Unul dintre pariurile cel mai des pierdute de România a fost acela cu încasările la bugetul de stat, atunci când taxele au crescut.
Bugetul României depinde în mare măsură de patru taxe:
- TVA (circa 21% din veniturile bugetare totale),
- accize (circa 9% din veniturile bugetare totale),
- impozitul pe salarii și venit (circa 7,5% din veniturile bugetare totale)
- impozitul pe profit (circa 5,3% din veniturile bugetare totale).
Prin comparație, ceea ce încasează statul din accize egalizează, în momentul de față, ceea ce primim anual ca fonduri nerambursabile de la UE.
Privind mai în detaliu structura accizelor, observăm că circa 55% din aceste accize provin din sectorul energetic (inclusiv carburanți), circa 40% din sectorul de tutun și marginal din sectorul băuturilor alcoolice (accizele la alcool).
Sumele sunt importante, astfel că orice procent pierdut sau neîncasat se transferă către un deficit excesiv tot mai greu de finanțat din pricina dobânzilor tot mai mari, atât pe piața locală, cât și pe piețele internaționale.
Având în vedere această structură, nu putem să nu observăm importanța cheie pe care o au sectorul energetic și cel de tutun pentru stabilitatea financiară a bugetului de stat.
Dacă în sectorul de energie este mai dificil să vorbim de contrabandă sau de produse contrafăcute, nu același lucru se întâmplă însă în sectorul de tutun, unde sunt necesare mecanisme permanente de control pentru a contracara efectele economice ale traficului ilicit.
În plus, în acest sector asistăm la o serie de schimbări importante care vor trebui rapid reevaluate și tratate corespunzător de către autoritățile fiscale.
Apariția și dinamica vânzărilor de produse noi cu nicotină (precum cele cu tutun încălzit, țigări electronice), care sunt diferite dar sunt substituibile în consum tutunului clasic, presupune o abordare foarte echilibrată din partea autorităților fiscale, mai ales în contextul creșterii accizelor pentru produsele din tutun clasic.
Este creșterea accizei pe tutun o idee salvatoare? Poate contribui la acoperirea parțială a deficitului excesiv din prezent, prin aducerea unor sume suplimentare la bugetul statului? Într-o oarecare măsură, da. Dar asta doar dacă sunt îndeplinite simultan trei condiții:
(a) este necesară o abordare echilibrată în ceea ce privește fiscalizarea sectorului și reducerea excepțiilor în tratamentul fiscal:
Dacă la tutunul clasic, dintr-un pachet de țigarete, 15 țigări sunt taxe și 5 sunt sume ce au legătură cu comercializarea de țigarete în sine (costuri de producție, distribuție, profitul producătorilor și distribuitorilor), la produsele din tutun încălzit situația era, până recent, invers: 5 țigări erau taxe și 15 țigări erau sume care au legătură cu producția și distribuția acestor produse.
Altfel spus, statul încasa de 3 ori mai puțini bani din produsele din tutun încălzit decât din țigarete. Cele două sunt produse diferite, asta e clar, dar sunt substituibile în consum, se concurează unele pe altele.
De aceea, trebuie să recunoaștem că decizia Guvernului de a reduce diferența de taxare dintre țigarete și produsele din tutun încălzit, prin Ordonanța 16/2022, este una corectă din punct de vedere economic și al sustenabilității veniturilor bugetare, mai ales că introduce o predictibilitate a taxelor pentru următorii 5 ani.
(b) în același timp, este necesară intensificarea luptei cu contrabanda în toate formele ei, inclusiv cea desfășurată prin canale moderne, cum ar fi rețelele de social media.
Trebuie să recunoaștem că nivelul contrabandei cu țigări a scăzut semnificativ în ultima perioadă. Și asta pentru că, pe de o parte, autoritățile și-au intensificat eforturile de a-i depista pe cei care fac trafic cu țigări. Pe de altă parte, evenimentele de la frontiera externă UE (avem circa 2.000 de km de astfel de granițe) au redus semnificativ acest fenomen.
Dar, deși ne aflăm în fața unui minim istoric al volumului de țigări pentru care nu se plătește nicio taxă consumate în România, autorităților le scapă în continuare volume importante printre degete.
Estimările industriei sunt că în 2021 circa 300 de tiruri au trecut de vigilența vameșilor. Aici trebuie lucrat masiv în perioada următoare, dacă nu dorim ca această majorare a accizelor să se transfere integral către economia gri și neagră cu astfel de produse.
Și acest lucru poate fi realizat, pe de-o parte, prin investiții și, mai ales, prin activarea scannerelor din vămile românești (cu precădere cele de la frontiera exterioară UE) și, pe de altă parte, prin extinderea activităților de control asupra canalelor noi de distribuție a produselor de contrabandă.
Pentru că în 2022 țigările ilicite nu se mai vând doar în Piața Obor, ci și online, pe grupuri de Facebook sau platforme de comercializare, lucru pe care presa l-a arătat în repetate rânduri.
Cu siguranță am putea performa mai bine în această privință. Până atunci, România rămâne pe locurile fruntașe în UE (locul 5-6) și pe primul loc în regiune la problema contrabandei, nu doar cu țigări;
(c) lupta cu contrabanda nu trebuie să se desfășoare doar la granițe.
Contrafacerea în sectorul țigaretelor nu este nici ea de neglijat: pe piață există și produse contrafăcute made in România, în condiții incerte și fără vreun standard de calitate sau siguranță.
Orice creștere de taxe pe aceste produse va genera un interes și mai mare pentru producătorii ilegali de țigări.
În primele șase luni din 2022, autoritățile au descoperit deja în România două fabrici ilegale de țigarete, în județele Neamț si Buzău, de unde au fost confiscate aproximativ 21 de tone de tutun. Țigaretele ce urmau a fi fabricate din volumul de tutun capturat aici ar fi valorat peste 2 milioane de euro pe piața neagră, conform datelor furnizate de autorități.
În iulie 2022, o a treia fabrică ilegală pentru producția de țigarete a fost descoperită de inspectorii vamali în județul Iași – utilajele descoperite erau componentele unei fabrici ilegale pentru producția unei mari cantități de țigarete.
Din aceste trei motive, și nu numai, răspunsul la dilema legată de încasările mai mari la bugetul statului ca urmare a majorării accizelor la tutun se simplifică.
Este clar că autoritățile nu trebuie să privească această problemă strict contabil și să aștepte plusul de accize să fie livrat prompt de industria de profil. Statul trebuie să facă ceea ce ar trebui să facă în fiecare domeniu de activitate: să se asigure că legea este respectată de toți, că există egalitate în fața legii și că nimeni nu este tratat preferențial când vine vorba de taxare.
Este primul pas spre normalitate, cu sau fără taxe mari. Dacă ratăm acest aspect foarte important al conformării fiscale, vom evolua mereu spre taxe mai mari pe care va fi tot mai dificil să le colectăm.
Articol scris de Cristian Păun pentru project-e.ro