Anul nu a fost bun pentru investitori până acum. Războiul din Ucraina, problemele în lanţurile de distribuţie, creşterea dobânzii de referinţă. Un cocktail care nu este pe gustul bursei. Urmează prăbușirea burselor?
A fost o săptămână aparte pentru pieţele de capital, în care DAX-ul german a pornit cu mai mult de 14.250 de puncte. După ce Banca Federală Americană (Fed) a majorat miercuri dobânda de referinţă cu 0,75 puncte procentuale – cea mai mare creştere din ultimii 28 de ani – joi acţiunile au scăzut drastic la burse: Dax-ul a coborât la puţin peste 13.000 de puncte iar în America indicele Dow Jones a pierdut faţă de debutul săptămânii aproape 3.000 de puncte, ajungând la sub 30.000 de puncte. Şi chiar dacă, spre finalul săptămânii, cotaţiile şi-au mai revenit, pentru finanţişti este clar că deprecierile şi aprecierile nu se vor opri aici.
Urmează aterizarea forţată?
"Mă bucur că Fed a intrat în acţiune", spune Robert Halver. "Mai bine tabula rasa decât o lungă suferinţă", explică specialistul în pieţe de capital de la Baader Bank din Germania. Decizia privind majorarea dobânzii de referinţă reprezintă recunoaşterea de către bancheri a subestimării dinamicii inflaţiei. "Băncile centrale s-au trezit în sfârşit pentru a combate inflaţia", comentează şi Ulrich Kater, economist şef la Dekabank. Cei care decid politica monetară trebuie să rişte acum o aşa-numită aterizare forţată, ceea ce va frâna în mod sigur evoluţiile economice.
În caz contrar, inflaţia care a atins 8 procente în SUA şi tot atât în zona euro riscă să scape de sub control. În ambele regiuni, inflaţia poate atinge noi valori record, se tem economiştii de la Commerzbank. Preţurile la combustibili continuă să crească, în zona euro se menţine presiunea preţurilor în paralel cu inflaţia de bază, care nu include şi cotaţiile barilului de petrol. "Şi în ultimul trimestru al anului s-ar putea ca rata inflaţiei să fie de peste 7 procente", se teme economistul şef al Commerzbank, Jörg Krämer.
Semnal de alarmă pentru obligaţiunile publice
Schimbarea politicii monetare în zona euro anunţată de BCE pentru luna iulie a atras şi ea o creştere semnificativă a randamentului obligaţiunile publice. Evoluţia a fost atât de bruscă, încât membrii consiliului BCE s-au întrunit miercuri într-o şedinţă de urgenţă, la numai şase zile după şedinţa regulamentară dedicată politicii monetare.
A fost anunţată apoi instituirea unui nou instrument politico-financiar menit a combate fragmentările. BCE vrea să se asigure că politica monetară are efecte în toate statele din zona euro. Ceea ce ar calma oarecum pieţele.
Randamentele obligaţiunilor publice din ţările profund îndatorate din spaţiul euro-monedei au explodat, atrăgând şi o creştere a diferenţelor - aşa numitele spreads - faţă de randamentul obligaţiunilor emise de principalele state din zona euro. "Sistemul anti-fragmentare ar putea fi mai eficient decât se estima iniţial", consideră analiştii de la Commerzbank.
Bursele sunt neliniştite şi din cauza conflictului din Ucraina. Faptul că Rusia reduce consumul livrărilor de gaz către Germania poate fi interpretat doar ca o ameninţare. Totuşi, sporesc îngrijorările privind raţionalizarea gazului în toamnă şi iarnă, ceea ce ar atrage o recesiune, după cum estimează economiştii de la Dekabank.
Piaţa de capital se teme mai mult de dobânzi decât de război, cred analiştii de la banca DZ. "Pe fundalul aprecierii obligaţiunilor publice, acţiunile sunt mai slab cotate, dar nu sunt nici pe departe mai puţin valoroase", completează economiştii.
Schimbarea politicii monetare, prin renunţarea la dobânda de referinţă de zero procente, pune presiune pe aprecieri şi cotaţii. Pieţele rămân extrem de vulnerabile, crede expertul în pieţe de capital Halver. "Inflaţia şi teama de majorare a dobânzii sunt în continuare decisive".
Brokerii nu se aşteaptă la evoluţii spectaculoase la finalul zilei de vineri. Deseori, în ultima zi de lucru a săptămânii, cotaţiile cunosc aprecieri sau deprecieri serioase. Evoluţiile de vineri nu vor avea însă efecte puternice asupra evoluţiilor bursiere din următoarele luni.
Brigitte Scholtes