Ţările Uniunii Europene vor încerca în următoarele zile să adopte o poziţie unitară împotriva noilor tarife vamale impuse de Donald Trump, urmând să aprobe un prim set de măsuri de retorsiune care vizează importuri din Statele Unite în valoare de până la 28 de miliarde de dolari, de la aţă dentară până la diamante. De cealaltă parte, Casa Albă susține că peste 50 de state ar fi contactat deja administrația Trump pentru a începe discuții comerciale.
Reacția UE
O poziție unitară ca răspuns la tarifele impuse de SUA ar alinia UE la răspunsurile deja anunţate de China şi Canada, marcând o escaladare timpurie a unui posibil război comercial global, cu riscul de a scumpi bunurile pentru miliarde de consumatori şi de a împinge economiile lumii în recesiune, relatează CNBC.
Blocul celor 27 de state membre se confruntă cu:
- tarife de 25% la importurile de automobile, oţel şi aluminiu
- tarife „reciproce” de 20%, începând de miercuri, pentru aproape toate celelalte bunuri
Tarifele impuse de Trump acoperă aproximativ 70% din exporturile UE către Statele Unite, în valoare totală de 532 de miliarde de euro (585 miliarde de dolari) anul trecut, iar alte taxe vamale sunt aşteptate să afecteze cuprul, produsele farmaceutice, semiconductoarele şi lemnul.
Comisia Europeană, care coordonează politica comercială a Uniunii, va propune luni seara statelor membre o listă de produse americane care să fie vizate de taxe suplimentare ca răspuns la tarifele impuse de SUA pe oţel şi aluminiu, evitând deocamdată aplicarea generalizată a tarifelor „reciproce”.
Lista ar urma să includă carne, cereale, vin, lemn şi articole de îmbrăcăminte, dar şi produse precum gumă de mestecat, aţă dentară, aspiratoare şi hârtie igienică.
Un produs care a stârnit dezbateri în interiorul blocului este bourbonul american. Comisia a propus un tarif de 50%, ceea ce a provocat ameninţarea lui Trump de a introduce un tarif de 200% pentru băuturile alcoolice europene, dacă măsura va fi adoptată.
Exportatorii de vin din Franţa şi Italia şi-au exprimat îngrijorarea. UE, a cărei economie este puternic dependentă de comerţul liber, doreşte să obţină o susţinere largă pentru orice reacţie, menţinând astfel presiunea asupra lui Trump pentru a intra în negocieri.
Luni dimineaţă, Luxemburgul va găzdui prima reuniune politică la nivelul UE de la anunţul tarifelor, unde miniştrii responsabili de comerţ din cele 27 de state membre vor discuta impactul măsurilor americane şi cele mai bune căi de reacţie.
Diplomaţii europeni au declarat că principalul obiectiv este exprimarea unei poziţii comune: disponibilitatea de a negocia eliminarea tarifelor, dar şi pregătirea de a adopta contramăsuri, dacă negocierile eşuează.
„Marea noastră temere după Brexit era destrămarea unităţii prin acorduri bilaterale, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Sigur, acum avem o situaţie diferită, dar toată lumea înţelege că interesul este într-o politică comercială comună”, a declarat un diplomat UE.
Ce vor țările din UE
În interiorul Uniunii, opiniile privind răspunsul variază.
Franţa consideră că UE ar trebui să meargă dincolo de tarife, iar preşedintele Emmanuel Macron a sugerat ca firmele europene să suspende investiţiile în SUA până când „lucrurile vor fi clarificate”.
Irlanda, care trimite aproape o treime din exporturi în SUA, a cerut o reacţie „echilibrată şi raţională”, în timp ce Italia, al treilea cel mai mare exportator din UE către SUA, a pus sub semnul întrebării necesitatea unor măsuri de retorsiune.
”Este un echilibru dificil. Măsurile nu pot fi prea slabe, pentru că nu aduc SUA la masa negocierilor, dar nici prea dure, pentru că riscă o escaladare”, a declarat un alt diplomat european.
Discuţiile cu Washingtonul nu au dus până acum la rezultate. Comisarul european pentru comerţ, Maroš Šefčovič, a descris dialogul de două ore cu oficialii americani ca fiind „direct”, explicându-le acestora că tarifele SUA sunt „nocive şi nejustificate”.
Votul asupra primului val de tarife de răspuns va avea loc miercuri, şi este de aşteptat să fie aprobat, cu excepţia improbabilă în care o majoritate calificată, 15 state membre reprezentând 65% din populaţia UE, se opune.
Aceste contramăsuri ar urma să intre în vigoare în două etape: o parte pe 15 aprilie, iar restul o lună mai târziu.
Peste 50 de ţări au contactat Casa Albă
În ce privește restul țărilor vizate de tarife, peste 50 dintre acestea ar fi luat deja legătura cu Casa Albă pentru a începe negocieri comerciale, potrivit directorului Consiliului Economic Național al președintelui Donald Trump, Kevin Hassett, relatează Reuters, citat de Reuters.
Într-un interviu acordat emisiunii This Week de la ABC News, Hassett a negat că tarifele ar face parte dintr-o strategie a preşedintelui Trump de a provoca o prăbuşire a pieţelor financiare pentru a forţa Rezerva Federală să reducă dobânzile.
”Nu va exista niciun fel de coerciţie politică asupra băncii centrale,” a spus el.
Declaraţia vine după ce Trump a distribuit vineri pe platforma Truth Social un videoclip care sugera că tarifele ar fi fost concepute intenţionat pentru a lovi piaţa bursieră şi a determina Fed să acţioneze.
Într-un interviu separat acordat emisiunii Meet the Press de la NBC News, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a minimalizat scăderea burselor şi a declarat că nu există ”niciun motiv” să se anticipeze o recesiune din cauza tarifelor.
Anunţul lui Trump de miercuri privind tarife generalizate pentru importuri a zguduit economiile globale, provocând reacţii dure din partea Chinei şi temeri privind un război comercial global şi o posibilă recesiune.
Duminică dimineaţă, oficialii de top ai administraţiei Trump au încercat să prezinte tarifele ca parte a unei repoziţionări strategice a SUA în ordinea comercială globală, susţinând că turbulenţele sunt doar efecte pe termen scurt.
Cine s-a poziționat până acum
Taiwanul. Președintele Taiwanului, Lai Ching-te, a declarat că Taiwanul nu va impune taxe vamale reciproce împotriva Statelor Unite, ci va reduce barierele comerciale și companiile taiwaneze își vor crește treptat investițiile în SUA, relatează duminică Reuters. Pentru Taiwan, care are un excedent comercial major în comerțul cu SUA, taxa vamală decisă de Trump este de 32%. Ordinul lui Trump prevede exceptarea de la aplicarea acestor taxe vamale a resurselor energetice și a mai multor alte categorii de produse, printre care se numără și semiconductorii, unul din principalele produse de export ale Taiwanului. Compania taiwaneză TSMC, cel mai mare producător de cipuri din lume, a anunțat luna trecută o investiție suplimentară de 100 de miliarde de dolari în SUA. Statele Unite sunt principalul susținător militar al Taiwanului, insula considerată de China ca fiind o provincie a sa.
China. China a anunțat vineri că va impune începând din 10 aprilie taxe vamale reciproce de 34% pentru toate bunurile importate din SUA. De asemenea, China va restricționa exporturile către SUA pentru o serie de materii prime rare utilizate la componente electronice, în industria aerospațială și alte sectoare.
India. India nu plănuieşte să adopte măsuri de retorsiune împotriva tarifului de 26% impus de preşedintele Donald Trump importurilor din această ţară asiatică, potrivit unui oficial guvernamental indian, care a invocat negocierile aflate în desfăşurare pentru un acord comercial bilateral, transmite Reuters. Administraţia prim-ministrului Narendra Modi analizează o clauză din ordinul tarifar al lui Trump care permite o eventuală scutire pentru partenerii comerciali care „întreprind paşi semnificativi pentru a corecta dezechilibrele comerciale ne-reciproce”, a precizat oficialul, sub protecţia anonimatului. Tarifele impuse de Trump ar putea încetini creşterea economică a Indiei cu 20–40 de puncte de bază în actualul exerciţiu financiar, şi ar putea afecta grav industria diamantelor, care exportă peste o treime din producţia sa către Statele Unite, punând în pericol mii de locuri de muncă.