Ministrul Sebastian Burduja, la Digital Shift. Cât s-a digitalizat România | Poate Guvernul să greșească dacă-l ascultă pe ION? | Când va dispărea dosarul cu șină

Ministrul Sebastian Burduja, la Digital Shift. Cât s-a digitalizat România | Poate Guvernul să greșească dacă-l ascultă pe ION? | Când va dispărea dosarul cu șină

Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, a dat detalii, la Digital Shift, despre ce face Guvernul ca să elimine hârtia din administrație și cum – încă din cursul acestui an – ar trebui să vedem cum merg parte dintre funcțiile pe care ni le va pune la dispoziție viitorul cloud guvernamental.

De asemenea, ministrul a vorbit despre ce este și ce nu este ION – proiectul românesc de inteligență artificială – în contextul în care Elon Musk, Steve Wozniak și Yuval Harari susțin că ar trebui să oprim momentan dezvoltarea algoritmilor, ca să nu ajungă să ne înlocuiască. Ce-i drept, e vorba despre algoritmi mult mai avansați decât ION.

Nu în ultimul rând, l-am întrebat pe Sebastian Burduja de ce a acceptat să devină ministru la Digitalizării, în condițiile în care este economist de profesie, nu IT-ist. Și care e cauza pentru care lucrează la ministerul pe care îl conduce.

Răspunsurile, pe larg, în interviul de podcast realizat de Gabriel Kolbay cu ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizări, Sebastian Burduja.

Mai jos găsiți câteva dintre declarațiile ministrului Sebastian Burduja și minutul de la care le puteți asculta.

Despre Legea eliminării dosarului cu șină. Și de ce mulți analiști susțin că va dura până când instituțiile nu-i vor mai cere românului dosar și copii xerox (de la min 07:15):

„N-ar trebui să dureze. Probabil că cei care sunt sceptici se gândesc la rezistența sistemului, pe care noi o cunoaștem, și exemplu cel mai bun este eliminarea ștampilei. Ea este în continuare solicitată de unii funcționari din exces de zel.

ADVERTISING

Dar cert este că prevederea în lege este clară: este interzisă solicitarea de dosare cu șină și alte produse de papetărie. Sunt interzise xerox-urile din instituțiile publice, celebrele xerox-uri, unde plăteam niște prețuri exorbitante pentru a face o fotocopiere. (...)

Toate instituțiile care au de-a face cu cetățenii nu au voie să mai ceară copii după acte emise de statul român, după acte oficiale. Și veți spune sigur că nu este un pas mare, pentru că tot trebuie să mă duc la ghișeu cu documentele în original.

Dar cel puțin evitam acele situații jenante și frustrante pentru cetățeni, în care te trezeai la ghișeu și erai întors la coadă când n-aveai o copie după buletin. Acum, funcționarul va fi obligat să facă acele copii dacă nu există o evidență electronică, dacă nu există o arhivă electronică, dacă nu există elementul de interoperabilitate. Pe termen scurt, asta este soluția pe care noi am găsit-o.

Eliminăm birocrația sau mutăm obligația de a cumpăra hârtie de la cetățean la instituție? (de la min 08:53):

Categoric da (mută achizițiile de hârtie de la cetățean la instituțiile care vor folosi în continuare dosare, dar cumpărate din propriul buget - n.red.).

Dar pentru un pas solicitat de stat, noi am considerat că sarcina trebuie suportată de stat, și ca timp, și din punct de vedere al costurilor.

Deci este un mic pas înainte, este, dacă vreți, și lupta cu un simbol și am fost și interesați să promovăm ideea că România trebuie să se modernizeze și să se transforme digital.

Iar ideea aceasta de legea anti-dosar cu șină a prins. Românii au vorbit despre asta și eu mă aștept ca din iulie să-și ceară acest drept și să îi preseze pe funcționarii publici să-și schimbe mentalitățile. Și cred că lucrul ăsta se va întâmpla, deși în lege nu sunt prevăzute sancțiuni. Am spus-o și public. Un funcționar public care solicită dosar cu șină încalcă legea și cel puțin poate fi cercetat disciplinar la un nivel minim. Lucrurile pot fi și mai grave dacă este o faptă săvârșită cu intenție, în mod repetat ș.a.m.d. Adevărata revoluție, da, eliminarea hârtiei din administrație, ar veni odată cu digitizarea.

ADVERTISING
FĂRĂ SCURTĂTURI. Ajungem departe

În ce stadiu e proiectul de cloud guvernamental? (de la min 10:44)

E important că avem acest cadru normativ, dar el nu e orice fel de cadru normativ - și asta o spun experții Băncii Mondiale și ai Comisiei Europene - și cred că trebuie să pun câteva lucruri în lumină.

E vorba de un cloud guvernamental hibrid. Asta înseamnă că el se interconectează cu cloud-uri furnizate de actori privați, de firme, de entități comerciale, firme mari, multinaționale sau firme locale. Asta în sine a fost o victorie, pentru că inițial era vorba de un cloud închis, doar al statului român, care n-avea niciun fel de interconexiune.

Am trecut în lege un lucru la care am ținut foarte mult și sunt foarte mândru de el și anume jurnalizarea accesului. Atunci când statul îți accesează ție, cetățean, datele, tu știi acest lucru, ești notificat și există o jurnalizare care nu se poate șterge. Deci orice acces lasă urme.

Și asta a fost răspunsul cel mai bun la temerea, respectiv conspirațiile legate de un big brother care-ți accesează datele. Datele nu pot fi accesate fără să lase urme. Mai mult decât atât, eu voi fi notificat, ca cetățean, că lucrul ăsta s-a întâmplat, ca acest acces s-a întâmplat.

Mai avem un element de inovare în legea cloud-ului, în ordonanța cloud-ului, market place, acest magazin de aplicații (...)

Ne-am inspirat din modelul britanic aici și am gândit că trebuie să punem la dispoziția autorităților publice un magazin de aplicații, cum avem fiecare dintre noi pe telefonul mobil, astfel încât atunci când apare o nevoie, este o primărie, vrea să-și achiziționeze un modul de petiții sau un modul de contabilitate sau un modul de document de management, să poată fi mult mai ușor de procurat direct din acest magazin al cloud-ului, cu opțiuni furnizate de mediul privat, dacă este cazul.

ADVERTISING

Dar, oricum, într-o piață deschisă, transparentă, competitivă, astea ar fi elementele de noutate. Și acum vă răspund unde suntem azi, cu cloud-ul guvernamental. Am dat și hotărârea de guvern care a detaliat toate aceste lucruri, iar acum STS-ul, Cyberint (centrul de securitate cibernetică al SRI - n.red.) și Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) sunt în etapa de implementare.

STS-ul are 6 licitații în curs.

Toată documentația tehnică a cloud-ului a fost avizată la nivelul lunii noiembrie anul trecut, a trecut prin CT și acum, intrăm în linie dreaptă pentru evaluare, oferte, atribuire ș.a.m.d. Cei de la STS estimează că până în finalul anului sau cel târziu în prima parte a anului următor vom avea primul centru de date funcțional. E și jalon în PNRR.

Să fim notificați ori de câte ori cineva ne accesează datele pare, totuși, prea frumos și prea minuțios pentru administrația românească. Până când avem șansă să implementăm un astfel de sistem? (de la min 21:01):

În Republica Moldova au acest sistem de notificare. De exemplu, la ei, când autoritatea fiscală te verifică, primești notificare. Se poate și la noi, acum suntem în testare cu aplicația din Republica Moldova, în baza unui protocol interguvernamental. Am lucrat și lucrăm foarte bine cu frații noștri de peste Prut și chiar adoptăm practic soluția deja dezvoltată de acolo.

Dacă lucrurile merg bine, ar trebui până la finalul anului să vedem o astfel de soluție implementată și la noi, cel puțin pe ghișeul.ro. Sau pe spațiul privat virtual (SPV) de la ANAF. Să știm unde să avem aceste notificări, care pot fi transmise prin SMS sau prin diverse alte platforme de mesagerie. Până la finele acestui an, așa ne dorim.

Cloud-urile regionale. Ajută sau mai degrabă încurcă? (de la min 25:02):

Cei din Regiunea Nord-Vest s-au întrunit și au decis că au nevoie de un cloud regional.

Nu văd o problemă în asta. Eu cred că nevoia de spațiu pe cloud, nevoia de servicii de cloud pentru administrația publică va crește.

În cloud-ul privat, guvernamental, - acesta de nivel național - nu vom putea găzdui toate datele primăriilor din țară sau autorităților publice din țară și atâta timp cât avem acest element de interoperabilitate și cloud-urile se interconectează în sine, nu este o problemă să ai în cloud-uri regionale. E o analiză pe care dânșii și-au făcut-o la nivel regional, au dreptul să o facă și să investească în așa ceva. Repet, dar nu am cifre să susțin asta. În momentul ăsta trebuie văzut ce au decis la nivel regional.

ION. Ce este, cine l-a creat, cine l-a botezat și cum îl susține Ministerul Cercetării. Cumva s-a lansat prea devreme?

Inteligența artificială e un algoritm matematic avansat care practic prelucrează un volum mare de informații și este capabil să emită anumite concluzii și eventual să facă anumite conexiuni pe care un singur om nu poate să le facă cel mai bine.

Cea mai bună descriere mi-a dat-o vicepreședintele celei mai mari companii care furnizează calculatoare de mare putere. A și venit în România recent și a spus «Sunteți prima țară din lume care folosește inteligența artificială pentru a întări democrația, pentru a face o legătură de la mulți la puțini. From many to-one». E o problemă de rezolvat cum colectezi opinii de la milioane de cetățeni și cum le sintetizezi în câteva priorități acționabile pentru decidenți.

Iată că această idee de la mediul privat, mediul de cercetare, s-a materializat în acest proiect pe care ministerul nostru sigur că l-a susținut, dar vreau să clarific un lucru: nu este proiectul ministerului, nici al Guvernului României.

Este un proiect de cercetare românesc, așa, pe care noi am considerat de bun augur să îl susținem și să îl promovăm. Și o să facem la fel cu orice alte proiecte care au asemenea ambiție și de fapt un asemenea potențial..(...) Ei au propus și numele, împreună cu cei care i-au sfătuit pe partea de comunicare și cu sigur, cercetătorii pe care i-au cooptat în acest demers, de la Politehnica București, de la Babeș-Bolyai și alte centre (...)

Statul român nu va plăti niciodată niciun ban pentru proiectul ION. E un proiect pro bono pe care ei l-au pus la dispoziție și cred că principalul ajutor a fost pur și simplu ca o platformă de lansare. Și sigur că era vital să se întâmple asta, pentru că întreaga premiza a proiectului e că poți să iei, să colectezi aceste opinii de la cât mai mulți români. Asta este ideea, să ai cât mai multe date pe care apoi să le analizezi.

Putem să ne aștetăm să ia Guvernul României decizii greșite pe baza datelor furnizate de Ion? (de la min. 31:40).

(...), Categoric nu. Și lucrul ăsta s-a spus și de la început. Că este un program care învață.

Așa funcționează inteligența artificială și mă întrebați: nu l-ați lansat prea devreme? Păi nu putea să învețe decât dacă era lansat! Deci, în lipsa lansării, românii nu-i puteau trimite mesaje. Dacă n-ar fi primit aceste mesaje, nu putea să-și îmbunătățească rezultatele. E cumva un cerc vicios acolo, dar trebuia lansat la apă ca să poată primi acest feedback de la români. (...) el e bazat pe aceste opinii pe care românii le transmit lui. Asta este ideea ca tu, decident, să poți să ai acces la anumite concluzii bazate pe părerile, opiniile, nevoile cât mai multor români.

Despre solicitarea lui Elon Musk, Steve Wozniak și Yuval Harari de a opri pentru 6 luni dezvoltarea inteligenței artificiale care a avansat peste nivelul Chat GPT - 4, ca să nu pierdem controlul asupra mașinilor (de la min. 33:29):

Nu cred că este rolul meu doar să apăs pe pedala de accelerație (a digitalizării și tehnologizării - n.red.), ci și poate să pun problema dacă avem suficiente repere care ne țin pe drumul cel drept. Și am făcut cumva lucrul acesta.

România a găzduit o conferință UNESCO pe tema eticii inteligenței artificiale și chiar ne-am promovat la nivel internațional ca una dintre țările care susțin foarte puternic această idee.

De asemenea, avem un comitet pentru etica inteligenței artificiale în formare, pe baza hotărârii CSAT și pe baza memorandumului trecut în Guvern, pentru a promova o strategie națională în domeniu inteligenței artificiale (IA). Ne-am gândit la această componentă de etică în IA și urmează să cooptăm cei mai buni experți români în acest domeniu, din țară și din diaspora, care tocmai să seteze cumva limitele acestei tehnologii. Cât de departe este România pregătită să meargă astăzi.

E o conversație la care lumea nu are un răspuns. Trebuie puse în balanță, pe de o parte, beneficiile acestei inovări și faptul că duce la o productivitate mai mare. Asta e cheia creșterii economice și a dezvoltării, pe de altă parte, eventuale probleme, riscuri pe care le vedem. Chat GPT e foarte sigur, de exemplu, chiar și când greșește.

Mai multe despre provocările digitalizării României aflați ascultând integral interviul de podcast realizat de Gabriel Kolbay cu ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇