Românii vor să aleagă când și cât muncesc: cum se reflectă nevoia de flexibilitate pe piața muncii

Alexandra Coman a aflat despre Wolt pe internet, în timp ce își căuta un job. A început să livreze de curând, cu mașina, lucrează mai multe ore pe zi și spune că experiența a fost bună până acum. În timpul liber, îi place să stea cu copiii ei.

Adrian Coman a lucrat anterior printr-o altă platformă, iar acum colaborează cu Wolt. Pentru el, un motiv important este programul flexibil, care îi permite să își gestioneze mai bine timpul.

Awais Muhammad, originar din Pakistan și vorbitor de română, are o activitate principală și livrează atunci când are timp liber. A început după ce a văzut alți oameni lucrând cu Wolt și spune că platforma funcționează bine pentru el, inclusiv prin sprijinul primit atunci când are nevoie.

Trei povești diferite, aceeași nevoie: o muncă pe care oamenii să o poată potrivi cu etapa în care se află. Pentru unii, flexibilitatea înseamnă venit suplimentar. Pentru alții, autonomie, reintrare mai ușoară în activitate sau posibilitatea de a rămâne conectați la o formă de muncă fără un program rigid.

Iar astfel de nevoi nu mai sunt izolate. România se schimbă: apar tot mai clar cereri de flexibilitate din partea oamenilor, dar și forme de muncă ce pot răspunde acestor cereri. Nu mai vorbim doar despre excepții sau soluții temporare, ci despre o tendință care începe să se contureze pe piața muncii – aceea de a căuta o formă de activitate mai apropiată de viața reală.

Această schimbare este confirmată și de rezultatele unui studiu Ipsos realizat pentru Wolt în România, potrivit căruia 92% dintre români cred că persoanele care lucrează prin platforme digitale ar trebui să aibă libertatea de a decide singure cât timp și efort dedică acestei activități.

Același studiu arată că 74% dintre români au o atitudine pozitivă față de aranjamentul flexibil de lucru prin platforme digitale.

Studiul Ipsos/Wolt poate fi consultat pe pagina globală Wolt: Ipsos EU survey – Wolt

Pentru unii, flexibilitatea completează veniturile. Pentru alții, deschide o ușă spre muncă acolo unde modelul clasic este prea rigid. Pentru tot mai mulți oameni, devine o formă de libertate economică.

Munca nu mai are o singură formă

Pentru mult timp, în România, ideea de muncă a fost legată de un model foarte clar: un angajator, un program fix, un loc stabil, o relație ierarhică directă.

Acest model rămâne important. Pentru foarte mulți oameni, el oferă stabilitate și predictibilitate. Dar în jurul lui au apărut tot mai multe forme de activitate: colaborări punctuale, muncă independentă, venituri suplimentare, activități făcute seara, în weekend, între cursuri sau în perioade în care cineva are nevoie de mai multă libertate de organizare.

Aici intră și munca prin platforme digitale.

Eurofound definește munca pe platformă ca potrivirea cererii și ofertei de muncă plătită printr-o platformă online, cu ajutorul unui algoritm. Sunt implicate trei părți: clientul care are nevoie de un serviciu, platforma care organizează interacțiunea și persoana care prestează serviciul.

În modelul clasic, timpul de muncă este stabilit în principal de angajator: când începi, când termini, câte ore lucrezi și ce sarcini ai. În modelul flexibil, persoana are o autonomie mai mare: poate alege intervalele, ritmul și volumul de activitate, în funcție de disponibilitate.

În cazul persoanelor care prestează muncă prin intermediul platformelor digitale, aplicația conectează cererea consumatorilor și a comercianților din ecosistem cu oferta aferentă disponibilității acestor persoane. Diferența principală față de un loc de muncă tradițional este că persoana respectivă poate decide când intră în activitate și cât de mult lucrează.

Un venit în plus, fără un al doilea program fix

Pentru mulți oameni, flexibilitatea începe cu o nevoie concretă: un venit suplimentar, obținut fără asumarea unui al doilea program fix.

În studiul Ipsos/Wolt, 61% dintre respondenți consideră că veniturile suplimentare sunt unul dintre principalele avantaje ale muncii prin platforme digitale. 52% menționează posibilitatea de a alege când lucrezi, iar 47% indică libertatea de a lucra atât de mult sau atât de puțin cât dorești.

Cu alte cuvinte, oamenii caută nu doar bani în plus, ci și o formă de activitate pe care o pot adapta în funcție de ce e mai important în viața lor.

Awais Muhammad are o activitate principală și livrează atunci când are timp liber. A început să lucreze ca livrator după ce a văzut și alte persoane făcând acest lucru, iar pentru el platforma funcționează bine tocmai pentru că o poate folosi în completarea activității principale.

Această formulă poate însemna o completare de venit într-o lună mai grea, într-o perioadă cu cheltuieli mai mari sau într-un moment în care siguranța unei activități principale nu mai este suficientă pentru toate nevoile personale sau familiale.

O piață cu potențial mare pentru forme flexibile de muncă

Interesul pentru munca flexibilă trebuie privit și în contextul pieței muncii din România, unde există un spațiu important de creștere pentru forme de activitate mai bine adaptate la vieți și nevoi diferite.

Și pe măsură ce oamenii caută mai multă autonomie, venituri suplimentare sau posibilitatea de a combina activitatea profesională cu alte responsabilități, modelele flexibile pot deveni o opțiune tot mai relevantă.

OECD arată, în raportul economic dedicat României în 2026, că participarea pe piața muncii rămâne scăzută în rândul unor categorii precum femeile, tinerii slab calificați și lucrătorii mai în vârstă.

Privită din această perspectivă, flexibilitatea nu este doar o preferință de program, ci poate deveni o cale de acces mai prietenoasă pentru oameni care au nevoie de o intrare mai simplă, mai rapidă sau mai compatibilă cu etapa în care se află. Un program fix, cerințele rigide, lipsa experienței recente sau dificultatea de a combina munca cu alte responsabilități pot ține mulți oameni departe de piața clasică a muncii.

Platformele digitale nu înlocuiesc politicile publice de ocupare și nu rezolvă singure aceste probleme. Dar pot adăuga o opțiune practică pentru cei care au nevoie de acces la venit și de mai multă libertate în felul în care își organizează timpul.

O șansă pentru oameni aflați în etape diferite

Unul dintre cele mai relevante rezultate ale studiului Ipsos/Wolt este că românii văd munca prin platforme digitale ca pe o posibilitate de acces la venit pentru categorii foarte diferite.

86% cred că munca prin platforme îi ajută pe studenți să acceseze oportunități de venit. 78% spun același lucru despre persoanele noi pe piața muncii. 73% cred că acest tip de muncă îi poate ajuta pe părinții care trebuie să echilibreze munca și responsabilitățile de îngrijire. Tot 73% consideră că poate ajuta persoanele fără calificări formale, iar 70% cred că poate fi utilă persoanelor mai în vârstă care caută venituri suplimentare.

Aici se vede cel mai bine de ce flexibilitatea nu înseamnă același lucru pentru toți. Pentru un student, poate fi o activitate între cursuri. Pentru o persoană care revine după ani petrecuți în familie, poate fi un prim pas spre venit propriu. Pentru cineva mai în vârstă, dar încă activ, poate fi o modalitate de a rămâne implicat și independent.

Alexandra Coman a început să livreze după ce a aflat despre Wolt pe internet, în timp ce își căuta un job. Lucrează de aproximativ o lună, livrează cu mașina și nu are în prezent o altă activitate profesională. Spune că este mulțumită de experiență, că activitatea i se pare accesibilă și că în timpul liber îi place să petreacă timp cu copiii ei.

Pentru oameni aflați în astfel de situații, munca flexibilă nu cere aceeași disponibilitate în fiecare zi și poate fi adaptată unor ritmuri diferite, unor obiective diferite sau unor responsabilități familiale.

Românii vor să aibă de ales

Studiul arată și că românii nu susțin un singur model de lucru pentru toți lucrătorii prin platforme digitale.

49% cred că ambele modele – angajare și activitate independentă – ar trebui să fie disponibile, iar lucrătorii să poată alege. 25% consideră că modelul contractorului independent este cel mai bun, în timp ce 20% preferă modelul de angajare.

În același timp, 64% spun că, dacă ar deveni ei înșiși lucrători prin platforme, ar alege activitatea independentă.

Această preferință pentru alegere este importantă. Românii nu resping stabilitatea. Nu resping nici ideea de protecție. Dar par să acorde valoare din ce în ce mai mare posibilității de a decide ce li se potrivește.

Adrian Coman a lucrat anterior printr-o altă platformă și colaborează acum cu Wolt. Unul dintre motivele pentru care a ales această activitate este programul flexibil, care îi permite să își gestioneze mai bine timpul. El livrează cu mașina și lucrează în prezent doar cu Wolt.

Pentru unii, opțiunea potrivită este angajarea clasică. Pentru alții, activitatea independentă. Pentru alții, o combinație între un job stabil și o activitate flexibilă făcută în anumite intervale.

Flexibilitatea nu mai este doar o temă a tinerilor

Poate părea că munca flexibilă este mai ales o preferință a generațiilor tinere, obișnuite cu aplicații și servicii digitale. Studiul Ipsos/Wolt arată însă că deschiderea este ridicată în toate grupele de vârstă.

79% dintre respondenții cu vârste între 18 și 34 de ani au o atitudine pozitivă față de aranjamentul flexibil de lucru prin platforme digitale. La fel, 72% în rândul celor între 35 și 54 de ani și 74% în rândul celor între 55 și 75 de ani.

Asta arată că flexibilitatea nu mai este o temă de nișă. Ea este înțeleasă și apreciată de oameni aflați în etape diferite de viață.

Pentru tineri, poate însemna compatibilitate cu studiile sau cu începutul de carieră. Pentru adulții activi, poate însemna venit suplimentar. Pentru cei mai în vârstă, poate însemna o activitate adaptată ritmului propriu.

O Românie care începe să lucreze altfel

Un alt rezultat relevant este că doar 6% dintre români consideră că munca prin platforme digitale reprezintă o amenințare pentru piața tradițională a locurilor de muncă.

Această cifră sugerează că publicul nu vede munca flexibilă ca pe o concurență directă cu joburile clasice. Mai degrabă, o privește ca pe o completare: o activitate temporară pentru unii, o sursă de venit suplimentar pentru alții, o formă de tranziție sau o soluție într-o perioadă aglomerată.

Cert este că România se află într-un moment interesant. Piața muncii are un potențial mare pentru forme mai flexibile, iar deschiderea oamenilor față de modele adaptabile este foarte ridicată.

Datele disponibile arată că românii privesc favorabil munca flexibilă și susțin, în proporție foarte mare, libertatea lucrătorilor prin platforme de a-și decide timpul și volumul de activitate.

Flexibilitatea nu mai este percepută doar ca un avantaj secundar. Pentru mulți oameni, devine o formă de libertate economică: posibilitatea de a adapta munca la viață, nu doar viața la muncă.

Provocarea următorilor ani va fi ca această libertate să fie păstrată, dar așezată într-un cadru mai clar, mai transparent și mai sigur – pentru lucrători, pentru platforme și pentru întreaga economie locală care se dezvoltă în jurul ei.