Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat, joi, că are o întâlnire importantă cu ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, şi cu ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş. Tema principală a discuţiei: construcţia bugetelor pentru anii 2025 şi 2026, într-un context european marcat de presiunea reducerii deficitului şi de accesarea fondurilor din PNRR.
Nicuşor Dan a subliniat că, din perspectiva sa, „discuţiile pentru bugetul pe 2025 şi 2026 pornesc de la premisa de a nu creşte taxele”.
În acelaşi timp, a declarat că România şi-a asumat în faţa Comisiei Europene obiective clare privind deficitul bugetar, iar el vrea să afle exact stadiul actual al negocierilor dintre Guvernul de la Bucureşti şi executivul european.
România trebuie să reducă deficitul până la finalul lui 2025
După ceremonia de la Curtea Constituţională, Nicuşor Dan a precizat că discuţia cu cei doi miniştri vine în continuarea unor dialoguri tehnice anterioare. El doreşte să afle atât planul guvernamental pentru reducerea deficitului bugetar, cât şi poziţia Comisiei Europene privind acest proces.
„România şi-a asumat în faţa Comisiei Europene nişte ţinte de deficit şi vreau să ştiu exact care este stadiul discuţiilor”, a declarat preşedintele.
La rândul său, ministrul Marcel Boloş a declarat joi, într-o conferinţă de presă la Guvern, că România mai are de primit aproximativ 18 miliarde de euro din fondurile alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Potrivit acestuia, restructurarea cererilor de plată este esenţială pentru a valorifica timpul rămas până la finalul perioadei de implementare.
Calendar accelerat pentru depunerea cererilor de plată
Boloş a explicat că din cele cinci cereri de plată care ar mai fi trebuit depuse, Guvernul va păstra doar trei. Prima, în valoare de 5,7 miliarde de euro, urmează să fie trimisă în luna iulie.
Alte două cereri vor fi adresate Comisiei Europene până la finalul anului, respectiv în iulie-august 2026.
„Diferenţa care o mai avem de încasat de la Comisia Europeană de aproximativ 18 miliarde de euro trebuie să intre în România. Aceste fonduri reprezintă principala sursă de finanţare pentru investiţii şi reforme”, a precizat ministrul.