Lideri din domeniul financiar au participat pe 1 noiembrie 2023 la evenimentul „CFO Conference” organizat de BusinessMark la Timișoara. Raportarea ESG și sustenabilitatea, digitalizarea companiei și a departamentului financiar, instabilitatea macroeconomică și urmările acesteia sunt doar câteva dintre subiectele abordate în cadrul conferinței.
Evenimentul a inclus o sesiune de prezentări și un panel, în cadrul cărora specialiștii invitați la eveniment au subliniat necesitatea ca un director financiar modern să aibă abilitatea de a conduce organizația în vremuri de criză și să transforme provocările în oportunități.
Cristina Săulescu, Partener, Cabot Transfer Pricing, a deschis prima sesiune a evenimentului, vorbind despre necesitatea ca un director financiar să aibă întotdeauna în vedere directivele de conformare fiscală.
„CFO-ul trebuie să fie pe picior de egalitate cu CEO-ul și nicio decizie nu ar trebui luată fără implicarea acestuia. Una din cele mai importante greșeli pe care CFO-ul ar putea să le facă este să nu fie atent la noul val de directive europene care se vor implementa și în România. Un CFO trebuie să fie tot timpul atent și să analizeze dacă directivele care sunt preluate în legislația națională afectează sau nu compania. Totodată, trebuie să analizeze ce presupun cheltuielile de conformare fiscală și care sunt amenzile de neconformare – trebuie făcută o analiză pentru a vedea dacă această conformare presupune costuri prea mari și ce opțiuni avem. Nu vorbim doar de amenzi și penalități pecuniare, ci de efecte care pot afecta compania pe termen mediu. Toate aceste analize sunt extrem de importante. Dacă CFO-ul nu acordă suficientă importanță acestor aspecte, poate să atragă urmări semnificative asupra companiei”, a spus ea.
În continuare, Bogdan Stoian, Group CFO, Klass Wagen Group, a vorbit despre provocările și oportunitățile ce apar în internaționalizarea afacerii.
„Cred, sincer, că aproape orice afacere românească poate fi scalată la nivel internațional, însă sunt câteva elemente pe care trebuie să le verificați și să le puneți la punct pentru a avea succes în străinătate. Prima întrebare pe care trebuie să și-o pună un antreprenor este legată de cât de bună este compania pe piața din România. E nevoie să te internaționalizezi abia după ce ai crescut, ai devenit numărul 1 în România și abia după aceea să treci la alte piețe. Totodată, dacă ai un produs sau serviciu excepțional, nu este nevoie să rămâi doar pe piața din România. Dacă nu ești cel mai bun în țara ta, dacă nu ai un diferențiator, nu poți spera că procesul de internaționalizare va fi unul de succes. Cum alegi prima țară? În primul rând, nu te duce în țara cu cea mai mare competiție, ci într-o țară în care există un interes pentru produsul sau serviciul tău. Apar, însă, și provocări: fie că sunt ele de natură culturală, materială sau de ordin financiar.”
Un alt subiect abordat în cadrul primei sesiuni a fost legat de cum putem folosi inteligența artificială pentru eficientizarea activității. Astfel, Inga Țîgai, Partener, Head of Tax & Legal Technology, Consultanță Fiscală, KPMG România & Moldova, a precizat: „Nu putem ține pasul cu toate modificările; nu putem fi buni și la a face documente pe hârtie, dar să fim și mari specialiști în ceea ce privește Generative AI. Însă trebuie să înțelegem că putem folosi instrumentele pe care le avem, fie că vorbim de cele dezvoltate extern și disponibile pe internet, sau că vorbim de cele adaptate pentru firmele din România. Noi, în KPMG, am reușit să dezvoltăm un frate mai mic al lui chatGPT, pentru că trebuie să ținem pasul cu vremurile. Această tehnologie AI știe să proceseze text, să recunoască și să interpreteze imagini, să adapteze conținuturile la context. Instrumentele AI depind foarte mult de utilizator – trebuie să știm ce să îi cerem. Astăzi, există oameni care te învață cum să folosești această tehnologie. Subiectul este destul de vast, însă evoluția tehnologiei reprezintă o oportunitate pentru noi: putem să venim la masa acționarilor și să le explicăm că acum este momentul să acționăm.”
A urmat Remus Mihai Hirceaga, Country Manager, Expense Reduction Analysts Europe, care a vorbit despre modelul după care funcționează compania: „Dacă nu reușim să aducem banii în contul clienților, nu suntem plătiți. Cum generăm aceste extra-profituri? Practic, în compania noastră, dacă avem un contract cu un client și există un cost care doare, un Partener din Expense Reduction se ocupă de acea categorie de cost – cu experiența sa, cu expertiza pe care o are, ajută cu ajustarea acelei categorii de cost. Pe lângă partea de expertiză, lucrăm foarte mult cu partea de tehnologie, legislație, dar și networking. Noi ducem clienții către furnizori gratis. Toți partenerii care sunt în anumite categorii de cost au o experiență îndelungată în respectivă categorie, în cazul meu 18 ani în energie în poziții de CXO în Corporații internaționale și locale.”
Un alt subiect de actualitate abordat în cadrul „CFO Conference Timișoara” a vizat raportarea ESG. Astfel, Sergiu Ștefea, Director, Timișoara Audit Services Coordinator, PwC Romania, a precizat: „În ultimii ani, ne-am confruntat cu pandemia, războiul din Ucraina, creșterea costurilor la energie, inflație, dobânzi. Astfel, aș dori să discutăm despre noua raportare ESG - CSRD. Prima raportare pentru această nouă directivă va avea loc în 2025 – în prima etapă vor fi vizate companiile cu peste 500 de angajați. Pe cifrele de afaceri din 2026 vom avea, în 2027, necesitatea de raportare pentru companiile mici și mijlocii listate la bursă. Trebuie să ne gândim la ce resurse alocăm, cum abordăm această problemă, pentru că va trebui să strângem și validăm numeroase date. Această declarație va trebui să fie auditată de un auditor financiar sau de alt auditor ales de companie. Este un audit destul de stufos și cred că este cazul să începem deja să vedem încotro să mergem, ce resurse alocăm. Din punct de vedere al resurselor, putem aloca resurse interne sau putem externaliza.”
Prima sesiune a conferinței a fost încheiată de Adrian Dinu, CEO, Creasoft IT, care a vorbit despre semnătura electronică pe documentele de muncă și arhivarea digitală automată a documentelor.
„Noi avem o soluție de pontaj care s-a tot dezvoltat. Din 2021, există legislația ce permite ca semnarea documentelor de muncă să poată fi făcută prin aplicarea unei semnături electronice. Ce înseamnă pentru o companie să aleagă să devină paperless. Vorbim despre rapiditate, despre reducerea costurilor, dar și de degrevarea HR-ului de numeroase sarcini. Prin platforma noastră, managerii încarcă și transmit către angajați documentele în format PDF, prin interfața Creasoft. Documentele pot fi trimise angajatului pe email, pe telefon (prin SMS) sau acesta le accesează la Kioscul self info Creasoft. După verificarea documentelor primite, voința de semnare se face cu un simplu click pe butonul semnează. Angajatul are 10 minute la dispoziție să valideze semnarea cu un cod OTP, iar după semnarea electronică atât de către angajat, cât și de către manager a unui document, Creasoft efectuează transmiterea automată a documentelor către arhivatorul certificat ales.”
Cea de-a doua parte a conferinței a fost dedicată unui panel moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, la care au participat: Hedy Pascu (FM Romania), Mircea Varga (Teilor Holding, Safetech Innovation & Perla Harghitei), Iulia Sbiera (Pehart Grup), Darius Ienci (DB Cargo Romania), Paul-Ioan Danciu (Bertschi AG) și Sorin Mociofan (NNDKP Timișoara).
Reziliența ar trebui să facă parte din identitatea oricărui business, a fost de părere Mircea Varga, Chairman of the Board, Teilor Holding, Independent Board Member, Safetech Innovations & Perla Harghitei. „Discutăm de ceva vreme despre reziliență, un termen care e la modă acum. Reziliența business-urilor este diferită, în funcție de șocuri. Din păcate, ne-am obișnuit să fim rezilienți doar ca să reacționăm la șocuri, dar reziliența ar trebui să facă din identitatea business-ului. Aș dori să vă reamintesc că, după orice criză, există și oportunități, iar dacă știm să beneficiem de ele vom fi peste competiție. Pentru mine, reziliența este parte din modul de a fi al unei companii. Din păcate, crizele se succed la perioade mult mai scurte de timp față de cum se întâmpla înainte. La orice investiție faceți vă recomand să aveți un scenariu de stres, pentru a fi pregătiți. A face investiții nu este simplu; tu nu ai răspunsuri. Te uiți în viitor și încerci să îl conturezi. Să ne pregătim să împingem lucrurile în acea direcție, pentru că teama vine din faptul că nu cunoaștem viitorul.”
La rândul său, Hedy Pascu, Director Financiar, FM Romania SRL, a intervenit vorbind despre cum a reușit organizația să rămână rezilientă în contextul ultimilor ani.
„Faptul că ne-am păstrat reziliența se datorează multor factori, între care contextul de care ne-am lovit în 2022-2023. Pentru noi, un punct esențial a fost să ținem sub control costurile în ceea ce privește energia, cât și consumul. Am implementat o serie de acțiuni pentru reducerea consumului de energie electrică și, împreună cu clienții noștri, am implementat niște mecanisme de ajustare de preț. Ne-am menținut reziliența și pentru că ne-am continuat cursul strategic în ceea ce privește business-ul nostru. Ne-am adaptat strategia la acest mediu în continuă. Este foarte important să rămânem relevanți pe piață, iar pentru asta trebuie să cunoaștem cerințele clienților. Avem o strategie pe termen lung, definită pe 5 puncte foarte clare pentru noi și în care ne punem toate eforturile de investiții: digitalizare și automatizare, focusul pe tot ce înseamnă omnichannel și urban, dezvoltarea sustenabilă, transport 4.0, customer experience. Toate aceste focusuri sunt, cu siguranță, drive-ul nostru de creștere”, a mai spus ea.
În acest context, Iulia Sbiera, CFO, Pehart Grup, a subliniat necesitatea identificării de noi oportunități pentru creșterea business-ului, chiar și în perioade de criză. „Este foarte important pentru o companie ca în orice moment să știe în ce direcție vrea să meargă și să rămână aproape de strategia, de obiectivele pe care le are. În vremuri de criză, trebuie să ne uităm la ce oferă mediul ca la o oportunitate și luăm ce e mai bun din ele. Noi am continuat să investim – în România, Pehart este cel mai mare producător de hârtie din zona aceasta a Europei. Știm că este consumul de hârtie mult mai mic față de țări apropiate de noi, cum ar fi Ungaria. Astfel, ce putem face este să investim, atunci când alți jucători din piață nu o fac. Este, totodată, important să construiești o organizație care să înțeleagă că există ziua de mâine, deși nu poți controla ziua de astăzi.
Noi dorim să retehnologizăm liniile de producție de hârtie, pentru că acestea sunt mari consumatoare de energie. O altă direcție este să mergem în zone de piață care nu au fost atât de mari și de evidente până acum, cum ar fi piața away from home, care este în creștere. În pandemie, a fost una dintre piețele afectate și pe care nu am fost prezenți până acum”, a adăugat ea.
Un CFO trebuie să aibă o privire de ansambul asupra business-ului, a spus, la rândul său, Darius Ienci, Head of Accounting & Tax, DB Cargo Romania. „Ar trebui să discutăm și despre costurile de finanțare, despre cum validăm o decizie de investiții. Epoca banilor ieftini s-a încheiat. O decizie de investiție trebuie să fie bine fundamentată, bazată pe oportunități de business, pe cifre concrete. Pentru a fi CFO complet, trebuie să ai o vedere completă asupra a ceea ce înseamnă business-ul, să înțelegi și zona operațională.
Se vorbește foarte mult despre AI, RPA, dar trebuie să ajungem și la niște concluzii. Valul pe care l-a adus acest fenomen al digitalizării s-a mai calmat momentan, dar trebuie să prindem acest trend. România de astăzi nu mai este cea de acum 20 de ani și vedem că de anul viitor avem SAF-T, RO e-Factura. Lucrurile merg într-o direcție digitală. Vom progresa atât ca indivizi, cât și ca organizații.”
Nu putem vorbi despre viitor, fără să vorbim despre sustenabilitate și ESG, a punctat Paul-Ioan Danciu, Head of Finance and Administration South – East Europe Region, Bertschi AG. „Majoritatea companiilor care au un renume în piață și doresc să fie reziliente vor investi și vor privi spre viitor. Dar, pentru asta, trebuie să ai lucrurile foarte bine puse la punct în prezent. Noi am investit în sustenabilitate, în digitalizare, ESG, dar grupul nostru a fost gândit încă de la început având în minte sustenabilitatea. Noi ne-am reașezat, am identificat puncte în care putem investi mai mult. În prezent, investiția principală este în reducerea a cât mai mult a amprentei de carbon. Investim și achiziționăm camioane care merg cu biodiesel, instalăm panouri fotovoltaice – totul pentru a atinge targetul prevăzut de Acordul pentru climă de la Paris.”
Un alt subiect abordat în cadrul panelului a vizat modificările fiscale recent apărute în Legea 296. Astfel, Sorin Mociofan, Tax Director, NNDKP Timișoara, a precizat că: „Sunt multe lucruri de spus despre acest pachet legislativ actualizat în Legea 296. Vedeta acestor modificări fiscale este impozitul pe cifra de afaceri. Plecând de la zona de macro, cred că observăm cu toții că avem o frânare vizibilă a economiei.
Avem semnale destul de puternice că începe să scadă cererea de transport, ceea ce mie îmi indică faptul că va urma ceva. Ne așteptăm ca o recesiune să vină, mai ales după această perioadă de creșteri economice. Cred că se va întâmpla mai repede decât ar trebui. Mai vorbim și despre costurile mari la dobânzi materializate în piață și vedem, după creșterea prețurilor la energie, că băncile centrale au fost forțate să intervină, iar România nu face excepție. Va trebui să ne obișnuim cu aceste dobânzi ridicate. Toate aceste lucruri fac ca România să plătească, astăzi, 2 miliarde de euro în plus ca și cost al îndatorării. România nu este capabilă să colecteze decât 14 miliarde din cele 21-22 miliarde calculate de experții europeni. Bugetul a fost construit prost – s-au supraestimat veniturile, venind în special din partea de taxare a energiei; cei care au construit bugetul s-au bazat pe aceste cifre și în 2023. După cum vedem, prețul la energie, gaze, s-a calmat. Cred că o mare problemă a României o constituie și exagerarea cheltuielilor. Aceste lucruri cumulate ne duc către un deficit bugetar foarte mare și cred că nu ar mai trebui să surprindă pe nimeni acest pachet legislativ, apărut din disperarea autorităților de a aduce mai mulți bani la buget.”
CFO Conference Timișoara este un proiect BusinessMark
Partenerii conferinței au fost: Expense Reduction Analysts, Cabot Transfer Pricing, PwC România, CREASOFT IT
Evenimentul a fost susținut de: BRCC
Partenerii media ai conferinței au fost: spotmedia.ro, Revista Cariere, Financial Market, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Debizz, MATEK, Jurnalul de Afaceri, Administratie.ro, Global Manager, Events Max, Revista Piața, Transilvania Business, Top Business News, Business Voice, Spatiulconstruit.ro, Digital Business, Ziarul 21, PRwave, AntreprenorinRomania.ro, Club Economic, România Durabilă, Economistul, Curierul Fiscal, AngajatorulMeu.ro, Femei în Afaceri, www.tion.ro, Revista Agenda, Arad24.net, Express de Banat, Bănățeanul, Ziarul Clujean
BusinessMark – events designed to make an impression!
Din 2013 organizăm evenimente business, în principal „concept propriu”, gândite și planificate de noi, de la idee și concept, până la implementare. Avem o abordare „all-industries” și dedicăm proiecte unei arii largi de industrii și domenii profesionale. Ne dorim să ne punem „amprenta” în viețile profesionale ale participanților, să producem un impact concret. Ne propunem să creăm contexte pentru schimb de experiență și creare de idei, contexte pentru dezvoltare, pentru a fi inspirat și a găsi partenerii potriviți.
Dincolo de evenimentele „concept propriu”, organizăm evenimente construite pentru partenerii noștri, evenimente gândite împreună cu aceștia și adaptate obiectivelor lor. Dacă ești în căutarea unei echipe profesioniste care să organizeze evenimente B2B, suntem alături de tine, pas cu pas. Poți conta pe experiența noastră în consultanță, suport în crearea și implementarea conceptului de eveniment, în managementul evenimentului de la creație, logistică, producție și până la optimizarea eficientă a bugetului.