Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, a fost eliberat, după 12 ani, un judecător american semnând, miercuri dimineaţă, acordul său neaşteptat de recunoaştere a vinovăţiei. Formalitățile au avut loc într-o sală de judecată din Saipan, cea mai mare insulă şi capitala Insulelor Mariane de Nord. Un final neașteptat, care a surprins lumea.
Potrivit CNN, Assange a ieşit din sala de judecată ca un om liber, în soarele strălucitor din Saipan, ridicând o mână în faţa unui grup de reprezentanţi ai presei mondiale, înainte de a pleca cu maşina spre aeroport pentru a prinde un zbor spre capitala australiană Canberra în cursul zilei de miercuri.
Ce s-a întâmplat în sala de judecată
Luând cuvântul în faţa tribunalului, avocatul american al lui Assange, Barry Pollack, a declarat că acesta „a suferit enorm în lupta sa pentru libertatea de exprimare şi libertatea presei”.
Într-o turnură neașteptată a evenimentelor, australianul în vârstă de 52 de ani a fost eliberat dintr-o închisoare de înaltă securitate din Londra, luni după-amiază, şi se îmbarcase deja într-un avion privat pentru a părăsi Regatul Unit înainte ca lumea să afle de acordul său cu guvernul american.
El a apărut într-o sală de judecată americană din Insulele Mariane de Nord pentru a oficializa acordul, pledând oficial vinovat de conspiraţie ilegală pentru obţinerea şi diseminarea de informaţii clasificate în legătură cu presupusul său rol într-una dintre cele mai mari încălcări ale prevederilor privind materialele clasificate din istoria militară a SUA.
„Sunt, de fapt, vinovat de acuzaţie", a declarat Assange în faţa instanţei din Saipan.
Lanţul insular îndepărtat din Pacific este un teritoriu al SUA, situat la aproximativ 6.000 de kilometri vest de Hawaii.
Assange - care a nutrit mult timp o neîncredere profundă faţă de SUA, mergând chiar până la a le acuza că ar fi pus la cale asasinarea sa - a ezitat să pună piciorul pe teritoriul continental al SUA, astfel că procurorii au solicitat ca toate procedurile să aibă loc într-o zi la un tribunal federal american cu sediul în Saipan, cea mai mare insulă şi capitala Insulelor Mariane de Nord.
Procurorii Departamentului de Justiţie au declarat, de asemenea, că instanţa din insule are sens din punct de vedere logistic, deoarece este mai aproape de Australia, unde Assange va călători în cele din urmă după încheierea luptei sale juridice.
La începutul audierii, judecătorul i-a reamintit lui Assange că s-a întors în Statele Unite şi că acest tribunal este „cel mai mic, cel mai tânăr şi cel mai îndepărtat de capitala ţării".
Assange părea relaxat în sala de judecată, purtând un sacou negru şi o cravată maro, în timp ce se afla alături de avocaţii săi.
Rugat de judecătoarea Ramona Manglona să descrie ce a făcut pentru a fi inculpat, Assange a spus: „Lucrând ca jurnalist, mi-am încurajat sursa să furnizeze informaţii despre care se spunea că sunt clasificate pentru a publica acele informaţii. Cred că Primul Amendament a protejat această activitate... Cred că Primul Amendament şi Espionage Act sunt în contradicţie, dar accept că ar fi dificil să câştig un astfel de caz având în vedere toate aceste circumstanţe".
La pronunţarea sentinţei, judecătoarea a declarat că Assange are dreptul la un credit pentru perioada executată pentru încarcerarea sa la o închisoare britanică.
„Se pare că pedeapsa dvs. de 62 de luni de închisoare este corectă şi rezonabilă. Veți putea ieși din această sală ca un om liber", a spus Manglona.
Kevin Rudd, ambasadorul Australiei în SUA şi fost prim-ministru, a urmărit procedurile în sala de judecată.
Ce a făcut Assange
Assange şi site-ul său de denunţători au devenit cunoscuți la nivel mondial în 2010, după o serie de scurgeri de informaţii de la Chelsea Manning, fost analist de informaţii al armatei SUA, legate de războaiele din Irak şi Afganistan.
Site-ul a postat o înregistrare video care arată un elicopter militar american trăgând şi ucigând doi jurnalişti şi mai mulţi civili irakieni în 2007. Câteva luni mai târziu, a dezvăluit mai mult de 90.000 de documente clasificate privind războiul din Afganistan, datând din 2004.
Mai târziu, în 2010, Assange a fost căutat în Suedia pentru a răspunde la întrebări cu privire la unele acuzații de agresiune sexuală care apăruseră.
Doi ani mai târziu, Assange a solicitat azil politic în cadrul ambasadei ecuadoriene din vestul Londrei. El a rămas acolo timp de aproape şapte ani, până când Ecuadorul i-a retras autorizația de azil şi a permis accesul autorităților britanice în ambasadă, motivând cu un comportament inadecvat al lui Assange. Poliția Metropolitană a intrat în sediul ambasadei în baza unui mandat de extrădare emis de Departamentul de Justiţie al SUA. Assange a fost încarcerat într-o închisoare de maximă securitate din Marea Britanie.
Timp de ani de zile, SUA au susţinut că autoproclamatul campion al libertăţii de exprimare a pus în pericol vieţi şi a reprezentat o ameninţare la adresa securităţii naţionale.
Iniţial, Assange s-a confruntat cu 18 acuzaţii penale legate de publicarea de către organizaţia sa a unor cantităţi masive de informaţii sensibile în domeniul public.
În schimb, ca parte a acordului negociat cu Departamentul de Justiţie, Assange a pledat vinovat pentru o singură acuzaţie penală.
Pedeapsa sa a fost de 62 de luni de închisoare, însă acesta nu va petrece niciun timp în spatele gratiilor în SUA, deoarece sentinţa echivalează cu cei cinci ani în care s-a opus extrădării în timp ce era încarcerat la închisoarea Belmarsh din Londra.
O posibilă explicație
Acordul negociat cu SUA este actul final al unei drame juridice de 14 ani, care s-a întins pe mai multe continente. Este neclar cum s-a ajuns la acest final neașteptat, care a surprins întreaga lume.
Este posibil să fie un rezultat al eforturilor diplomatice ale oficialilor australieni. Este posibil ca prim-ministrul australian Anthony Albanese să fi discutat cazul lui Assange atunci când a vizitat Casa Albă în octombrie anul trecut.
Vorbind marţi în Parlament, liderul australian a declarat: „Indiferent de opiniile pe care oamenii le au cu privire la activităţile domnului Assange, cazul a trenat prea mult. Din continuarea încarcerării sale nu are nimeni de câştigat şi dorim ca acesta să fie adus acasă, în Australia".
De asemenea, preşedintele SUA, Joe Biden, a lăsat să se înțeleagă, în ultimele luni, că s-ar putea ajunge la o înțelegere cu guvernul australian oficiali ai guvernului australian pentru returnarea lui Assange în Australia. Cu toate acestea, administraţia americană s-a distanţat marţi de această variantă diplomatică.
Adrienne Watson, purtătoarea de cuvânt a Consiliului Naţional de Securitate, a declarat marţi pentru CNN: „Aceasta a fost o decizie independentă luată de Departamentul de Justiţie şi nu a existat nicio implicare a Casei Albe în decizia privind acordul de recunoaştere a vinovăţiei".
Cel mai probabil acesta este finalul luptei lui Assange.
Fratele vitreg al lui Assange, Gabriel Shipton, a spus pentru CNN că „este o zi importantă" pentru Assange, a cărui muncă a schimbat lumea. El a adăugat că Assange este „încântat să fie din nou un om liber" şi aşteaptă cu nerăbdare să facă lucruri normale pe care nu le-a putut face după ce a fost ţinut într-o închisoare de maximă securitate în ultimii cinci ani. El a spus că fratelui său îi place să observe păsările australiene, să înoate în ocean şi să ia masa cu soţia şi copiii săi.
"Munca WikiLeaks şi munca pe care a făcut-o Julian sunt istorie acum", a conchis Shipton.