Deși este cunoscut ca o formă de comportament agresiv verbal și fizic, bullying-ul poate fi întâlnit în mai multe situații. În prezent nu mai vorbim doar despre bullying în școli, ci și despre bullying la locul de muncă sau în mediul onine.
Astăzi există nu mai puțin de șase tipuri de bullying, datorită studiilor efectuate de cercetători și asta din cauză că nu toți agresorii acționează în același mod, ci diferit. Există foarte multe tactici de intimidare sau controlare a victimelor, dar și la fel de multe „motive” pentru care se întâmplă acest lucru: aspectul fizic (greutatea, culoarea părului, înălțimea, îmbrăcămintea etc.), orientarea sexuală, orientarea religioasă, nivelul de trai (iar aici vorbim, în special, despre persoanele cu o situație financiară precară), rasa, apartenența la gen.
În acest articol vom vorbi despre ce este bullying-ul, tipurile de bullying și exemple, astfel încât să îl recunoști atunci când se produce, dar și pentru a-ți învăța copilul să se ferească de acest fenomen, în cazul în care ești părinte.
Cuprins
1. Bullying – cum se definește corect acest fenomen?
Ce înseamnă bullying? Acest fenomen se definește ca un comportament agresiv, fie verbal, fie fizic, realizat în mod intenționat pe diferite subiecte. De cele mai multe ori, agresorul își alege o victimă de vârstă mai mică sau de o vârstă apropiată. Bullying-ul implică un raport inegal de putere între victimă și agresor.
Un exemplu concludent în acest sens poate fi reprezentat de situațiile în care un copil mai dezvoltat fizic agresează un alt copil mai mic sau mai slab ori atunci când un grup de agresori încearcă să intimideze o singură persoană. Mai mult, acest dezechilibru de putere depășește barierele fizice și poate ajunge să implice și alți factori care, uneori, pot fi mai greu de observat, cum ar fi nivelul de inteligență, gradul de popularitate, situația financiară, numărul sau complexitatea abilităților deținute etc.
Conform celor mai recente statistici, efectele bullying-ului pot fi observate nu doar la victime, fenomenul având un impact negativ inclusiv asupra agresorilor. Organizația Mondială a Sănătății a făcut un studiu referitor la bullying-ul în școli, iar concluziile nu sunt deloc bune. În cele 42 de țări din America de Nord și Europa care au făcut parte din această cercetare, băieții (14%) și fetele (11%) în vârstă de 11 ani sunt agresați de cel puțin două ori într-un interval de maximum trei luni. Un alt sondaj realizat recent ne arată faptul că aproape o cincime din elevii de liceu (19,5%) sunt agresați pe perioada unui an școlar.
Din păcate este dovedit că bullying-ul poate avea efecte negative asupra sănătății mintale. Persoanele care sunt agresate pot experimenta o mulțime de probleme pe termen scurt și lung, inclusiv depresie și anxietate, incapacitate de integrare socială, abuz de substanțe interzise, dificultăți la școală sau la locul de muncă, cum ar fi atingerea obiectivelor sau lipsa de implicare și pot ajunge chiar până la sinucidere.
În plus, copiii care sunt ținte ale agresiunii pot deveni victime sau autori ai violenței mai târziu. Cei care îi hărțuiesc pe alții sunt mai predispuși să devină infractori, să abuzeze de droguri și alcool, să aibă condamnări penale la vârsta adultă sau să își abuzeze partenerii de viață și copiii.
2. Tipuri de bullying
Există șase tipuri de bullying: fizic, verbal, sexual, relațional, cibernetic (cyberbullying) și cel bazat pe prejudecăți.
2.1. Bullying fizic
Bullying-ul fizic este cel mai evident tip dintre toate și, din păcate, singura percepție referitoare la acest fenomen pe care îl au majoritatea oamenilor. În afară de faptul că vorbim despre lovire, bullying-ul fizic poate ajunge până la deposedarea victimelor de lucruri personale (sau furt), ori la distrugerea lor. Cele mai multe studii ne arată faptul că în bullying-ul fizic sunt implicați mai mult bărbații decât femeile.
2.2. Bullying verbal
Ajungem la bullying verbal care, în mod evident, se referă la folosirea de cuvinte și expresii jignitoare, ori chiar amenințări care au ca scop intimidarea victimei. În bullying-ul verbal intră inclusiv expresiile scrise, nu doar cele rostite. În urma diferitelor studii efectuate s-a constatat faptul că bullying-ul verbal este cea mai comună și întâlnită formă de agresiune.
De altfel, atunci când vorbim despre bullying-ul în școli, cele mai multe cazuri sunt reprezentate de agresiunea verbală, mai ales în cazul copiilor de 7-10 ani. De remarcat este faptul că băieții sunt mai predispuși să fie victime ale bullying-ului verbal în comparație cu fetele.
Din păcate, acest tip de bullying poate fi de multe ori destul de dificil de recunoscut, mai ales dacă victima îl folosește sub formă de glumă într-un grup de prieteni. Din acest motiv, bullying-ul verbal a ajuns să fie o importantă sursă de anxietate și stres, cu efecte pe termen lung.
2.3. Bullying sexual
Bullying-ul sexual are destul de multe forme și, din fericire, în acest caz toate sunt foarte ușor de detectat. La acest capitol vorbim despre agresiune fizică (atingerea unei persoane fără permisiunea ei), glume cu tentă sexuală care intimidează victima, comentarii cu tentă sexuală (atât față în față, cât și în mediul online), răspândirea de zvonuri sexuale despre o anumită persoană cu scopul de a-i face rău sau trimiterea de videoclipuri și fotografii cu conotații sexuale. În acest caz, femeile sunt cele care au cel mai mult de suferit din cauza agresiunii sexuale.
Un studiu ne arată faptul că peste 80% dintre femei au fost măcar o dată victimele agresiunii sexuale, în timp ce doar 43% dintre bărbați au suferit din cauza acestui lucru.
2.4. Bullying relațional
Bullying-ul relațional, cunoscut și sub denumirea de agresiune socială, se referă la acele acțiuni întreprinse de agresor cu scopul de a-i distruge relațiile sau reputația victimei sale. Aici vorbim despre răspândirea de zvonuri, excluderea din diferite grupuri, stânjenirea publică și multe altele.
În acest caz este vorba despre manipulare socială, ceea ce face fenomenul mai puțin evident și mai dificil de detectat. Agresorul dă dovadă de multă viclenie și de o capacitate foarte mare de manipulare a persoanelor din jur. La acest capitol, femeile și bărbații pot fi în proporții egale în rol de agresori.
Cu toate acestea, femeile sunt principalele victime ale bullying-ului relațional, mai ales dacă ne gândim la grupurile de fete. De asemenea, în bullying-ul în școală întâlnim foarte des și acest tip de agresiune.
Cauzele bullying-ului relațional sunt incapacitatea agresorului de a se adapta la viața socială, dar și problemele pe care acesta le are în a-și forma relații sănătoase și a le menține pe termen lung. Avem foarte multe exemple de bullying în școală, iar consilierii, de cele mai multe ori, nu oferă aceeași importanță agresiunii relaționale din două motive principale: sunt foarte ocupați cu rezolvarea cazurilor de bullying fizic și verbal, ori nu reușesc să detecteze agresiunea socială. Totuși, trebuie să fim atenți și la bullying-ul relațional pentru că acesta poate conduce la depresie, singurătate, anxietate socială și autoizolare.
2.5. Bullying cibernetic (cyberbullying)
Definiția bullying-ului cibernetic este destul de simplă, și anume: agresiune care are loc prin intermediul gadgeturilor (telefon, laptop, calculator, tabletă etc.). Cyberbullying-ul poate avea diferite forme și poate avea loc în diferite locuri, cum ar fi: mesaje text, forumuri de pe internet, aplicații mobile, social media și toate celelalte surse prin care se poate trimite sau posta conținut cu scopul de a intimida sau umili pe cineva.
Și la acest capitol, principalele victime sunt copiii. Există un Centru de Cercetare al Cyberbullying-ului care efectuează frecvent studii ce au menirea de a observa și ține sub control acest tip de agresiune. Cele mai recente studii ale centrului ne arată faptul că aproape 40% dintre copiii de 13-17 ani și 15% dintre copiii de 9-12 ani au fost cel puțin o dată victimele bullying-ului cibernetic.
Dacă la începuturile sale nu ridica atât de multe probleme, în centrul atenției fiind agresiunile verbale și fizice, în prezent ar trebui să acordăm foarte multă atenție acestui fenomen, pentru că se află într-o continuă creștere și dezvoltare, iar pe internet agresorii sunt mai dificil de găsit și prins. În acest caz riscul de a perpetua aceste obiceiuri nesănătoase este extrem de ridicat.
2.6. Bullying bazat pe prejudecăți
Bullying-ul bazat pe prejudecăți poate avea loc atât în mediul online, cât și în interacțiunile față în față. Principalele motive pe care le au agresorii în acest caz sunt religia, rasa, etnia, orientarea sexuală și apartenența la un gen anume. În plus, acest tip de bullying are la bază doar stereotipuri și niciodată adevăruri. Agresorii consideră că victimele lor nu merită să fie respectate sau apreciate din cauză că nu împărtășesc aceleași credințe sau aceeași realitate cu ei. În majoritatea cazurilor, vorbim despre bullying bazat pe prejudecăți atunci când facem referire la minorități. Din acest motiv, cele mai răspândite sunt agresiunile din cauza orientării sexuale, religiei și etniei.
3. Bullying în școli: metode eficiente de combatere a fenomenului
Statisticile arată faptul că aproximativ 30% din elevi au aflat pe pielea lor ce este fenomenul de bullying. Din acest motiv, profesorii ar trebui să țină lecții speciale în care să le explice copiilor ce este bullying-ul, ce înseamnă bullying, iar după toate acestea să vină cu soluții anti bullying, astfel încât să putem combate acest fenomen.
Bullying prin definiție ne avertizează de faptul că cei care sunt victimele acestui fenomen ajung să aibă performanțe mediocre în ceea ce privește educația, să sufere de anxietate (cu precădere socială), depresie ori chiar să aibă probleme cu somnul. La celălalt pol se situează elevii-agresori care nu doar că îi pot influența pe alții să le urmeze modelul, ci reprezintă și un factor de risc, având în vedere faptul că la vârsta adultă pot ajunge să comită infracțiuni.
Fenomenul de bullying în România poate fi combătut dacă avem la îndemână soluțiile potrivite și eficiente. Experții și psihologii sunt de părere că există șase măsuri anti bullying eficiente pe care le putem aplica cu toții.
Pentru început, profesorii ar trebui să îi învețe pe copii ce este empatia și ce înseamnă să fii un om bun. În acest sens, încă de la cele mai fragede vârste, elevii ar trebui să fie implicați în activități care să îi învețe să se accepte pe ei înșiși, dar și pe cei din jur, chiar dacă nu rezonează cu ei întru totul. Cu alte cuvinte, este recomandat este ca elevii să învețe să privească din mai multe perspective. Cum îi înveți pe copii să fie buni și empatici? Creând activități de tipul „cerc deschis” în care fiecare copil să se prezinte în cel mai sincer mod. În acest fel, toți ceilalți copii vor învăța să îi accepte pe cei din jur și să tolereze diferențele care, în cele din urmă, îi fac unici.
Apoi, profesorii ar trebui să se gândească și să plănuiască activități prin intermediul cărora copiii să poată socializa, astfel încât să se creeze conexiuni. Cele de preferat sunt activitățile din afara sălilor de curs, pentru că elevii vor putea fi mai naturali și se pot cunoaște mult mai bine unii pe alții.
O a treia soluție împotriva fenomenului de bullying constă în observarea detaliilor comportamentale care preced un comportament agresiv. Sunt câteva mici comportamente care, observate din timp, pot ajuta la stoparea bullying-ului, precum: datul ochilor peste cap, râsul din răutate (și încurajarea celor din jur pentru urmarea exemplului), poreclirea răutăcioasă a colegilor, atitudini de excludere și ignorare, spionaj (sau stalking) și rănirea altor copii.
De asemenea, arta poate fi un instrument strategic și puternic prin care profesorii îi pot ajuta pe elevi să observe și să interpreteze fiecare situație din perspective diferite. Prin folosirea artelor vizuale și literaturii ca metodă de a face conversație, copiii pot înțelege ce înseamnă bullying și de ce acest fenomen are un impact atât de negativ asupra oamenilor.
A cincea metodă de stopare a bullying-ului le propune profesorilor să fie atenți la felul în care interacționează cu elevii lor pentru că până și ei pot ajunge să fie agresori. Există foarte multe cazuri în care elevii se simt intimidați, înfricoșați sau umiliți chiar de către profesorii lor.
Ultima soluție este reprezentată de punerea în scenă a unei situații de bullying. Teoria fără practică nu aduce niciun beneficiu, așa că profesorii ar trebui să propună elevilor să asiste la o scenă de bullying, iar apoi împreună să discute deschis despre problemă și să caute soluții.