Treisprezece organizaţii şi mişcări civice şi mai mult de 160 de profesori universitari şi cercetători din ţară şi străinătate îi solicită, printr-o scrisoare deschisă, preşedintelui Klaus Iohannis, în calitate de promotor al unei Românii educate, să îşi precizeze poziţia faţă de propunerile de modificare a regulilor de analiză a plagiatelor.
Semnatarii îi cer preşedintelui României să ia atitudine public faţă de recenta iniţiativă legislativă a ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, de modificare a legislaţiei CNATDCU, prin care, spun ei, va deveni tot mai greu sau chiar imposibil să fie emise verdicte de plagiat.
„E o formă mascată de amnistiere individuală a plagiatorilor şi încurajează frauda academică”, spun cei care semnează scrisoarea intitulată „CNATDCU are nevoie de sprijin, nu de piedici în calea unei culturi etice universitare!”.
„Vă solicităm ca, în calitate de iniţiator al proiectului naţional 'România Educată', să vă exprimaţi public punctul de vedere faţă de consecinţele pe care le va avea asupra funcţionării CNATDCU - şi a 'culturii integrităţii', pe care proiectul dumneavoastră îşi propune să o clădească - recenta iniţiativă a ministrului Sorin Cîmpeanu”.
Aceștia amitesc că ministrul Cîmpeanu a mers înainte cu proiectul, deși a fost respins de Consiliul general al CNATDCU cu 15 voturi „împotrivă” şi 3 abţineri.
„Modificările propuse de ministrul Sorin Cîmpeanu reprezintă, în opinia noastră, o formă mascată de amnistiere individuală a plagiatorilor şi îi favorizează pe cei vinovaţi de fraudă academică.
În plus, schimbările creează mecanisme legale de salvare a plagiatorilor, dar şi instrumente care vor îngreuna - sau chiar vor face imposibilă - emiterea unor verdicte de plagiat”.
Birocratizare excesivă, verdicte greu de emis
Semnatarii au argumentat punctual:
„1. Analizarea unei teze de doctorat in integrum reprezintă cea mai periculoasă capcană mascată a acestui proiect de modificare a legislaţiei CNATDCU.
O teză de doctorat poate fi declarată plagiată şi dacă în conţinutul ei se regăsesc câteva pagini plagiate, nefiind necesară analizarea ei in integrum pentru a se emite un verdict. La fel de bine, într-o teză de doctorat se poate constata plagierea unei idei, care se poate concentra într-o singură pagină.
În multe situaţii, verificarea integrală a unei teze de doctorat este imposibil de realizat din cauza limitărilor obiective pe care le poate avea o comisie de analiză: accesul la surse bibliografice sau cunoaşterea de către experţi a tuturor lucrărilor publicate vreodată pe un anumit subiect/domeniu.
De asemenea, analizarea in integrum a unei teze de doctorat poate prelungi excesiv de mult emiterea unui verdict, ducând la o tolerare de facto a plagiatelor pe perioade care pot să acopere aproape întreaga carieră academică sau profesională a unor persoane bănuite de plagiat.
Prin comparaţie, în prezent, deşi termenul legal de emitere a unui verdict este de 45 de zile şi se analizează strict doar porţiunile sesizate de un reclamant, există teze de doctorat pentru care nu s-a emis un verdict nici după cinci ani de la înregistrarea unei sesizări. Este uşor de înţeles de ce obligativitatea analizei in integrum ar putea duce la amânarea unui verdict sine die.
2. Conform proiectului, sesizările care vizează teze de doctorat deja analizate vor fi declarate admisibile doar dacă acestea privesc alte capitole dintr-o teză sau dacă aduc elemente noi, care nu au fost „cunoscute” anterior de CNATDCU. Pot exista situaţii în care lucrările-sursă sunt într-adevăr „cunoscute” de comisie, fiind menţionate în sesizare, dar să fie excluse din analiză din cauza accesului limitat la acestea. Noile reguli statuează că lucrări excluse din analiză din motive operaţionale nu mai pot fi invocate niciodată în sesizările de plagiat.
Prin această măsură se încearcă eliminarea posibilităţii de a depune o nouă sesizare pentru o parte dintr-o teză de doctorat care a fost declarată neplagiată fie într-un mod părtinitor, fie din cauza unor limitări obiective, dar temporare. S-ar putea ajunge, astfel, la situaţii în care unei persoane să-i fie refuzat dreptul legitim de a face o sesizare, chiar dacă este vorba despre un autor care constată că el însuşi a fost plagiat într-o teză de doctorat”.
La al treilea punct, semnatarii contestă măsuri ce birocratizează și mai mult procesul și dau putere de decizie unor entități și persoane care nu au nicio expertiză academică.
Semnatarii i-au amintit preşedintelui că a vorbit, în primul mandat, despre „a-i sancţiona pe cei care au copiat şi pentru a salva bunul renume al celor care nu au copiat” şi despre datoria instituţiilor României de a trasa o demarcaţie fără de echivoc între meritocraţie şi impostură.
„În calitatea dumneavoastră de iniţiator al proiectului România Educată, vă solicităm pe această cale să împiedicaţi transformarea propunerii de modificare a Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a CNATDCU, iniţiată tocmai de ministrul pe care l-aţi desemnat să implementeze proiectul, într-o modalitate legală de salvare a plagiatorilor (...) Aveţi, ca promotor al României Educate, şi responsabilitatea morală de a veghea ca valorile-cheie la care aspiră mediul academic românesc să nu fie deturnate”, se mai arată în scrisoare.
Între semnatarii scrisorii se numără atât academicieni, cât şi un număr important de actuali şi foşti membri ai CNATDCU, dar şi membri ai altor organisme consultative ale Ministerului Educaţiei, precum Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI) şi Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS).
Citește aici integral scrisoarea transmisă lui Klaus Iohannis