Ca să circulăm mai bine prin Capitală, avem nevoie de măcar de o șosea de centură modernă, care să preia parte din traficul rutier sufocant din oraș.
Din nefericire, n-o avem. Compania de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) se străduiește de mai bine de un deceniu să modernizeze șoseaua de centură existentă. Și n-a făcut încă nici măcar jumătate din treabă.
În schimb, s-a pregătit să construiască o altă șosea ocolitoare pentru Capitală. Dar deocamdată aceea există doar pe hârtie și nimeni n-ar putea spune când se va finaliza.
În tot acest timp, șoferii care au drum prin București continuă să toace mărunt din buze, blocați în trafic.
SpotMedia vă relatează astăzi pe larg despre stadiul fiecăreia dintre cele două șosele ocolitoare ale Bucureștiului și despre cât mai avem de așteptat până să putem circulă, în bune condiții, pe fiecare dintre ele.
Mii de șoferii prinși în ambuteiaje pe străzile Capitalei n-au, de fapt, nicio treabă prin oraș, ci doar îl traversează, încercând să ajungă, să spunem, de la Constanța la Pitești sau de la Giurgiu la Brașov.
În teorie, toți acești șoferi ar trebui să circule pe Drumul Național de Centură al Bucureștiului (DNCB), ca să nu piardă timp prin oraș. Și, la rândul lor, să evite să aglomereze străzile Capitalei.
În realitate, însă, lucrurile nu stau așa. Mulți dintre șoferii aflați în tranzit preferă să se aventureze pe străzile din oraș, din cauză că acestea - deși sunt aglomerate – oferă, totuși, condiții mai bune de drum decât DNCB.
Oamenii se plâng că pe DNCB ajung să piardă chiar și zeci de minute în ambuteiaje. În schimb, prin oraș – în ciuda coloanelor de mașini de la semafoare - simt, totuși, că se deplasează.
Problema este că, pe măsură ce crește numărul șoferilor aflați în tranzit care evită DNCB, străzile din oraș se aglomerează din ce în ce mai mult.
Ce-ar trebui să facem? Ei bine, în teorie, soluțiile nu sunt complicate. Doar că, în realitate, multe nu ajung niciodată să fie puse în practică.
Ce e de făcut pe Centura București și cum se lucrează acum
În mod normal, DNCB - un drum de circa 72 de kilometri - ar trebui să aibă 4 benzi pe toată lungimea sa, nu doar pe câteva porțiuni.
Apoi, ar ajuta să construim noi pasaje care să ridice pe deasupra Centurii drumurile naționale care acum o intersectează. În acest fel, autoturismele de pe acele șoșele și acelea care circulă pe DNCB nu s-ar mai întâlni. Iar traficul ar fi mai fluid.
Din păcate, vor mai trece ani până să putem circula pe o astfel de centură ocolitoare. Iată cum stau lucrările acum pe fiecare segment al șoselei și care sunt perspectivele.
Pe porțiunea de centură de 9 km dintre intersecția cu A1 și intersecția cu DN 7 modernizarea a început în 2013. În 2017, fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, a inaugurat șoseaua neterminată și fără ultimul strat de asfalt. Între timp, Cuc și-a pierdut postul. Apoi, a revenit la conducerea ministerului și a fost din nou dat jos. Dar porțiunea de centură tot fără ultimul strat de asfalt a rămas.
Contractul de lucrări cu constructorul care trebuia să termine treaba s-a reziliat între timp. Iar în această lună, CNAIR a lansat o licitație pentru a face o expertiză a respectivei porțiuni de șosea. Abia după ce va ieși expertiza va putea stabili Compania cu cine să termine lucrarea. Când anume se va finaliza totul nu putem ști deocamdată.
Lotul vecin de centură lung de 10 kilometri dintre DN 7 și DN2 a fost deja lărgit la 4 benzi și modernizat. Și aici mai este, însă, ceva de făcut: pasajul de la Mogoșoaia.
Pentru acesta, CNAIR a semnat un contract la finele lui 2018. Dar obținerea avizelor necesare construcției a durat mai bine de un an și jumătate. Așa că lucrările au început abia în aprilie și ar trebui să nu dureze mai mult de 24 de luni, potrivit contractului. Puține sunt însă lucrările de infrastructură care se termină în termen, în România.
În continuare, în încheierea porțiunii de nord a Centurii vine segmentul de 11,5 kilometri dintre DN2 și A2. De modernizarea acestuia ar trebui să se ocupe, vreme de 15 luni, constructorul Tirenna Scavi.
Momentan, face niște defrișări și încearcă să își rezolve probleme birocratice, potrivit informațiilor oferite pentru SpotMedia de Asociația Pro Infrastructura.
Abia după ce toate aceste lucrări se vor termina, vom putea spune că s-a încheiat modernizarea celor peste 30 de kilometri ai Centurii de nord a Capitalei, dintre la intersecția șoselei cu A1 (în vest) până la intersecția acesteia cu A2 (în est).
Din păcate, în jumătatea de sud a DNCB lucrurile nu stau la fel de bine. Se contractează și aici modernizări ale șoselei, dar numai pe alocuri.
De fapt, această parte a șoselei ar urma să fie lărgită de la 2 la 4 benzi pe sens doar în zonele în care se vor construi pasajele de la: Oltenița, Berceni și Domnești.
La Olteniței, contractul pentru pasaj și largirea șoselei s-a semnat în urmă cu un an cu constructorul italian Itinera Spa. Dar încă nu s-a eliberat autorizație de construire, așa că lucrările n-au început.
La Pasajul Berceni a fost emisă autorizația de construire acum aproape 2 săptămâni. Iar asta înseamnă - potrivit aprecierilor Asociației Pro Infrastructura - că într-o lună s-ar putea să vedem muncitori în zonă. Dar lucrările ar urma să dureze cel puțin 24 de luni.
Iar la Pasajul de la Domnești, societatea Straco – care se confruntă cu mari dificultăți financiare - lucrează în ritm de melc. Inițial, lucrările care au început în ianuarie 2018 ar fi trebuit să dureze 27 de luni. Dar constructorul n-a ținut ritmul. Așa că e greu de spus când vom vedea pasajul finalizat.
Una peste alta, e limpede că mai devreme de 2-3 ani nu vom vedea finalizate nici măcar lucrările începute. Dar și când acestea vor fi gata, tot vor rămâne porțiuni de centură înguste, cu doar o bandă pe sens, pe care nu se va putea circula cum trebuie.
Când încep lucrările la A0, autostrada de centură a Capitalei?
Ideea construcției unei a două centuri a Capitalei a apărut încă de prin 2008. Dar proiectul a progresat greu.
În cele din urmă, însă, s-a întocmit documentația. Iar, potrivit acesteia, inelul exterior de centura al Bucureștiului va avea aproximativ 100 de kilometri.
Ca și DNCB, A0 este împărțită într-o jumătate de sud și una de nord. Iar fiecare jumătate va fi, la rândul ei, împărțită în loturi, pentru a putea fi construită mai ușor.
Spre exemplu, semicercul sudic al A0 este împărțit în trei loturi.
Pe primele două - lungi de 17 km și 16,3 km - le vor construi turcii de la Alsim Alarko Sanayi Tesisleri ve Ticaret AS. Aceștia au semnat contracte cu CNAIR în primăvara și vara lui 2019, iar de atunci au proiectat lucrările.
Al treilea lot, lung de 18 kilometri, va fi construit de Aktor - Euroconstruct Trading. Și acest constructor ar fi trebuit să își termine deja proiectarea.
”Există șansa să vedem un început timid al lucrărilor pe loturile 2 și 3 din această autostradă. Sunt destul de mici, sunt încă probleme tehnice. Dar există, totuși, șanse!”, a precizat pentru SpotMedia.ro președintele Asociației Pro Infrastructura, Ionuț Ciurea.
În schimb, pentru construcția semicercului nordic - împărțit în 4 loturi - încă nu s-au semnat contracte. Sunt proceduri în curs, dar e prematur să spunem când ar putea începe lucrările.
În aceste condiții, întrebarea e: când să ne așteptăm să circulăm în condiții bune pe ambele inele de centură ale Capitalei?
”E destul de greu de spus. Haideți să ne uităm la acea porțiune din DNCB pe care încă nu s-a terminat de așternut asfaltul. Cât a durat finalizarea ei? Nu putem spune din cauză că, după atâția ani, încă nu s-a finalizat ...
După părerea mea, pentru finalizarea ambelor șosele vorbim despre mai mult de 5 ani. Chiar până la 10 ani!”, a precizat Ionuț Ciurea.
Putem face ceva ca să scurtăm acest timp de așteptare? Noi nu putem. În schimb, CNAIR poate, printre altele, să pregătească mai riguros licitațiile. În acest fel, ele ar fi mai greu de contestat de către constructori. În consecință, procedurile ar dura mai puțin. Ar fi o economie de timp pentru întregul proiect al unei autostrăzi.
Asociația Pro Infrastructura militează de ani buni pentru astfel de soluții.
Între timp, pentru câțiva ani, vom avea nevoie în continuare de nervi tari și de răbdare în trafic, în București.