ai Kievului de la invazia Rusiei în Ucraina în 2022. Prim-ministrul Donald Tusk a declarat că Varşovia va fi puternic implicată în orice discuţii, atunci când va prelua preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, de la 1 ianuarie. Detalii AICI
- Drona cu mitralieră va ajunge pe front - Ministerul ucrainean al Apărării a anunțat că sistemul robotic de luptă Droid TW 12.7 a primit avizele necesare pentru a fi trimis pe front. Drona cu șenile este dotată cu o mitralieră Browning de 12,7 mm și e controlată de la distanță prin intermediul unei tablete.
- Ucrainenii susțin modelul vest-german - 70,3% dintre ucraineni sunt de acord cu aderarea treptată la NATO, asemenea Germaniei divizate, potrivit unui sondaj de opinie realizat în noiembrie. Ideea este denumită modelul vest-german: RFG (Germania de Vest) a devenit membră NATO în 1955, dar teritoriul fostei RDG (Germania de Est), rămas în spatele Cortinei de Fier, a aderat aproape 40 de ani mai târziu, după reunificarea Germaniei. Neoficial, această idee a fost analizată de mult timp în Occident în discuții despre posibile formule pentru încheierea fazei actuale a războiului și prevenirea reînnoirii agresiunii ruse, scrie Ukrainska Pravda.
- Veste bună din SUA - SUA au deblocat 20 de miliarde de dolari pentru Ucraina, partea sa din împrumutul de 50 de miliarde promis de G7 şi care va fi rambursat prin dobânzile la activele ruseşti îngheţate din cauza sancţiunilor. "Statele Unite şi-au îndeplinit angajamentul din octombrie (...), transferând aceste fonduri" către fondul intermediar al Băncii Mondiale dedicat Ucrainei "prin intermediul căruia vor fi puse la dispoziţia Ucrainei", a anunţat Trezoreria, într-un comunicat.
- Zelenski are un plan pentru trupele străine - Ucraina „ar putea lua în considerare” propunerea președintelui francez Emmanuel Macron de a desfășura trupe străine de menținere a păcii pe teritoriul său, dar numai după ce va obține o înțelegere clară a calendarului de aderare la NATO, a declarat Volodimir Zelenski după întâlnirea de luni cu liderul opoziției germane Friedrich Merz. Zelenski a pledat pentru o soluţionare diplomatică a războiului purtat de Rusia în Ucraina. „Ucraina doreşte ca acest război să se încheie mai mult decât oricine altcineva. Fără îndoială, o rezoluţie diplomatică ar salva mai multe vieţi. Noi o căutăm”, a declarat liderul de la Kiev. Purtătorul de cuvânt al lui Zelenski, Serhii Nikiforov, a declarat ulterior că Kievul pregăteşte o reuniune în decembrie a principalilor parteneri europeni care, împreună cu SUA, sunt „capabili să asigure consolidarea maximă a statului nostru”. Scopul era de a dezvolta o poziţie comună care să se menţină puternică atât în negocieri, cât şi pe câmpul de luptă, a adăugat el.
- Recunoștință pentru Trump - Zelenski îşi exprimă ”recunoştinţa profundă” faţă de ”hotărârea puternică” a lui Donald Trump de a pune capăt războiului cu Rusia, după ce s-a întâlnit sâmbătă la Paris cu preşedintele ales american, relatează AFP. Emmanuel Macron a fost gazda întâlnirii lui Volodimir Zelenski cu Donald Trump la Palatul Élysée, în contextul în care în Ucraina cresc temeri faţă de nivelul susţinerii militare din partea viitoarei administraţii americane. ”Cel mai important este să cooperăm pentru a pune capăt acestui război. Aceasta este prioritatea noastră absolută. La reuniunea de la Paris exact asupra acestui lucru ne-am concentrat”, a scris pe X Zelenski. ”Îmi reiterez recunoştinţa faţă de preşedintele (francez Emmanuel) Macron pentru organizarea acestei întâlniri şi profunda recunoştinţă faţă de preşedintele (ales Donald) Trump pentru hotărârea sa fermă de a pune capăt acestui război în mod echitabil”, a adăugat liderul ucrainean.
- Lukaşenko graţiază opozanți - Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a graţiat 29 de persoane închise pentru ”extremism”. Potrivit preşedinţiei, pe listă se află 11 femei şi 18 bărbaţi. În total, 15 dintre aceste persoane suferă de boli cronice, iar şase sunt în vârstă de până la 25 de ani. Aceasta este ultima dintr-o serie de eliberări de acest fel înaintea alegerilor prezidenţiale belaruse prevăzute la sfârşitul lui ianuarie. Lukaşenko, care se află la putere din 1994, graţiază, de mai multe luni, persoane încarcerate din cauză că au protestat faţă de puterea sa.