Aflat în vizită pe porțiunea dintre Predeal și Cristian a autostrăzii Comarnic-Brașov, premierul Ludovic Orban a promis că guvernul său va aloca ”sume fără precedent” pentru investițiie în infrastructură din acest județ.
Orban a spus că Executivul liberal vrea să lege Brașovul, pe căi ferate, cu vestul țării (odată cu finalizarea modernizării infrastructurii din zona Curtici, din apropierea graniței cu Ungaria), dar și cu Portul Constanța.
În plus, premierul a spus că are convingerea că în curând se va inaugura și aeroportul internațional din județ. Iar asta va contecta Brașovul cu restul lumii.
Orban vrea să lege, tot printr-o autostradă, Brașovul de Bacău. Dar și să realizeze șoșeaua de mare viteză pe care românii o așteaptă de mai bine de 18 ani: aceea dintre Comarnic și Brașov.
Această autostrada e greu de realizat din cauză că ea ar urma să străbată zone muntoase. Or, pentru șantiere situate la înălțime, totul e mai greu: de la realizarea studiilor pregătitoare, până la execuția lucrărilor.
De aceea, Compania Națională de Administrare a Infrastruturii Rutiere (CNAIR) ar avea nevoie de studii amănunțite pentru a estima perioada și costurile lucrării și pentru a găsi banii necesari, dar și un constructor care să se încumete la un asemenea proiect de proporții.
Până acum, singurul lucru pe care l-a reușit CNAIR a fost să dea startul lucrărilor pe segmentul Predeal-Cristian al Autostrăzii Comarnic – Brașov.
Societatea Aplenstide este cea care construiește acest capăt de autostradă lung de 6,3 kilometri. Proiectul include și aproape 4 kilometri de drum de legătură între autostrada care se construiește acum și rețeaua rutieră deja existentă în zonă.
Lucrările au început în 2018 și ar urmă să se finalizeze – potrivit constructorului – în luna august 2021.
Autostrada Comarnic-Brașov, un eșec al tuturor oamenilor politici
Pentru restul autostrăzii, momentan există doar planuri.
Ludovic Orban a declarat pe 19 iunie, la Brașov, că în 2008 când a plecat de la conducerea Ministerului Transporturilor ar fi lăsat licitația pentru realizarea acestei șosele de mare viteză în fază avansată.
Ceea ce n-a spus Orban este că documentația pentru realizarea șoselei era atunci, la fel cum este și astăzi, improprie.
Așa că statul a încercat în zadar, de patru ori (ultima oara în timpul Cabinetului Dăncilă), să realizeze șoseaua în parteneriat public privat (PPP).
Și n-a reușit niciodată, din cauză că privații nu știau în ce se implică și n-au acceptat condițiile impuse de stat. Iar șoseaua a rămas, în continuare, doar pe hârtie.
Dancilă, spre exemplu, susținea că va face autostrada, în PPP, cu asocierea China Communications Construction Company (CCCC) - Makyol (din Turcia). Dar informațiile pe care le-a comunicat în spațiul public au fost întotdeauna vagi și imposibil de verificat.
Guvernul PNL a oprit respectiva negociere și a scos proiectul Autostrăzii Comarnic-Brașov din rândul celor care merită realizate în PPP. Asocierea chinezo-turcă a contestat în instanță această acțiune.
Între timp, Ministerul Transporturilor a gândit o nouă strategie pentru Autostrada Comarnic-Brașov, potrivit unui document oficial de pe site-ul Guvernului. Mai exact, ministerul - prin CNAIR - vrea să refacă documentația și să împartă traseul autostrăzii în 5 segmente, astfel:
Lotul 1: Comarnic – Posada (apx. 7 km) – implementare rapidă (zona de depresiune) – reprezintă și VO Comarnic;
Lotul 2: Posada – Sinaia Sud (apx. 8 km) – implementare dificilă (defileul de la Posada);
Lotul 3: Sinaia Sud – Bușteni Nord (apx. 14 km) – implementare rapidă (zona de depresiune) – reprezintă și VO Sinaia și VO Bușteni;
Lotul 4: Bușteni Nord – Predeal Sud (apx. 8 km) – implementare dificilă (doua defilee);
Lotul 5: Predeal Sud – Râșnov (apx. 15.0 km) – implementare dificilă (diferență mare de nivel).
Potrivit Ministerului Transporturilor, lucrările ar urma să coste în jur de 1,2 miliarde de euro și ar putea fi gata până în 2026. Există finanțare europeană atât pentru revizuirea documentației, cât și pentru lucrări.
Există și posibilitatea ca parte dintre lucrări să se realizeze în PPP. Întreaga șosea nu poate, însă, fi construită în acest regim. Motivul: în PPP, cnstructorul ar urma să facă din banii lui șoseaua și apoi să pună taxe de acces pentru a-și recupera banii.
Dar costul estimat al drumului este prea mare, așa că investiția nu s-ar recupera într-o perioadă rezonabilă.
Ce anume se va putea realiza - după mai bine de 18 ani de bâlbâieli și eșecuri administrative - rămâne să aflăm.