În pădurea care mărginește satul Zalissia, aflat la nord-est de capitala Ucrainei, Kiev, un țăruș de lemn vopsit în galben a fost bătut în pământul nisipos, lângă un trunchi de copac distrus de o mină.
Un localnic, Eduard, a venit în pădure să caute obiecte furate din casa lui de soldații ruși în timpul ocupării satului la începutul războiului. A declanșat o mină și a fost ucis în explozie.
În aceste zile pădurea este ocupată de echipele de deminare care lucrează cu British Halo Trust, o organizație caritabilă, scrie The Guardian.
Alte incidente care au avut loc la sfârșitul lunii septembrie au subliniat riscul acestor mine: o ambulanță a trecut peste o mină de lângă Balaklia, iar patru persoane care se plimbau într-o pădure de lângă Cernigău au murit după ce au călcat pe o mină.
Chiar înainte de invazia pe scară largă a Rusiei de la începutul acestui an, geniștii se confruntau cu un efort de ani de zile de a scoate minele din estul Ucrainei. Țara s-a clasat pe locul cinci în lume pentru victimele civile cauzate de mine.
Experții locali în deminare avertizează că, chiar dacă războiul s-ar termina mâine, va dura cel puțin un deceniu pentru a elimina amenințarea minelor.
În satul Zalissia, prezența minelor în pădure are consecințe sociale, psihologice, economice și prezintă un risc imediat.
Înainte de invazia rusă, în această pădure, locuitorii în vârstă din sat culegeau fructe și ciuperci pe care apoi le vindeau șoferilor care treceau prin zonă. Totodată, este un loc în care deseori familiile ieșeau la picnic.
Irina Horiushko, un supervizor în deminare, a arătat o hartă punctată cu zone care trebuie supravegheate, un proces lent și laborios, deoarece copacii îngreunează intrarea mașinilor mecanice de deminare.
„Am început să lucrăm aici în iulie. După cum puteți vedea, 97% din această zonă este formată din pădure cu pini și tufiș. Este complicat pentru că suntem atât de aproape de autostradă. În fiecare dimineață, localnicii vin la stația de autobuz și mai avem lucrători forestieri care vin în pădure, așa că trebuie să oprim munca dacă se apropie cineva. Este o operațiune foarte grea. Geniștii trebuie să stea în genunchi toată ziua pentru a curăța 8-16 metri pătrați pe zi”, a spus ea.
„Oamenii nu se pot întoarce încă la viața lor normală. Am o prietenă care nu-și lasă copilul să-și vadă tatăl, pentru că locuiește într-un oraș care a fost recent eliberat și îi este frică. Acesta ar trebui să fie sezonul în care oamenii culeg ciuperci și fructe de pădure și strâng lemn de foc, dar guvernul i-a avertizat să nu intre în pădure”, a spus Timur Pistriuha de la Asociația Ucraineană a Deminărilor, un grup nonprofit care reprezintă companiile de deminare din țară.
Ea a declarat că situația era deja gravă înainte de invazia din februarie. „A fost deja grav în est. Acum situația este de 20 de ori mai gravă. Este imposibil de calculat, pentru că suntem într-un conflict continuu. Nimeni nu știe câte mine sunt aici”, a spus Pistriuha.
Andro Mathewson, de la Halo Trust, care a colectat date despre incidentele legate de mine în Ucraina, a declarat că 450 de tipuri diferite de muniție au fost găsite în țară, inclusiv mine și muniție neexplodată.
În ziua în care The Guardian a vizitat satul, o femeie stătea lângă autostradă și curăța ciuperci pe care spera să le vândă. Tetiana Sikachina, în vârstă de 31 de ani, a spus că le-a adunat de pe câmpurile din spatele casei sale.
„Nu am nicio dorință să merg în pădure acum. Era una dintre plăcerile noastre să ne plimbăm acolo, să culegem ciuperci, sau să facem picnic. Nu știu când ne vom putea întoarce”, a spus ea.