O schemă de fraudare de mari dimensiuni a făcut mii de victime în Germania, care au fost păgubite de milioane de euro. Şi, din păcate, infractorii nu au fost prinşi.
Escrocii se dau drept ofițeri Europol şi se folosesc de numerele de telefon ale instituției europene. Ei își ascund urmele speculând o vulnerabilitate a rețelei de telefonie mobilă și naivitatea victimelor, relatează The Guardian.
Iată un exemplu de cum funcţionează: Christof Bock, un inginer de date din Berlin, a răspuns la apelul unui număr pe care nu-l cunoștea. Interlocutorul vorbea engleza cu un accent ciudat, iar apelul părea să vină de undeva de departe, dar ceea ce a auzit l-a pus în gardă pe Bock: datele sale de identitate și cele bancare au fost găsite în timpul unei descinderi a poliției într-o suburbie a Berlinului, laolaltă cu 9 kilograme de cocaină și documente care dovedesc transferuri de bani către contul său din Columbia. Pentru a-și proteja economiile, i s-a cerut să-și transfere urgent banii din cont.
Acest apel este doar un exemplu din marele lanţ de fraude de tip "Manevra Europol" care s-a răspândit în Germania, în ultimele luni.
Cum acționează escrocii și de ce le iese schema
- Prima voce pe care Christof Bock a auzit-o a fost cea a unui robot telefonic care îi spunea că a fost victima unui furt de identitate.
- Inginerul a apăsat tasta recomandată prin mesajul vocal și a fost pus în legătură cu un "operator" care l-a informat despre detaliile unui aparent furt de identitate. Acesta i-a spus că va primi un apel de la un anchetator Europol.
- A urmat un apel un număr din Olanda. O căutare rapidă pe Google confirmă că acesta aparține Europol. Falsificarea numărului de apel face ca numărul afișat pe ecranul mobilului să nu fie cel real, ci unul creat digital. Vulnerabilitatea a fost speculată ani la rând de persoanele cu cunoștințe tehnice avansate.
- Pretinsul ofițer Europol care l-a sunat pe Bock cu număr de Olanda i-a spus într-o engleză cu accent non-european că ar fi bine să-și protejeze economiile din bancă, cumpărând carduri cadou Google Play de la un magazin din apropiere și să-i transmită seriile de identificare.
- În alte cazuri, infractorii au încercat să-și convingă victimele să cumpere vouchere Amazon și criptomonede sau să instaleze pe computer softuri care le-ar fi permis accesul la conturile bancare.
- Când ținta a început să fie sceptică, i s-a spus că dacă va suna la poliție, va fi reținut 72 de ore fără acces la un avocat și toate bunurile sale vor fi sechestrate și donate în scopuri caritabile.
"Europol nu vă cere niciodată direct sau altora bani. Efectiv nu avem posibilitatea legală de a face asta", a precizat Jan Op Gen Oorth, purtătorul de cuvânt al instituției.
Ce știu anchetatorii până acum şi legătura cu România:
- Bundesnetzagentur (agenția federală de telecomunicații) a anunțat că numai în iunie a primit 7.600 de plângeri. Acestea se adaugă celor 22.000 de reclamații înregistrate de la finele lunii februarie, însă numărul apelurilor pentru care nu s-a făcut sesizare e mai mare.
- Autoritățile germane nu au dat publicității suma totală pe care escrocii au obținut-o. Potrivit poliției din landul Bavaria, în care locuiește aproape 15% din populația Germaniei, pierderile înregistrate până la 21 iunie depășesc 2,5 milioane de euro.
- Apelurile ajung în Germania prin rețelele de telefonie mobilă din India, România, Spania și alte țări. Apelurile nu au fost inițiate din aceste țări, ci doar redirecționate, pentru ascunderea urmelor.
- Înșelătoria în masă este inițiată din unele call center din India și Pakistan.
- Spre deosebire de alte fraude prin telefon, înșelătoria nu pare să selecteze țintele pe baza vârstei (cazul metodei "Accidentul" din România) sau a locației. "Avem de-a face cu infractori care aleg cantitatea, nu calitatea. Încearcă la nimereală numere. Oricine are un telefon mobil e o potențială țintă", a explicat Colin B Nierenz, asistent-șef în departamentul de investigații criminale al poliției din landul Renania de Nord-Westfalia.
- Germania pare să fie ținta principală a escrocilor, însă s-au semnalat cazuri și în Franța și Austria. Ancheta nu avansează, parțial fiindcă a fost încredințată poliției din cele 16 landuri, fiecare lucrând separat, iar echipele de investigații sunt insuficiente și suprasolicitate.