Felicitări! Dacă citești acest text înseamnă că ai ajuns, doar tu știi cum, la finalul anului 2020. Știu că nu ți-a fost ușor, știu că provocările au fost multe, tocmai de aceea te felicit.
Poate că atunci când te gândești la anul care a trecut îți vin în minte doar momentele care au avut un impact mai mare asupra ta. Cuvintele care l-ar defini ai zice că sunt COVID, restricții, carantină, mască, izolare. Vaccin…
Ai trecut însă, alături de toți semenii tăi de pe planetă, prin mult-mult mai multe. Mai jos găsești câteva dintre evenimentele care au marcat fiecare din cele 12 luni extrem de lungi și pline ale lui 2020.
IANUARIE - Al Treilea Război Mondial
Bine ai venit, 2020, erau urările din prima zi a anului. Însă chiar ultima zi a lui 2019 ne avertiza că nu va fi un an atât de bând cum am sperat. Mai exact, am fost pe marginea celui de-Al Treilea Război Mondial!
Ambasada SUA la Bagdad fusese atacată și Donald Trump a acuzat implicarea Iranului, amenințând că ”va plăti un preț mare”. Asta se întâmpla în ultimele minute ale lui 2019. Pe 3 ianuarie SUA aveau să anunțe că l-au ucis pe generalul Qasem Soleimani, venerat de iranieni, ”pentru a descuraja planuri viitoare de atac”.
Pe 5 ianuarie Iranul se retrage din acordul nuclear și în zilele ce-au urmat a atacat cu rachete diverse obiective americane. În aceste schimburi de bombe a fost prins avionul Ukraine International Airlines, cu 176 de oameni la bord, care se prăbușește în 8 ianuarie imediat după decolare.
Tot pe 8 ianuarie Coroana britanică e zguduită de vestea că Prințul Harry și Meghan Markle își pregătesc propriul Brexit, atât din familia regală, cât și, vom vedea mai târziu, din Marea Britanie.
Coronavirusul nu a prea ținut primele pagini ale ziarelor. Se știa de el din decembrie, dar mai toți credeam că este doar problema Chinei. Pe 29 ianuarie deja făcuse însă mai multe victime decât SARS, cu peste 7.700 de cazuri și 170 de morți în China. Pe 30 ianuarie, OMS declară oficial coronavirusul o urgență internațională de sănătate publică.
Ultima zi a lui ianuarie a fost marcată de Brexit, Marea Britanie ieșind oficial din UE.
În România, în ianuarie Guvernul Ludovic Orban intra în a 3-a lună, PSD deținea controlul în Parlament și Opoziția parlamentară începuse să vorbească tot mai mult de alegeri anticipate. Guvernul și-a angajat răspunderea pe alegerea primarilor în două tururi...degeaba.
FEBRUARIE - Lăcustele
Faptul ca 2020 a fost an bisect și februarie a avut o zi în plus nu a fost cel mai special amănunt din această lună. 2 februarie a fost ziua palindrom, cifrele sale citindu-se la fel și de la cap, și de la coadă. Anterioara zi palindrom fusese 11 noiembrie 1111.
Și de timpuri străvechi, chiar biblice, ne-a amintit februarie, când din Kenya au început să vină informații despre un roi de lăcuste de trei ori mai mare decât New Yorkul. Invazia lăcustelor a continuat pe tot parcursul lui 2020, a fost cea mai gravă din ultimii 70 de ani și a afectat Kenya, Etiopia, Uganda, Somalia, Eritrea, India, Pakistan, Iran, Yemen, Oman și Arabia Saudită. În jur de 5 milioane de oameni au suferit de foame din cauza invaziei.
Între timp COVID-ul ducea la carantinarea primului vas de croazieră, Diamond Princess, cu 3.700 de pasageri la bord.
În SUA, Trump, care fusese pus sub acuzare în decembrie în procedura de demitere, e salvat de Senat, pe 5 februarie. După nici 24 de ore începe să demită martori-cheie din procesul de destituire.
Ca și recorduri avem cea mai lungă perioadă petrecută în spaţiu de o femeie, stabilit de astronautul Christina Koch, și cea mai fierbinte zi din istoria Antarcticii, când pe 6 februarie au fost înregistrate 18,2 grade Celsius.
Tot în 6 în SUA e înregistrat primul deces cauzat de COVID-19.
Furtuna Ciara lovește Scoția, în Bagdad ninge pentru a doua oară în ultimul secol și Australia are noroc cu cea mai abundentă ploaie din ultimii 30 de ani, care mai stinge din incendii. Bilanțul în Australia a ajuns la 10 februarie la 46 de milioane de acri pârjoliți, peste 1 milion de animale care au murit și 34 de oameni decedați.
Siria devine câmp de lupta pentru Rusia și Turcia, forțând alți 800.000 de oameni să ajungă refugiați.
Pe 23 februarie Italia devine țara europeană cea mai afectată de COVID, cu 152 de morți deja. Impune carantină în 10 orașe din Lombardia. Pe 25 februarie și Iranul devine un punct fierbinte pa harta a ceea ce avea să devină pandemie iar Arabia Saudită interzice accesul pelerinilor străini la Meca și Medina pentru prima oara în istorie.
Pe 29 februarie SUA semnează cu talibanii un acord ce pune capăt războiului de 18 ani din Afganistan. Americanii au 14 luni să-și retragă trupele.
Februarie a fost o lună de foc și în România. Pe 2, Guvernul Orban e demis prin moțiune de cenzură. Iohannis îl numește tot pe Ludovic Orban, dar CCR spune că desemnarea e neconstituțională, așa că e avansat Florin Cîțu.
În ziua desemnării lui Cîțu, pe 26 februarie, în România e confirmat primul caz de coronavirus.
MARTIE - Carantina și hârtia igienică
Chiar prima zi a lunii aduce vești îngrijorătoare din mai multe colțuri ale lumii. Turcia lansează o ofensivă masivă în Siria împotriva trupelor lui Assad, susținute de Rusia, după ce 36 de militari turci au fost uciși într-un atac cu rachete.
New York-ul anunță primul caz de COVID-19, Iranul eliberează 54.000 de deținuți ca să evite răspândirea virusului iar Banca Mondială pune la dispoziție ajutorare de 12 miliarde de dolari pentru lupta cu COVID.
Sunt și vești bune: pe 3 martie e externat ultimul pacient vindecat de Ebola în Congo, după ce epidemia a curmat 2.300 de vieți.
Moscova declară cea mai caldă iarnă din ultimii 140 de ani, cu temperaturi medii de 7,5 grade Celsius și niciun strop de zăpadă. Pe 6 martie Rusia refuză să reducă producția de petrol pe fondul temerilor provocate de COVID, ceea ce marchează începutul unui război pe prețul petrolului.
Pe 8 martie SUA aveau 521 de cazuri de COVID și 21 de morți, în 33 de state. Pe 9 martie Italia intră total în carantină, la un bilanț de 10.040 de cazuri și 630 de morți.
Pe 10 martie Duma de Stat aprobă modificările Constituţiei care îl fac pe Vladimir Putin președinte pe viață.
Pe 11 martie OMS declară oficial prima pandemie cauzată de un coronavirus. La acest moment bilanțul global depășea 120.000 de cazuri și 4.000 de morți.
Tot pe 11 încep și primele suspendări ale competițiilor sportive. NBA suspendă sezonul după ce un jucător e testat pozitiv. O zi mai târziu, Trump interzice zborurile din 26 de țări europene, urmând să extindă apoi restricțiile și pentru alte state.
11 martie e și ziua în care fostul producător de la Hollywood Harvey Weinstein e condamnat la 23 de ani de închisoare pentru viol și agresiuni sexuale, în dosarul care a stat la baza mișcării #MeToo.
Din 15 martie tot mai multe țări încep să impună restricții privind circulația și adunările publice și închid granițele. La această dată Italia avea deja 1.809 morți, Spania 288, iar Franța 120. La nivel global deja sunt în total mai multe îmbolnăviri și decese decât în China.
Pe 17 martie UE interzice accesul străinilor în cele 26 de state membre. Deja la această dată din întreaga lume veneau imagini cu rafturi goale. Alimentele de bază și produsele de igienă abia se mai găseau de cumpărat și am trăit cu toții marea penurie de hârtie igienică.
Pe 20 martie în India sunt spânzurați, pentru prima oara din 2013, 4 bărbați care violaseră și uciseseră o femeie într-un autobuz din New Delhi. Pe 22 martie un miliard de oameni intră în carantină în India.
În România a continuat tumultul politic. Florin Cîțu, care fusese desemnat să formeze guvernul, și-a depus mandatul cu doar câteva ore înainte de votul în Parlament. Astfel s-a ajuns tot la Orban și la situația caraghioasă ca același guvern demis de PSD în februarie să treacă prin Parlament în martie doar grație PSD.
Pe 14 martie e investit noul Guvern Orban, iar pe 16 și România intră în stare de urgență, la un bilanț de 168 de cazuri, după ce școlile fuseseră închise deja din 11 martie. Pe 22 martie România înregistrează primul deces al unui pacient cu COVID-19, pe 24 e introdusă carantina și apare declarația, iar pe 26 Victor Costache demisionează după niște declarații în care susținea testarea în masă propusă de Gabriela Firea. Ministrul Sănătății devine Nelu Tătaru.
APRILIE - Conspirațiile
Deja de acum erau formulate numeroase teorii ale conspirației, care câștigau tot mai mulți adepți. S-a spus că virusul a fost creat în laborator și eliberat intenționat pentru a decima populația globului, eroul negativ aici fiind Bill Gates. Dar și că măsura carantinării lasă de fapt cale liberă instalării antenelor 5G.
Au fost indicate ca sursă a pandemiei plantele modificate genetic, dar și giganții farmaceutici care nu se mai satură de profit. Bineînțeles, exista grupul celor care nu credeau că virusul există. O teorie mai puțin răspândită, dar care rezistă pe parcursul anului, e că maiașii nu s-au înșelat și că de fapt acum ne aflăm în 2012 potrivit calendarului lor și ne aflăm față în față cu Apocalipsa lumii așa cum o știam.
Între timp, situația s-a înrăutățin în SUA, unde de la jumătatea lui martie până pe 2 aprilie 10 milioane de americani intraseră în șomaj. În două săptămâni cifra va ajunge la 22 de milioane.
La nivel global, în 2 aprilie fusese depășit pragul de 1 milion de cazuri de COVID si bilanțul tragic ajunsese la 51.485 de morți, din care peste 10.000 erau doar în Spania.
Pe 5 aprilie Boris Johnson ajunge la spital cu COVID, iar pe 6 un tigru de la gradina zoologică din New York e testat pozitiv, fiind primul caz de transmitere de la om la felină.
Pe 7 aprilie Wuhanul iese din carantină, în timp ce restul lumii e închisă în case. Pe 8, pentru prima oara în 5 ani, se ajunge la un armistițiu în Yemen, pentru a opri răspândirea COVID-ului.
Situația devine tot mai gravă în Brazilia, dar președintele Jair Messias Bolsonaro refuză să o ia în serios. În SUA, care e măturată de tornade, Joe Biden devine candidatul democraților, după ce Bernie Sanders se retrage. Pe 14 aprilie Trump anunță că retrage finanțarea Organizației Mondiale a Sănătății pentru că nu pune China la zid în chestiunea virusului.
În unele părți din Europa sunt relaxate unele restricții, în timp ce FMI anunță că deja ne confruntăm cu cea mai gravă situație de la Marea Depresiune încoace.
Canada se confruntă pe 18 aprilie cu cel mai sângeros atac armat din istoria recentă, soldat cu 18 morți.
Pe 20 aprilie prețul petrolului american se prăbușește și, pentru prima dată în istorie, ajunge la cotații negative. În aceeași zi, ultimele trei nave de croazieră care încă erau la apă ajung în porturi din Barcelona, Los Angeles și Marsilia.
Pe 23 aprilie, Trump șochează lumea spunând într-o conferință la Casa Albă că infecția cu SARS-CoV-2 ar putea fi tratată prin injectarea de dezinfectant sau iradierea corpurilor pacienților cu raze ultraviolete. Bilanțul în SUA trece de un milion de cazuri și cel al morților îl depășește pe cel din războiul din Vietnam.
Pe 28 aprilie Departamentul Apărării din SUA face publice trei materiale video cu posibile obiecte zburătoare extraterestre filmate in perioada 2004-2015.
În România, pe 6 aprilie Guvernul amână oficial alegerile locale. Pe 16 aprilie e prelungită, cu încă 30 de zile, starea de urgență. PSD se opune și, alături de Avocatul Poporului, contestă la CCR. La finalul lui aprilie, Marcel Vela avea să anunțe că au fost date amenzi de 600 de milioane de lei (120 de milioane de euro).
MAI - Black Lives Matter: George Floyd
Restricțiile sunt relaxate timid în întreaga lume, în timp ce OMS cere prudență.
Liderii mondiali, mai puțin Putin și Trump, promit 8 miliarde de dolari pentru cercetare, în speranța găsirii celor mai bune tratamente și creării unui vaccin.
În 14 mai deja bilanțul global a ajuns la 4,4 de milioane de cazuri și peste 300.000 de decese. Peste 90.000 de angajați din sănătate au fost infectați până acum și peste 260 de asistente au murit.
Trump anunță pe 18 mai că se tratează preventiv pentru COVID cu hiroxoclorochină, un medicament pentru tratarea malariei, pentru ca pe 25 să spună că a renunțat. Pe 27 Twitter începe să semnaleze utilizatorii că unele mesaje ale președintelui SUA nu sunt conforme cu realitatea.
Pe 22 mai un avion cu 97 de oameni la bord se prăbușește în Pakistan. Doi oameni supraviețuiesc.
Pe 27 mai Spania intră în doliu 10 zile pentru cele 27.000 de persoane decedate din cauza COVID.
Pe 28 mai Congresul Naţional al Poporului adoptă o lege prin care China preia practic controlul total asupra Hong Kong-ului.
Tot pe 28 încep protestele în Minneapolis, după ce poliția l-a ucis pe George Floyd, marcând începutul mișscării Black Lives Matter.
Pe 30 mai SpaceX devine prima companie privată care trimite astronauți în spațiu.
În România, CCR declară neconstituționale prevederile prin care au fost majorate amenzile pe timpul stării de urgență. Se creează un vid legislativ, internările pacienților cu COVID devin opționale. Pe 15 mai România trece de la starea de urgență la starea de alertă.
IUNIE - Jos statuile!
Protestele se întețesc în SUA. Pe 1 iunie manifestanții pașnici din Piața Lafayette sunt dispersați de forțele de ordine cu gaze lacrimogene și alte tactici agresive. Asta ca Trump să poată merge pe jos de la Casa Albă până la Biserica Episcopală St. John, ca să pozeze cu o biblie în mână în fața în fața casei parohiale ce fusese avriată în incediile provocate de protestatari cu o noapte înainte.
În Congo reizbucnește epidemia de Ebola pe 2 iunie. Pe 3 iunie polițiștii implicați în moartea lui George Floyd sunt puși sub acuzare. Pe 4 iunie în Siberia e declarată stare de urgență după deversarea a 20.000 de tone de petrol lângă orașul arctic Norilsk.
Pe 7, Garda Națională e scoasă pe străzile din Washington pe măsură ce protestele se întețesc. Manifestații Black Lives Matter sunt organizate în toată lumea. În Bristol e dărâmată statuia lui Edward Colston, un vânzător de sclavi din secolul al 17-lea. Astfel de acțiuni se răspândesc rapid în toată lumea.
PE 15 IUNIE SE LANSEAZĂ SPOTMEDIA.RO!
Imperial College din Londra publică un studiu potrivit căruia doar în Europa carantina a salvat 3 milioane de vieți. Pe 18 iunie bilanțul global a depășit la 8,4 milioane de cazuri și 450.000 de morți. Putin sfidează pandemia și organizează pe 24 iunie o paradă grandioasă, după ce amânase marcarea a 75 de ani de la victoria sovieticilor asupra trupelor naziste.
Pe 30 iunie, China preia oficial controlul asupra Hong Kong-ului.
O furtună de nisip saharian ajunge în Caraibe, fiind cea mai mare din ultima jumătate de secol.
În România, pe 16 iunie e prelungită starea de alertă. La finalul lunii ajunseserăm la peste 25.000 de cazuri la nivel național. Pe plan politic, pe 15 iunie e votată prelungirea mandatelor aleșilor locali până în noiembrie. Pe 24 iunie e votată o moțiune simplă împotriva lui Nelu Tătaru, care rămâne în funcție.
IULIE - Inundații și incendii
Prima zi a lunii vine cu semne de revenire la normalitate. Europa își deschide granițele pentru mai multe state.
Pe 4 iulie ploi istorice lovesc Japonia și provoacă inundații masive. Și în India sunt inundații ce afectează pste 2 milioane de oameni, iar finalul lunii aduce începutul sezonului uraganelor în SUA.
Pe 6 Trump retrage SUA din Organizația Mondială a Sănătății. Pe 7 iulie în Serbia izbucnesc proteste violente după ce guvernul instituie carantină.
Pe 20 iulie Oxford dă prima rază de speranță și anunță că vaccinul dezvoltat cu AstraZeneca funcționează.
Pe 23 iulie China lansează prima misiune spațială spre Marte, o săptămână mai târziu și NASA lansează roverul Perseverance. Pe 25 Coreea de Nord anunță primul caz de COVID.
Pe 31 iulie, Johnson & Johnson anunță că a început studiile clinice pe oameni pentru vaccinul său împotriva COVID-19. Bilanțul morților la nivel mandial a trecut de 660.000 de persoane.
Tot în ultima zi a lunii începe sezonul incendiilor de vegetație în California.
În România, pe 16 iulie se încheie situația de vid legislativ, după ce Parlamentul votează și Iohannis promulgă legea carantinării după lungi dispute. Guvernul încearcă să dea de urma pacienților COVID externați la cerere. La finalul lunii aveam peste 50.000 de cazuri de COVID și 2.343 de morți. Masca devine obligatorie în spațiile publice deschise și restaurantele sunt obligate să închidă la 23:00.
Pe 15 iulie DIICOT clasează parțial Dosarul protestelor din 10 august. Parlamentul votează 27 septembrie data alegerilor locale.
AUGUST - Luna protestelor
Fostul rege al Spaniei Juan Carlos pleacă în exil confruntat cu acuzațiile de corupție. Sezonul uraganelor continuă în SUA cu Isaias și Laura, în timp ce California declară stare de urgență din cauza incendiilor. Inundații catastrofale lovesc și Yemenul și Afganistanul, în timp ce în China ploile torențiale au creat cea mai gravă situație din ultimii 70 de ani.
Pe 4 august o explozie devastatoare zguduie Beirutul, fiind comparată ca forță cu Hiroshima și Nagasaki. Cauza sunt 2.750 de tone de nistrat de amoniu, abandonate în port în urma cu 7 ani de o navă din Republica Moldova. Peste 200 de oameni au murit și mai mult de 6.000 au fost răniți. Guvernul libanez demisionează după proteste de amploare.
Pe 10 august bilanțul global al pandemiei a depășit 20 de milioane de cazuri. Dacă primele 10 milioane s-au îmbolnăvit pe parcursul a 6 luni, celelalte 10 au fost depistate în doar 43 de zile. Până la finalul lunii erau peste 25 de milioane de cazuri și peste 843.000 de morți.
Pe 11 august Putin anunță că Sputnik V, vaccinul rusesc anti-COVID, e un succes. Nu sunt publicate însă date științifice.
După ce pe 9 august Alexander Lukașenko iese învingător cu 80% din voturi în alegerile prezidențiale, proteste de o amploare istorică izbucnesc în Belarus împotriva ultimului dictator al Europei. Cel mai mare protest are loc pe 16, când peste 100.000 de oameni s-au strans la Minsk. Pe tot parcursul lor forțele de ordine intervin brutal, Lukașenko fiind hotărât să le înăbușe cu orice preț.
Și în Thailanda au loc cele mai mari proteste antiguvernamentale din ultimii 6 ani.
Pe 18 august Joe Biden e nominalizat oficial de democrați candidat, în prima convenție organizată vreodată online. Pe 23 august și Trump e reconfirmat de republicani.
Pe 24 august izbucnesc noi proteste violente în SUA, după ce Jacob Blake, un bărbat de culoare, e împușcat de 7 ori în fața a trei dintre copiii săi. Supraviețuiește, dar rămâne paralizat de la brâu în jos. În timp ce Biden promite că va face dreptate, Trump trimite Garda Națională în Kenosha ”să oprească anarhia”.
Pe 29 august Elon Musk ne-o prezintă pe Gertrude, primul porc care are implantat în creier un microcip, iar pe 31 cântărețul Akon pune prima cărămidă a orașului futuristic pe care îl construiește în Senegal, despre care spune că va fi o replica a Wakandei din ”Black Panther”.
În România, PSD anunță o nouă moțiune de cenzură împotriva Guvernului Orban, care nu se mai concretizează, însă, din lipsă de cvorum și certuri pe procedură tranșate de CCR. Pe 28 august începe campania pentru alegerile locale. În ce privește evoluția pandemiei, România începe să fie inclusă de tot mai multe state pe lista roșie a călătoriilor. Pe 31 august aveam 87.540 de cazuri confirmate și 3.621 de morți.
SEPTEMBRIE - Războiul armeno-azer/alegerile locale
Tabăra de refugiați Moria din Grecia arde, lăsând fără adăpost 13.000 de oameni.
E publicată cartea jurnalistului Bob Woodward, dar încep din primele zile ale lunii să apară pasaje din ea. Din ele aflăm că Trump a ales să minimizeze public pandemia, deși știa cât de gravă este, că s-a lăudat că i-a ”salvat pielea” prinţului moştenitor al Arabiei Saudite Mohammed bin Salman (MBS), acuzat de Congresul SUA că este responsabil pentru asasinarea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, și că simpatizează cu precădere dictatorii lumii, dorindu-și să fie unul.
Pe 9 septembrie cerul din San Francisco devine de un portocaliu închis, din cauza incendiilor care se întețesc în California. Incendii de vegetație de o amploare fără precedent mistuie și Oregonul. Uraganele continua cu Sally.
Pe 14 septembrie, astronomii anunță că au găsit posibile semne de viață pe Venus. Două săptămâni mai târziu aveau să confirme și existența a trei lacuri subterane pe Marte.
Israelul devine prima țară care anunță a doua carantină totală, pe 14 septembrie, marcând pragul pentru al doilea val al pandemiei în lume.
Pădurea amazoniană din Brazilia a ars și în 2020, până pe 17 septembrie fiind înregistrate 15.000 de incendii. Pe 18 septembrie Grecia e lovită de Ciclonul Ianos.
Pe 19 septembrie moare din cauza cancerului Ruth Bader Ginsburg, judecătoare emblematică la Curtea Supremă a Statelor Unite, apărătoare a drepturilor femeilor.
Pe 21 septembrie apar în presa Dosarele FinCEN, documente secrete care arată cum giganții bancari au intermediat tranzacţii, deşi ştiau că sunt suspecte, pentru oligarhi ruşi, mafioţi, lorzi ai industriei porno, terorişti şi regimuri autoritare.
Pe 23 septembrie Trump avea să refuze anticipat să asigure o tranziție civilizată de putere dacă pierde alegerile. S-a ținut de cuvânt.
Pe 24 septembrie Trump o nominalizează la Curtea Supremă pe Amy Coney Barrett, o catolică ferventă de 48 de ani, mamă a şapte copii şi care se opune avortului, fiind astfel la polul opus față de Ruth Bader Ginsburg.
Din China ajung dezvăluiri crunte, rapoarte arătând că în jur de 1 milion de uiguri sunt ținuți în lagărele de muncă din Xinjiang.
Pe 25 septembrie Singapore devine prima țară din lume care anunță că va folosi recunoașterea facială în sistemul național de evidență a populației. În Lacul Jackson din Texas este descoperită o amibă care consumă creierul uman, după moartea unui copil de 6 ani.
Pe 27 septembrie reizbucnește războiul armeno-azer, un conflict început în anii 80, cele doua state disputându-și regiunea Nagorno Karabah. Rapoartele vorbesc de mii de morți în lunile ce s-au scurs de atunci.
Pe 28 septembrie bilanțul negru la nivel global trece de un milion de morți din peste 33 de milioane de cazuri sunt confirmate.
Pe 29 septembrie are loc prima dezbatere prezidențială între Joe Biden și Donald Trump.
Pe 30 septembrie are loc prima acțiune concretă rezultată din protestele Black Lives Matters: California devine primul stat care adoptă o lege prin care descendenții sclavilor pot fi despăgubiți.
În România, de la 1 septembrie au fost redeschise restaurantele, teatrele și cinematografele și, după mult haos, s-a decis și cum începe anul școlar, cu cele trei scenarii. Pe 15 septmebrie, după 8 ani de lucrări, este inaugurat în prezența lui Klaus Iohannis metroul din Drumul Taberei.
Pe 27 septembrie au loc alegerile. Bucureștiul e câștigat de Nicușor Dan, susținut de PNL și USR-PLUS. Sectorul 3 rămâne cu Robert Negoiță, plecat între timp din PSD, Sectorul 4 cu social-democratul Daniel Băluță, iar Sectorul 5 surprinde alegându-l pe Cristian Popescu Piedone, condamnat în primă instanță la 8 ani de închisoare în dosarul incendiului de la Colectiv.
La Sectorul 1 începe scandalul privind numărarea voturilor. În cele din urmă câștigătoare rămâne Clotilde Armand.
La nivel național, PSD și PNL au fost aproximativ la egalitate la primăriile reședințelor de județ și mandate la șefia CJ-urilor. Orașe mari au ales însă primari USR-PLUS, cum ar fi Timișoara, Brașov, Bacău sau Câmpulung Muscel.
OCTOMBRIE - Trump are COVID, Macron supără islamiștii
Pe 2 octombrie Donald Trump anunță că el și Melania au COVID, pe 5 ajunge la spital, de unde pleacă înainte să fie vindecat și șocând la întoarcerea la Casa Alba când se arată la balcon și își dă sfidător masca jos.
Pe 5 octombrie aflăm că în oceane sunt cel puțin 14 milioane de tone de plastic, de 30 de ori mai mult decât pe uscat. În aceeași zi OMS estimează că 10% din populația lumii a fost infectată cu COVID, ceea ce înseamnă de 20 de ori mai mult decât cazurile confirmate oficial.
Pe 16 octombrie vești șocante vin din Franța, unde profesorul Samuel Paty este decapitat în suburbiile Parisului de un militant islamist de 18 ani. Pe 30 octombrie un nou atac sângeros avea să zguduie țara, după ce 3 oameni au fost înjunghiați mortal într-o biserică din Nisa. Atacurile sunt legate de declarațiile președintelui Emmanuel Macron în care a apărat caricaturile cu profestul Mahomed.
Pe 19 octombrie în Peru e descoperit un desen de 37 de metri ce face parte din liniile Nazca, ce înfățișează o pisică. Geoglifa a fost făcută în urmă cu mai bine de 2.000 de ani.
Pe 21 octombrie NASA anunță un moment istoric: O sondă a reușit să atingă asteroidul Bennu, pentru a colecta praf cosmic. Pe 26 avea să anunțe și că pe Luna e mai multă apă decât se credea inițial.
FBI anunță că are semne că Rusia și Iranul ar intenționa să interfereze în alegerile din SUA.
Pe 25 octombrie Papa Francisc numește 13 cardinali, inclusiv primul cardinal afro-american.
Pe 26 octombrie noi proteste izbucnesc în Philadelphia, după ce poliția ucide un alt bărbat de culoare, Walter Walace Jr.
Pe 27 octombrie în SUA deja e stabilit un record de voturi anticipate, cu o săptămână înainte de alegeri.
OMS anunță că Europa e spre vărful celui de-al doilea val de COVID, Franța impune o nouă carantină de o lună, la fel și Marea Britanie.
Pe 28 octombrie e anunțată descoperirea unui nou recif de corali în Australia, mai înalt decât de Empire State Building. SUA se confruntă cu uraganul Zeta, iar Vietnamul cu taifunul Molave.
Pe 30 octombrie un cutremur de 7 grade are loc în Marea Egee, peste 60 de oameni pierzându-și viața în Izmir și insula grecească Samos.
În România, tot mai multe școli intră în scenariul roșu, cu ore predate exclusiv online, chiar dacă tabletele promise nu au ajuns încă la elevi. Pe 5 octombrie țara noastră era deja pe locul 10 în Europa la număul de infectări și deja tot mai multe județe și Capitala se îndreptau către scenariul roșu.
NOIEMBRIE - Biden președinte, speranța vaccinului, apocalipsa zombie cu nurci
Taifunul Goni devastează Filipine, cu peste 3 milioane de oameni afectați de inundații și alunecări de teren. Uraganul Eta lasă în urmă peste 235 de morți în Guatemala, Honduras, Mexic și Panama. Eta e urmată de uraganul Iota. 2020 e declarat anul cu cele mai multe uragane, după ce și Theta se formează în Atlantic.
Slovacia anunță că a testat două treimi din populație. În Afganistan are loc un atac armat la Universitatea din Kabul, soldat cu 22 de morți, revendicat de Statul Islamic. Câteva zile mai târziu militanți islamiști decapitează 50 de persoane în Mozambic. Etiopia e în pragul unui război civil.
Pe 3 noiembrie au loc alegerile prezidențiale din SUA. După patru zile tensionate, Joe Biden este declarat învingător, dar Trump refuză să accepte și depune numeroase contestații, acuzand, fără dovezi, fraudarea alegerilor. Pe 4 noiembrie SUA părăsesc oficial Acordul de la Paris. Biden a promis că va corecta asta.
Pe 8 noiembrie, la nivel global e depășit pragul de 50 de milioane de cazuri de COVID, din care 1.245.240 sunt decese.
Pe 9 noiembrie, BioNTech și Pfizer anunță ca vaccinul lor anti-COVID are o eficiență de peste 90%. Pe 16 noiembrie și Moderna anunță o eficiență de 94,5% a vaccinului său. Pe 23 noiembrie AstraZeneca anunță de asemenea o eficiențp de până la 90% a vaccinului său. Summitul G20 din 21 și 22 noiembrie se încheie cu promisiunea că vaccinurile vor fi accesibile pentru toată lumea.
Pe 10 noiembrie, Collins English Dictionary desemnează ”lockdown” cuvântul anului 2020. Oregon devine primul stat american care legalizează ”ciupercile magice”, putând fi folosite în terapii de dezvoltare personală.
Pe 23 noiembrie China lansează prima misiune pe Luna, pentru a colecta roci.
Pe 24 noiembrie începe oficial tranziția către Administrația Biden. Scoția devine prima țară din lume care distribuie gratuit produse de igienă destinate femeilor în timpul menstruației.
Danemarca sacrifică peste 17 milioane de nurci pentru că ar fi purtătoare ale unui versiuni mutante de coronavirus, ce poate fi transmisă oamenilor. Ministrul Agriculturii demisionează pe 18 noiembrie pentru decizie. Pe 25 noiembrie imagini terifiante apar în spațiul online, cu cadavrele animalelor care par să iasă din mormânt. Ele fuseseră îngropate în grabă și pe măsură ce corpurile au început să se descompună au ieșit la suprafață.
Turcia continuă epurările pentru presupusa lovitură de stat din 2016. Alți 337 de oficiali militari sunt condamnați la închisoare pe viață pe 26 noiembrie.
Principalul cercetător nuclear al Iranului e asasinat lângă Teheran pe 27 noiembrie.
În România sunt înăsprite restricțiile, e interzisă circulația pe timp de noapte și revine declarația pe propria răspundere. Președintele Iohannis iese la declarații cel puțin săptămânal, acuză PSD pentru haosul din România și îndeamnă românii să iasă la vot și să nu le mai permită social-democraților să aibă puterea.
Biserica continuă lupta începută în octombrie pentru a fi permise pelerinajele, deși situația pandemică e la cel mai grav nivel de până acum. În București viceprimarii încă nu au fost aleși, Vlad Voiculescu acuzând că e blocat de PNL și Nicușor Dan.
DECEMBRIE
Pe 1 decembrie China anunță că a aselenizat, pe 17 decembrie rocile lunare ajung în siguranța pe Pământ. În SUA procurorul general anunță că nu există nicio dovadă că alegerile au fost fraudate, în ciuda acuzațiilor lui Trump.
Pe 2 decembrie, Marea Britanie autorizează vaccinul Pfizer, pe 5 Rusia anunță că începe campania de vaccinare cu Sputnik V. Pe 8 începe vaccinarea și în Marea Britanie, fiind numită Ziua Victoriei.
Pe 7 decembrie, Coca Cola e declarată poluatorul principal cu plastic din lume. Pe 8, fostul șef al securității spațiale din Israel, Haim Eshed, vorbește public despre existența extratereștrilor și a unei Federații Galactice. Spune că Donald Trump știe și urma să dezvăluie asta și de aceea a pierdut alegerile.
Canada și SUA autorizează vaccinul Pfizer, în timp ce Emiratele Arabe merg pe mâna chinezilor, cu vaccinul Sinopharm, cu o eficiență de 86%. În SUA campania de vaccinare începe pe 14 decembrie.
Uniunea Europeană se angajează să reducă emisiile de carbon cu 55% în următorul deceniu. China anunță ca va reduce emisiile cu 65% tot până în 2030.
Pe 14 decembrie are loc o eclipsă totală de Soare. E vizibilă doar din America de Sud. În aceeași zi Colegiul Electoral din SUA îl declară oficial învingător pe Biden, cu un vot de 306 la 232. Procurorul general al SUA William Barr demisionează.
SUA descoperă un atac ciberetic masiv ce durează din primăvară. Specialiștii arată cu degetul spre Rusia, Trump îi ia apărarea.
Pe 16 decembrie, 14 persoane sunt condamnate pentru atacurile din 2015 de la Charlie Hebdo.
O fetiță de 9 ani care a murit în 2013 din cauza astmului devine pe 16 decembrie prima persoană din lume în al cărui certificat de deces e scrisă la cauza morții poluarea.
Pe 17 decembrie Emmanuel Macron anunță că are COVID. Pe 18, SUA avizează și vaccinul Moderna, campania de vaccinare cu acesta începe pe 21 decembrie. În SUA, înalți oficiali sunt vaccinați, printre care Biden și Mike Pence. Trump spune că o va face când îi spune doctorul.
Pe 20 decembrie mai multe țări europene și apoi și de pe alte continente încep să își închidă granițele pentru cei care vin din Marea Britanie, după ce aici a fost descoperită o tulpină nouă a Sars-CoV-2, mult mai virală.
Pe 21 decembrie, de solstițiul de iarnă, are loc în premieră după 800 de ani o aliniere specială a planetelor Saturn și Jupiter, numită și Steaua Crăciunului. Liderii din lumea spirituală spun că acest moment marchează intrarea în Era Vărsătorului, urmând în următorii ani o elevare a omenirii.
Pe 27 decembrie, UE marchează Ziua Unității, toate statele membre începând campania de vaccinare. Ungaria, Germania și Slovacia au făcut notă discordantă și au început vaccinarea pe 26. Pe 30 decembrie, Marea Britanie devine și prima țară care avizează vaccinul AstraZeneca.
În România, Ziua Națională e sărbătorită fără mult fast din cauza restricțiilor și a pregătirilor pentru alegerile parlamentare. În diaspora votul ține 2 zile, în țară se merge la urne doar pe 6 decembrie. PSD câștigă la scor, urmat de PNL și USR-PLUS. În Parlament mai intră doar UDMR și marea surpriză a scrutinului - AUR, care din prima obține un uriaș peste 8%. PMP și Pro România nu mai ating pragul electoral.
PNL, USR-PLUS și UDMR se aliază pentru a forma un guvern de centru-dreapta. Ludovic Orban demisionează de la Guvern ca să lase ”cale liberă” negocierilor, pentru ca mai apoi să se autopropună premier. În cele din urmă obține șefia Camerei Deputaților, într-o ședință ce a durat până după 3 noaptea.
Conducerea noului Executiv îi e încredințată lui Florin Cîțu. Dan Barna și Kelemen Hunor devin vicepremieri. Vlad Voiculescu renunță să mai fie viceprimar al Capitalei pentru a deveni ministru al Sănătății. Guvernul e învestit pe repede înainte, astfel încât să fie în exercițiu în Ziua Unității, când și România a început campania de vaccinare.
Bugetul pe 2021 îl vom afla în 2021. Dar măsurile luate în ultimele zile ale lui 2020, cu înghețări de salarii și creșteri simbolice ale salariului minim, nu ne fac să debordăm de optimism, în ciuda asigurărilor venite de la Florin Cîțu.
Dar astea le vom vedea din 1 încolo, când vom începe să scriem în filele unui nou an. Până atunci, revin la ce spuneam la început: Să ciocnim în pahar în cinstea nostră, să ne felicităm pentru că am trecut prin acest an provocator și să-i onorăm lecțiile. Cu curaj, în 2021!