Aproape toate activităţile comerciale din Havana s-au oprit vineri. Până la căderea nopţii, oraşul era aproape complet învăluit în întuneric.
Cu puţin timp înainte de prânz, centrala electrică Antonio Guiteras, cea mai mare şi mai eficientă din Cuba, s-a oprit, provocând o defecţiune totală a reţelei şi lăsând brusc întreaga insulă fără curent.
Marea majoritate a celor 10 milioane de locuitori ai Cubei se aflau încă în întuneric vineri seara, dar în câteva zone ale capitalei Havana, inclusiv în unele dintre spitalele importante ale oraşului, luminile s-au aprins din nou, la scurt timp după lăsarea întunericului.
Operatorul de reţea UNE a declarat că speră să repornească cel puţin cinci dintre centralele sale pe bază de petrol în cursul nopţii, furnizând suficientă energie electrică pentru a începe să readucă curentul în zone mai largi ale ţării.
Guvernul condus de comunişti a închis şcolile şi industria neesenţială vineri dimineaţa şi a trimis majoritatea lucrătorilor de stat acasă, într-un efort disperat de a menţine luminile aprinse după săptămâni de penurie severă de energie. Activităţile recreative şi culturale, inclusiv cluburile de noapte, au fost, de asemenea, închise.
În ultimele săptămâni, oamenii din mai multe provincii au rămas fără electricitate până la 20 de ore într-o singură zi.
Preşedintele Miguel Díaz-Canel a declarat pe X că se lucrează neîncetat pentru a fi restabilită energia electrică, iar Guvernul a făcut din rezolvarea acestei „probleme energetice foarte sensibile” prioritatea sa absolută.
Miguel Díaz-Canel anunţase joi că Cuba se află într-o „urgenţă energetică” din cauza dificultăţilor de a cumpăra combustibilul necesar alimentării centralelor sale, ca urmare a înăspririi embargoului pe care Washingtonul îl impune insulei din 1962.
Pentru a face faţă situaţiei, prim-ministrul Manuel Marrero a anunţat suspendarea tuturor activităţilor de stat neesenţiale, în timp ce deficitul de electricitate a ajuns joi la aproape 50%.
Marrero a dat vina pe agravarea penei de curent din ultimele săptămâni pe o furtună perfectă bine cunoscută de majoritatea cubanezilor - deteriorarea infrastructurii, lipsa combustibilului şi creşterea cererii.
„Lipsa combustibilului este cel mai important factor”, a declarat Marrero, într-un mesaj televizat adresat naţiunii.
Electricitatea de pe insulă este produsă de opt centrale termice depăşite tehnic, dintre care unele s-au defectat sau sunt în curs de întreţinere, precum şi de şapte centrale plutitoare, pe care Guvernul le închiriază de la companii ruseşti şi de la grupuri electrogene.
Vânturile puternice care au început cu uraganul Milton săptămâna trecută au paralizat capacitatea insulei de a livra combustibilul de la navele din larg către centralele electrice, au declarat oficialii.
Guvernul Cubei acuză, de asemenea, embargoul comercial impus de SUA, precum şi sancţiunile impuse de fostul preşedinte Donald Trump, pentru dificultăţile în achiziţionarea de combustibil şi piese de schimb pentru funcţionarea centralelor sale pe petrol.
„Scenariul complex este cauzat în primul rând de intensificarea războiului economic şi de persecuţia financiară şi energetică a Statelor Unite”, a declarat joi preşedintele Diaz-Canel.
Un purtător de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe a declarat: „Statele Unite nu sunt de vină pentru pana de curent de astăzi de pe insulă sau pentru situaţia energetică generală din Cuba”.
Un oficial al Departamentului de Stat a spus vineri târziu că Washingtonul monitorizează îndeaproape potenţialul impact umanitar al penei de curent, dar că guvernul cubanez nu a solicitat asistenţă.
Pentru mulţi cubanezi, departe de politică şi obişnuiţi cu întreruperile regulate de curent, pana de curent la nivel naţional nu a fost nimic mai mult decât o noapte normală de vineri.
Insula se confruntă în prezent cu cea mai gravă criză din ultimele trei decenii, cu penurie de alimente şi medicamente şi întreruperi cronice de energie electrică.