Declarațiile și postările președintelui Donald Trump privind războiul din Ucraina au devenit lipsite de substanță. În lipsa unui armistițiu sau a unui acord de pace apropiat, adevărata probă va fi dacă Trump își va susține criticile recente la adresa lui Vladimir Putin prin acțiuni concrete.
Kremlinul pare să mizeze că nu o va face, arată o analiză publicată de CNN.
Putin îl provoacă pe Trump
Kremlinul a respins iritarea lui Trump față de atacurile intense cu drone asupra Ucrainei, catalogând-o drept „suprasolicitare emoțională”.
Experiența arată că Putin poate forța limitele fără mari consecințe. Critica lui Trump la adresa liderului rus, pe platforma Truth Social, a fost însoțită de o obișnuită culpabilizare a victimei - Ucraina și președintele Zelenski.
Atacurile intensificate asupra civililor ucraineni par a fi un test deliberat impus lui Trump, la o săptămână după convorbirea sa telefonică cu Putin.
Deși administrația americană a susținut că discuția a fost constructivă, nu s-a înregistrat niciun progres real în direcția păcii.
Trump are două opțiuni. Fie aplică noi sancțiuni Rusiei, ceea ce anterior considera un obstacol diplomatic, fie cere Congresului aprobarea unor noi livrări de armament către Ucraina. Ambele opțiuni implică o întoarcere politică semnificativă, dar ar putea salva vieți și schimba dinamica conflictului.
Costul politic al unei schimbări
Sprijinirea Ucrainei cu arme ar reprezenta o retragere rușinoasă de la poziția sa anti-ajutor extern, o temă-cheie în al doilea său mandat. Ar însemna și o recunoaștere dureroasă că strategia sa de a-l gestiona pe Putin a fost un eșec, așa cum s-a întâmplat și cu alți președinți americani.
Există riscul ca Trump să se declare neputincios și să susțină că niciuna dintre părți nu dorește pacea, motiv pentru care SUA ar trebui să se retragă.
Acest scenariu ar valida cuceririle teritoriale ale Rusiei și ar crea un precedent periculos pentru securitatea Europei și angajamentele SUA.
Mișcarea MAGA încurajează izolaționismul
Izolaționismul promovat de mișcarea MAGA este reflectat în declarațiile recente ale secretarului de stat Marco Rubio și ale vicepreședintelui JD Vance, care sugerează că SUA ar putea face un pas înapoi.
Postarea lui Trump pe Truth Social pare să pregătească terenul pentru această retragere.
Presiunea crește asupra lui Trump, după ce promisiunea de a pune capăt războiului în 24 de ore s-a dovedit o fantezie. Impunerea de sancțiuni secundare, care vizează instituții și companii ce colaborează cu Rusia, ar putea fi un prim pas concret pentru a-și recăpăta credibilitatea.
Un proiect de lege bipartisan
Senatorii Lindsey Graham și Richard Blumenthal au propus un proiect de lege susținut de 81 de congresmeni, care ar sancționa țările ce continuă relațiile economice cu Rusia. Inițiativa ar afecta inclusiv aliați precum India, dar ar transmite un semnal dur către Kremlin.
Trump ar putea întări apărarea aeriană a Ucrainei prin livrarea de rachete Patriot, pentru a contracara atacurile cu drone și rachete de croazieră.
Deși există riscul escaladării directe cu Rusia, sprijinul ar arăta voință politică reală, spre deosebire de actualele ezitări.
Europa așteaptă un semnal
Emmanuel Macron, după o discuție cu Trump, a declarat că liderul american a realizat că Putin a mințit când a afirmat că dorește pace. Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat că Ucraina poate folosi armele europene fără restricții de rază, o potențială schimbare de paradigmă.
Diplomații europeni speră că Trump își va reconsidera poziția, dar nimeni nu poate garanta asta. Deși retorica s-a schimbat, faptele concrete întârzie să apară, iar incertitudinea rămâne dominantă în relația SUA-Rusia sub președintele american.
Kremlinul nu crede în schimbare
Trump nu l-a criticat niciodată cu adevărat pe Putin, iar brutalitatea liderului rus nu este o noutate. Războiul declanșat în 2022 a ucis zeci de mii de civili și a dus la mandate internaționale de arestare. De aceea, retorica lui Trump e privită cu mult scepticism.
Comentariile lui Trump par să aibă scopuri politice interne - să distragă atenția de la întrebările incomode despre Ucraina și să obțină titluri favorabile în presă.
Însă, odată ce momentul mediatic trece, Trump revine frecvent la indiferență față de conflict.
Fosta oficială a serviciilor de informații, Beth Sanner, afirmă că „vorbele sunt ieftine”, iar acțiunile lipsesc.
„Putin nu crede că Trump va merge până la capăt”, spune ea. Adevăratul test al administrației va fi dacă va sprijini militar Ucraina și va impune sancțiuni reale.