Dincolo de cele 9 miliarde de dolari: Cum au schimbat investițiile americane economia României și unde poate veni următorul val

Multă vreme, relația economică dintre România și Statele Unite a părut să funcționeze într-un singur sens: companiile americane veneau cu bani, tehnologie și modele noi de management, iar România le oferea o piață în creștere, oameni bine pregătiți și costuri mai mici decât în vestul Europei.

Această imagine nu mai surprinde însă întreaga relație de acum. Investițiile americane rămân importante, dar între timp fabricile din România au devenit centre regionale de producție, serviciile IT românești au câștigat clienți în SUA, iar firme fondate în România au început să cumpere companii americane sau să pregătească unități de producție peste Ocean.

Datele arată dimensiunea schimbării. În 2025, România a exportat în Statele Unite bunuri și servicii de 6,4 miliarde de dolari și a importat de aproximativ 3 miliarde de dolari. Stocul investițiilor americane a depășit 9 miliarde de dolari, echivalentul a aproximativ 7% din totalul investițiilor străine directe din România.

Statele Unite sunt al patrulea mare investitor străin și cel mai mare din afara Uniunii Europene, potrivit analizei AmCham România, realizată pe baza datelor Băncii Naționale a României și Eurostat.

Impactul acestei relații nu se măsoară însă numai în capital. Se vede în fabrici, exporturi, furnizori locali, transfer de tehnologie și în capacitatea unor companii românești de a concura pe cea mai mare piață a lumii.

Declarațiile liderilor de companii citate în continuare au fost făcute în cadrul seriei TV „Investiții care unesc”, susținută de AmCham România. Seria prezintă investițiile americane pe termen lung, transferul de know-how și contribuția companiilor la dezvoltarea talentelor și a comunităților locale.

Investiții vechi, dar nu blocate în trecut

Multe dintre companiile americane au venit în România în primii ani de după 1989. După trei decenii, prezența lor nu se mai reduce la vânzarea unor produse importate. Unele au construit fabrici, au format rețele de furnizori și au transformat România într-o bază pentru alte piețe.

Fabrica auto din Craiova este un exemplu. Unitatea industrială are o istorie de aproape 50 de ani și a trecut prin mai multe etape și proprietari. Din 2022, Ford Otosan a investit aproximativ 500 de milioane de euro pentru diversificarea și modernizarea producției. Craiova este acum singura fabrică Ford din Europa care produce pe aceleași linii autoturisme și vehicule comerciale, atât cu motoare cu ardere internă, cât și electrice, potrivit profilului companiei publicat de AmCham.

Fırat Elhuseyni, președintele Ford Otosan România, a explicat că România este una dintre locațiile-cheie pentru ambițiile actuale și viitoare ale companiei. Fabrica din Craiova a fost modernizată și automatizată tocmai pentru a rămâne competitivă și pentru a putea atrage proiectele următoare.

Elhuseyni a subliniat și avantajele României: oamenii bine pregătiți, experiența industrială acumulată în Oltenia și colaborarea cu universitățile și școlile profesionale. Atuuri care, spune șeful Ford Otosan, îi dau României șanse bune să rămână o bază industrială de succes, într-o competiție tot mai dură între țări și fabrici.

Mesajul pozitiv vine însă cu o condiție: următoarele investiții depind și de ceea ce se întâmplă în afara porților fabricii – prețul energiei, infrastructura rutieră și feroviară și stabilitatea legislativă, fiscală și politică.

Mesajul lui Fırat Elhuseyni este simplu: „Investitorilor nu le plac surprizele.”

Este o frază care rezumă una dintre problemele des repetate de investitorii străini: o fabrică poate fi modernizată, dar nu poate compensa singură schimbările fiscale imprevizibile, energia scumpă sau infrastructura insuficientă.

Un alt exemplu este Coca-Cola HBC România, care operează fabricile din Ploiești, Timișoara și Poiana Negrii. În 2024, sistemul Coca-Cola a generat în România o valoare adăugată estimată la 911 milioane de euro, echivalentul a 0,26% din PIB, și a susținut aproximativ 20.700 de locuri de muncă directe și indirecte.

Cornel Cărămizaru, General Manager Coca-Cola HBC România, a explicat că fabricile nu produc numai pentru piața locală, ci și pentru alte 15 țări.

Investiția creează astfel un lanț care pornește de la producție și ajunge la furnizori, transportatori, comercianți și exporturi.

Compania a investit și într-o instalație proprie pentru producerea de PET reciclat la Ploiești. Investiția a fost de 55 de milioane de lei, potrivit raportului de sustenabilitate. Coca-Cola HBC arată că rășina PET reciclată are o amprentă de carbon cu aproximativ 80% mai mică decât materia primă virgină (procentul se referă la material, nu la reducerea totală a emisiilor companiei).

Un al treilea exemplu vine de la Procter & Gamble, prezentă direct în România din 1994. Radu Maftei, Senior Vice President și Managing Director pentru Europa de Sud-Est, explică ce presupun operațiunile locale: coordonarea comercială a unei regiuni cu 12 piețe și circa 60 de milioane de consumatori, un centru de servicii cu peste 500 de specialiști și trei fabrici construite de la zero.

Centrul din București, deschis în 2006 pentru activități tranzacționale, a adăugat treptat servicii de tehnologie, inteligență artificială și relații cu consumatorii. Astăzi deservește operațiuni globale și este unul dintre cele patru centre de acest tip ale companiei. În producție lucrează aproximativ 700 de oameni, iar produsele fabricate în România ajung pe piețele europene.

Un exemplu concret de transfer de tehnologie în ambele sensuri: fabrica de produse pentru îngrijirea materialelor textile, deschisă de P&G în România în 2025, folosește o tehnologie care mai există doar în SUA și Marea Britanie. O parte a acestei tehnologii a fost dezvoltată chiar în România.

„Dacă o dezvoltăm în România, o exportăm imediat și în celelalte țări” – Radu Maftei

Datele generale confirmă că relația cu SUA are o componentă productivă puternică. În 2025, exporturile românești de bunuri au depășit 2,3 miliarde de dolari, cu 5% mai mult decât în anul anterior și de peste două ori valoarea din 2015. Aproape jumătate au fost mașini și echipamente de transport, iar o treime alte produse manufacturate, potrivit analizei AmCham.

Tech: investițiile americane au ajutat România să urce în lanțul de valoare

Tehnologia este unul dintre cele mai importante puncte de legătură economică dintre România și Statele Unite. Companiile americane au găsit aici specialiști bine pregătiți și au dezvoltat echipe care nu mai oferă doar servicii de programare, ci contribuie la proiectarea unor produse și soluții folosite pe piețele internaționale.

Evoluția se vede și în exporturi. În 2025, România a vândut în Statele Unite servicii în valoare de peste 4 miliarde de dolari, în creștere cu 19% față de anul anterior. Serviciile IT&C au reprezentat aproximativ 2,4 miliarde de dolari, adică aproape 60% din total, și au crescut cu 25%, potrivit studiului AmCham.

Datele arată că România nu mai vinde doar programare la cost redus, ci și dezvoltare de produse, cercetare, inginerie, securitate cibernetică, analiză de date și servicii bazate pe inteligență artificială.

Gabriela Popescu, General Manager Microsoft România, Moldova și Asia Centrală, spune că operațiunile locale au peste 2.000 de angajați în București, Timișoara și Iași, dintre care peste 1.000 sunt ingineri care susțin dezvoltarea produselor companiei și utilizarea lor în numeroase piețe. România are astfel un rol regional și contribuie la activități care depășesc piața locală.

Inteligența artificială poate deschide o etapă nouă, dar România pornește cu un decalaj. Potrivit unor date din mai 2026, rata de adopție și utilizare a instrumentelor AI era de 17,3% în România, față de 31% în Ungaria și aproape 53% în Norvegia.

„Este o oportunitate pentru noi, o oportunitate de creștere, o oportunitate de a învăța și de a adopta instrumentele de inteligență artificială” – Gabriela Popescu

Magda Jianu, Country Manager Palo Alto Networks România, completează această imagine cu exemplul securității cibernetice, unde echipele locale contribuie la tehnologii complexe. Este un exemplu al trecerii de la externalizarea unor sarcini punctuale la integrarea specialiștilor români în cercetare, dezvoltare și crearea de produse globale.

Investițiile americane au contribuit astfel la formarea unor echipe cu experiență internațională și la dezvoltarea unor competențe pe care România le poate folosi și în alte sectoare.

România are un avantaj prin specialiștii săi, dar oamenii nu sunt suficienți într-o competiție globală.

„Resursa umană este extrem de valoroasă”, spune Magda Jianu, însă trebuie pusă în valoare prin strategii coerente, politici publice și alte avantaje pe care România să le poată prezenta clar investitorilor.

În plus, următoarea etapă de dezvoltare ar trebui să includă mai multe produse proprii, folosirea inteligenței artificiale și extinderea cercetării, nu doar creșterea volumului de servicii exportate.

În sănătate, investiția americană aduce tehnologie, dar și competențe

Contribuția companiilor americane în România nu se limitează la fabrici, tehnologie sau locuri de muncă. În sănătate, investiția poate însemna acces la medicamente inovatoare, studii clinice, pregătirea personalului medical și introducerea unor tehnologii care ajută la diagnosticarea și tratarea mai rapidă a pacienților.

Mihaela Adochiei, General Manager GE HealthCare pentru România și Republica Moldova, spune că firma este prezentă direct de peste 25 de ani, iar primele sale echipamente au fost instalate în spitalele publice din România înainte de anul 2000.

În ultimii cinci ani, pe fondul investițiilor susținute și de fondurile europene, operațiunile GE HealthCare din România au crescut cu peste 50%, atât ca număr de angajați, cât și ca cifră de afaceri. România este a doua piață a companiei din Europa de Est, după Polonia.

Echipamentele companiei sunt folosite de la blocul operator și terapia intensivă până la imagistica de înaltă performanță și radiofarmacie. Dar investiția nu înseamnă numai aparatură. Compania oferă și instruire, mentenanță și sprijin pentru ca tehnologia să fie folosită la capacitatea ei reală.

Un exemplu este Academia de Educație Clinică deschisă la București în urmă cu cinci ani. Peste 3.000 de medici și tehnicieni au participat la programele sale, cu specialiști din România și din străinătate. GE HealthCare lucrează și cu universitățile, pentru ca studenții să intre în contact cu partea practică a tehnologiilor medicale.

„Încercăm, mai mult decât prin vânzarea de echipamente, să creăm parteneriate” – Mihaela Adochiei

Miza este dublă: spitalele să folosească bine tehnologia, iar medicii și tehnicienii să poată lucra cu echipamente moderne și să-și dezvolte cariera în România.

Compania a realizat și un proiect de digitalizare a secțiilor de terapie intensivă și a blocului operator într-un spital județean. Proiectul, destinat managementului pacientului critic, a devenit ulterior centru de excelență pentru Europa de Sud-Est și a fost urmat de alte implementări.

În plus, inteligența artificială intră deja în această ecuație. GE HealthCare dezvoltă soluții software medicale bazate pe AI, însă adoptarea lor cere și managementul schimbării. Personalul trebuie să știe nu doar că tehnologia există, ci și cum să o folosească în siguranță și eficient.

Exemplul arată de ce impactul investițiilor americane în sănătate trebuie măsurat mai larg: în aparatură și servicii, dar și în transfer de know-how, formarea personalului, digitalizarea spitalelor și capacitatea sistemului de a transforma tehnologia în îngrijire mai bună pentru pacienți.

O altă direcție: firmele românești care investesc în America

Relația economică începe să se miște și în sens invers. Unele firme românești nu se mai limitează la export, ci cumpără companii sau pregătesc producție în SUA.

AROBS Transilvania Software este un exemplu. Compania de tehnologie fondată la Cluj a încercat ani la rând să crească organic pe piața americană. În 2025 a schimbat strategia și a cumpărat 70% din Codingscape, o companie de consultanță și dezvoltare software din Las Vegas.

„De ce să-i așteptăm pe americani? Cred că ar trebui să facem și noi pasul, să mergem noi în acea zonă”, spune fondatorul și CEO-ul AROBS Transilvania Software, Voicu Oprean.

Codingscape avea aproximativ 60 de specialiști și venituri de circa 15 milioane de dolari în 2024. Achiziția îi oferă AROBS Transilvania Software o echipă, clienți și experiență directă pe piața americană.

Voicu Oprean a rezumat strategia prin formula „underpromise and overdeliver”: să promiți prudent și să livrezi mai mult. Este și o explicație simplă a avantajului pe care îl caută compania: apropiere de client, adaptabilitate și capacitatea de a înțelege afacerea acestuia, nu doar de a scrie cod.

Un al doilea exemplu vine din producție. Bravo International Group, pornit din România și specializat în acoperișuri și sisteme metalice, pregătește prima sa unitate americană. Compania a anunțat proiectul în cadrul SelectUSA 2026.

Bravo International va investi 30 de milioane de dolari în două fabrici de sisteme metalice pentru acoperișuri și fațade.

Prima va fi deschisă în Dallas și va deservi zona central-sudică a SUA, iar a doua este planificată la Detroit.

Prin parteneriatul cu thyssenkrupp Materials Services, compania va beneficia de materii prime, servicii de producție și logistică.

Delegația României la SelectUSA 2026 a fost a doua ca mărime din Uniunea Europeană. Ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg, a prezentat programul drept o poartă prin care companiile românești pot discuta direct cu organizațiile de dezvoltare economică ale statelor americane.

Primul model reduce timpul necesar construirii unei prezențe locale. Al doilea cere mai mult capital și infrastructură, dar creează o bază industrială proprie.

Unde ar putea veni următorul val de investiții

Tehnologia, inteligența artificială, securitatea cibernetică, energia, mineralele critice și apărarea sunt domeniile cu potențial ridicat identificate de AmCham. În sănătate, oportunitățile se află în cercetare, studii clinice și digitalizare. În industrie, avantajul poate veni din automatizare, inginerie și integrarea în lanțurile regionale de furnizori.

Energia nucleară este unul dintre cele mai mari proiecte. Fluor și Sargent & Lundy fac parte din consorțiul care lucrează la etapa preliminară pentru Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă. Cu un sprijin financiar de 3,4 miliarde de dolari din partea US EXIM Bank.

De asemenea, cooperarea din apărare poate aduce coproducție, transfer de tehnologie, mentenanță și pregătire, nu doar achiziția unor sisteme din SUA.

Oamenii nu mai sunt suficienți

România are încă atuuri puternice: ingineri și specialiști IT, competențe lingvistice, costuri competitive, apartenența la UE și NATO și o poziție bună pentru operațiuni regionale. Dar investitorii compară România cu alte țări care oferă aceleași avantaje și, uneori, reguli mai stabile.

„România nu mai poate concura doar prin costuri mai reduse sau prin poziția sa geografică”, avertizează Vlad Boeriu, președintele AmCham România.

Investitorii se uită tot mai mult la predictibilitate, reforme, infrastructură și competențele necesare economiei viitorului.

Mesajul apare, sub forme diferite, în toate exemplele. Ford Otosan vorbește despre avantajele industriale ale României, dar și despre energie, infrastructură și reguli stabile. GE HealthCare arată că tehnologia medicală produce efecte numai dacă este însoțită de training, mentenanță și digitalizare. Microsoft și Palo Alto Networks pun accentul pe oameni, adopția AI și politici coerente. Iar firmele românești care investesc în SUA înțeleg că adaptabilitatea tehnică trebuie completată de prezență locală și de înțelegerea clientului.

Trei concluzii și o întrebare

Prima concluzie este că investițiile americane au trecut testul timpului. Nu mai vorbim doar despre companii venite după 1990, ci despre fabrici, centre tehnologice și rețele de furnizori care fac parte din economia românească.

A doua este că valoarea relației se mută spre competențe și tehnologie. Creșterea exporturilor IT&C, investițiile în automatizare, cybersecurity, energie și cercetare medicală arată că miza nu mai este numai capitalul, ci valoarea adăugată creată aici.

A treia concluzie este mai puțin confortabilă: următorul val de investiții nu este garantat. România are oameni, o piață importantă și o poziție regională bună. Dar acestea nu mai sunt suficiente. Investițiile vor merge acolo unde există reguli previzibile, infrastructură, energie competitivă, educație și instituții capabile să ducă la capăt proiecte mari.

Relația cu Statele Unite a devenit suficient de matură încât România să nu mai fie doar o destinație pentru capitalul american. Este și o sursă de tehnologie, produse și companii care pot investi în America. Întrebarea nu mai este dacă există potențial, ci cât din el va reuși România să transforme în proiecte concrete.