România are câteva resurse unice în lume, iar una dintre ele este nămolul terapeutic. Celebrele băi atrăgeau, în secolul 19, oameni din toată Europa și, mai apoi, extractele din nămol terapeutic mergeau în mare parte la export, la aceiași clienți.
Aceasta este și povestea nămolului terapeutic extras din lacul Balta Albă, din Stațiunea Amara. Chiar dacă ideea de băi se asociază în mintea noastră cu ideea de paragină, iată că mai există astăzi un brand care duce mai departe renumele pierdut al stațiunii.
Este vorba despre brandul Pellamar, care a cunoscut o renaștere spectaculoasă în plină pandemie și mulțumită mâinilor iscusite ale unui manager cu ani de experiență în industria cosmetică.
”(…) a început în sfârșit discuția despre echilibrul microbiomului, chestie la care noi lucrasem înainte de pandemie. A început să se vorbească despre bacterii bune și bacterii rele și că e ok să avem și bacterii bune pe suprafața pielii și că nu sunt ok detergenții complet agresivi”, spune Miruna Codeanu, Director General Pellamar, pentru spotmedia.ro.
Povestea pelloidului de Amara
”Există două ramuri ale istoriei businessului, una este legată de localitatea în care ne aflăm noi acum, Balta Albă, și alta legată de dr. Ionescu Călinești. Ele se și întrepătrund la un moment dat”, povestește Miruna Codeanu.
Balta Albă este pe malul lacului cu același nume, în județul Buzău, exact la granița dintre județul Buzău și județul Brăila.
În zona asta există mai multe lacuri cu apă sărată, pe fundul unui fost bazin oceanic, motiv pentru care ele au apă sărată și, prin urmare, nămol terapeutic.
Prin secolul 19, Balta Albă era foarte faimoasă și la băi veneau o mulțime de turiști, nu doar din România, ci și internaționali. Așa, ca grad al nivelului de trai din Balta Albă, istoria ne spune că a existat și un cazino. Ceea pentru sfârșit de secol 19 în România era ceva.
”Mai mult, la un moment dat, ne-am lovit de o copertă a unui supliment ”Le monde” care vorbește despre ”băile Valahe cu nămol terapeutic de la Balta Albă”. Valahe, că așa era la 1900”, spune Miruna Codeanu.
Stațiunea era faimoasă la sfârșitul secolului 19. Vine primul război mondial, decade, vine și al doilea război mondial, vin comuniștii…
Doctor Ionescu Călinești, a cărui semnătură stă sub sigla Pellamar, era medic la stațiunea Amara.
Pellamar vine, de fapt, de la pelloid de Amara, adică nămol de Amara, pentru că acolo și-a început el cercetările.
”Povestea foarte frumoasă cu descoperirea extrasului de nămol terapeutic – pentru că noi nu folosim nămol terapeutic, folosim extract de nămol terapeutic, pentru care avem brevet unic în lume – a doctorului Ionescu Călinești e că el, în afară de tratamentele pe care le făcea cu nămol, el căuta un remediu pentru soția sa care suferea de o boală de piele care dă și puternice inflamații articulare, se numește sclerodermie”, ne spune Miruna.
A luat-o o perioadă în stațiunea în care făcea el tratamente, a tratat-o cu nămol, dar el știa că e complicat să lucrezi cu nămol: nu poți să ții pe cineva împachetat în nămol foarte mult timp, e greu de folosit acasă – în sensul că murdărește foarte mult și nu mulți oameni au timp să stea o oră-două împachetați în nămol sau la soare.
Și a căutat un mod de a avea doar beneficiile, practic, esența nămolului. Și a descoperit extractul de nămol terapeutic, care este 100% natural, obținut doar prin mijloace mecanice, pe care l-a înglobat în diverse produse.
”Primul produs al nostru este pasta cu nămol terapeutic. Lucrurile astea se întâmplau pe la 1975-1977, cam atunci sunt lansate primele produse Pellamar”, povestește Miruna Codeanu.
Așa apare brandul pe piață.
”După care el începe să facă cercetări și pe nămolul din lacul Balta Albă, iar pe malul lacului Balta Albă suntem noi în prezent, este fabrica noastră”, spune Miruna Codeanu.
Cum a revenit Pellamar pe piață?
Acolo inițial se fabrica doar extractul de nămol terapeutic. Există și fabrica veche în care a lucrat și prof. dr. Ionescu Călinești.
Noi suntem exact lângă fabrica veche. Acolo se făcea doar extract de nămol terapeutic, care era trimis în două locuri: o dată la Antibiotice Iași – pentru că povestea este similară cu Gerovital H3 – extractul era și el injectabil, antireumatic, antiinflamator. A doua oară: la Miraj București. Aici se fabricau produsele cosmetice în perioada respectivă.
Miraj București, la un moment dat, după revoluția din 1989, a dat faliment, după câteva încercări de privatizare.
Iar partea de produse cosmetice se reia în 2010 de către noi. Extract injectabil nu mai există în momentul ăsta pentru că studiile clinice pentru el sunt foarte foarte costisitoare.
Care a fost investiția în revenirea din 2010?
Puțin peste 1 milion de euro pentru revenirea Pellamar după 2010.
Cum a evoluat businessul după această investiție?
Au început cu o linie foarte mică de produse cosmetice, câteva produse cosmetice, cu altă identitate vizuală decât cea pe care o știm astăzi. Apoi s-a tot extins până la peste 50 de produse pe care le avem astăzi în portofoliu.
Au existat mai multe tipuri de abordare, inclusiv prin structură de vânzări directe, unele câștigătoare, altele nefericite. Deci e o istorie oarecum zbuciumată.
Nu e un drum lin. Din păcate, sau din fericire, înainte de ’89, Pellamar mergea foarte mult la export pe partea de produse cosmetice pentru îngrijirea feței. Și spre deosebire de alte branduri care continuă să existe și astăzi, nu toate produsele erau atât de cunoscute în România.
Chiar am găsit în arhiva noastră niște flyere care arată că produsele mergeau la export, erau foarte premium pentru epoca respectivă, sunt în engleză, sunt editate cu susținerea Ministerului Tineretului. Așa că asta a fost un mic dezavantaj pentru noi, când a fost relansat brandul.
Deci a trebuit să-și recâștige numele în piață.
Exact. Chiar avem un proiect cu institutele de cercetare, între 2014 și 2017, în care s-a cercetat extractul de nămol terapeutic. E chiar amuzant, că proiectul se numește ”În căutarea renumelui pierdut”.
Care a fost cifra de afaceri apoi, până, în 2019?
Au fost ani în care cifra de afaceri a fost foarte mare, au fost ani în care cifra de afaceri a mai scăzut, a fost destul de greu să găsim un echilibru în care să avem cifră de afaceri și profit.
Din păcate, până anul trecut nu a fost o afacere profitabilă, dar suntem recunoscători că încă suntem pe piață datorită investitorilor.
Cine sunt investitorii?
Investitorii sunt 100% români, este vorba despre Asociația Transportatorilor Români. Ei au investit încă din 2010 și ne bucurăm că am avut susținerea lor pentru a continua dincolo de momentele mai puțin bune ale businessului.
Apoi, a venit 2020, cu pandemia. Cum a fost acel an pentru Pellamar?
A venit pandemia, eu eram administrator de două luni. Și a trebuit să facem ceva. Cumva, pandemia a fost un ”wakeup call” pentru noi, pentru că trebuia să facem ceva încât și businessul să devină profitabil. Erau deja 10 ani de când Pellamar era pe piață.
Am făcut, cumva, ceea ce era intuitiv pentru o parte bună dintre oamenii care au supraviețuit pandemiei, si anume, ne-am concentrat toate eforturile pe online. Și de acolo am putut să ne asigurăm un cashflow suficient încât să ne putem plăti furnizorii în continuare și să nu avem întreruperi de stoc.
Cum s-a văzut criza dezinfectanților din perspectiva voastră?
Noi nu folosim în mod direct alcool în produsele noastre dar am încercat și noi, alături de mulți alți oameni, să producem o soluție igienizantă pentru mâini cu 70% alcool. Era o isterie generală. Toți furnizorii spun că nu îi întreabă nimeni de nimic altceva decât de alcool. Și pe noi, la rândul nostru, clienții ne spuneau ”nu ne interesează nimic altceva decât dacă aveți produse igienizante pentru mâini”.
Deci toate planurile de dezvoltare, toată dezvoltarea a fost pusă pe hold pentru că, efectiv, nimeni nu voia să audă altceva decât măști sau produse igienizante cu alcool.
Noi nu avem produse în care să folosim alcool în mod direct, așa că producția noastră nu a fost afectată efectiv. Loțiunile pe care le avem sunt formule blânde care nu au alcool la bază.
Dar, pe lângă asta, au fost o grămadă de întreruperi pe stoc. Foarte puține ambalaje se fac în România. Avem furnizori internaționali pentru ambalaje. Materiile prime pentru ambalaje, la rândul lor, nu prea provin de pe piața europeană. La început China a fost foarte afectată, după aceea avem furnizori de ambalaje din Italia care au avut întreruperi de stoc și, cumva, a trebuit să ne descurcăm între toate chestiile astea.
Și totuși, spuneați că 2020 a fost un an bun din punct de vedere al businessului.
A fost bun, în sensul că, după 10 ani, a fost un an cu un mic profit pentru noi. Ne-am optimizat, am renunțat la lucruri care nu erau profitabile.
Trecerea spre online a influențat cumva această evoluție favorabilă?
Da. Ne-a ajutat online-ul, ne-a ajutat pentru că.. exact la începutul pandemiei unul dintre clienții noștri cei mai mari, având magazine în foarte multe spații comerciale, a avut jumătate din magazine închise. Și atunci ne loveam… ba erau niște facturi din urmă care erau restante, ba erau amânate termenele de plată… online-ul era, efectiv, singura chestie care ne putea afecta cash-flow-ul în acele momente.
Da, ne-a ajutat foarte mult pentru că banii din online vin imediat sau aproape imediat. Aveam o colaborare foarte bună cu un furnizor de curierat care a făcut lucrurile să se miște și nu așteptam după bani două luni. E frumos că mai există și furnizori de încredere pe piață.
Da, ne-a ajutat pentru că acolo lucrurile sunt foarte simple. Dacă într-o campanie, în care ești listat într-un retailer, o gândești cu retailer-ul, retailer-ul vine cu aprobarea, durează implementarea. Pe online, puteam să vedem ce funcționează, ce nu funcționează și mâine să implementăm altă campanie, respectând termenii pe care i-am promis consumatorilor. Lucrurile astea se puteau întâmpla foarte rapid, cum de altfel s-a întâmplat totul în pandemie.
Cum a schimbat pandemia obiceiurile de cumpărare ale românilor, pe segmentul de îngrijire a pielii?
Sunt două aspecte: o dată că, practic, pandemia ne-a pus măști pe față și noi, din punctul ăsta de vedere, nu am fost foarte afectați. Pentru că de îngrijit pielea trebui să ți-o îngrijești în continuare, chiar dacă nu mai dai la fel de mulți bani pe makeup.
Ba din contră, purtatul ăsta destul de îndelungat al măștilor chiar dă la unele persoane niște reacții destul de urâte, motiv pentru care trebuie să fie și mai atenți cu îngrijirea tenului.
Pe de altă parte, a început în sfârșit discuția despre echilibrul microbiomului, chestie la care noi lucrasem înainte de pandemie. A început să se vorbească despre bacterii bune și bacterii rele și că e ok să avem și bacterii bune pe suprafața pielii și că nu sunt ok detergenții complet agresivi.
După prima perioadă din pandemie, am văzut că începe o discuție mai aprinsă despre asta în industria cosmetică. Și ne-am bucurat de chestia asta, pentru că noi aveam o gamă pe care o lansasem înainte de pandemie, care are fix principiile astea. Este practic, principiul probioticelor aplicate în îngrijirea cosmetică.
Ce cifră de afaceri ați înregistrat în 2020?
Am avut 1.300.000 de lei pe 2020, o scadere de 15% a cifrei de afaceri față de 2019.
Cum a fost experiența pandemiei pentru tine, ca manager?
Eu am o ăexperiență de aproape 15 ani în industria cosmetică. Am mai trecut prin perioade de criză. Acum, uitându-mă înapoi, mi se pare că am făcut foarte multe lucruri, dar nu le-am simțit, pentru că lucrurile se întâmplau atât de repede că nu aveai timp să fii nostalgic sau să te gândești câte ai făcut. Pur și simplu, trebuia să iei o decizie în momentul ăla și să faci ceva.
Ce ai învățat din această pandemie?
O chestie pe care o intuiam cumva. O parte dintre deciziile pe care le iei, dincolo de analize și rapoarte, țin și de intuiție. Și, uneori, trebuie să faci lucrurile înainte ca alții să le facă, chiar dacă nu sunt perfecte.
Ce planuri de business aveți?
Vrem să continuăm să dezvoltăm, pentru că nu cred că ne putem bloca în contemplatul pandemiei. Cel puțin, anul trecut, piața era blocată într-o contemplare absolută ”așteptăm să vedem ce se întâmplă”. Toată lumea aștepta, nimeni nu făcea planuri pentru nimic.
Ne uităm la trendul înspre care merge industria cosmetică, avem în dezvoltare câteva produse, nu ne-am oprit.