Ni se întâmplă adesea să discutăm cu oamenii din jur și să ajungem la subiecte complexe, cum ar fi economisirea, investițiile, activele financiare, termeni specifici jargonului economico-financiar.
Însă, pe parcurs, realizăm că mulți dintre cei care participă la dialog nu înțeleg nici măcar noțiunile de bază care definesc acest domeniu, cum ar fi, de exemplu, inflația.
Ce este inflația?
Definiția inflației, la modul simplist, este următoarea: creșterea generală a prețurilor.
Ea cuprinde momentele când valoarea unei monede scade, nivelul general al prețurilor la bunuri/servicii crește, iar puterea noastră de cumpărare scade într-o anumită perioadă de timp.
Este posibil să fi observat deja că acest lucru se întâmplă și în prezent.
Mâncarea, produsele menajere, echipamentele sportive, locuințele, toate costă poate mai mult decât în anii trecuți. În acest caz, poți da vina pe inflație.
Inflația este măsurată în creșteri procentuale pe parcursul unui an. Dacă o pâine costa 1 leu în ianuarie 2020, iar prețul respectiv a crescut la 1,5 lei în ianuarie 2021, ai putea spune că inflația în raport cu acea pâine a crescut cu 50%.
Cum ne afectează inflația?
O rată a inflației ridicată este dăunătoare, deoarece putem ajunge să nu ne mai permitem să cumpărăm lucrurile de care avem nevoie sau pe care ni le dorim. De asemenea, inflația face ca sumele economisite să valoreze mai puțin.
Spre exemplu, dacă la începutul anului îți doreai un telefon de 5.000 de lei, pentru care începi să economisești, până la sfârșitul anului reușești să pui „la saltea” acea sumă. Din păcate, totuși, prețul telefonului a devenit 5.500 de lei. Astfel, că nu ți-l mai poți permite.
De ce apare fenomenul de inflație?
Există o mulțime de motive pentru care inflația apare.
Uneori, materiile prime folosite pentru a confecționa lucrurile pe care le achiziționăm (cum ar fi cartonul din care se produc paharele de cafea) devin mai greu de găsit. Astfel, fabricile trebuie să plătească o sumă mai mare de bani doar pentru a obține aceeași cantitate de materie primă.
Alteori, poate că muncitorii cer salarii mai mari, diferență ce se reflectă, de asemenea, într-o creștere a prețurilor produselor finite, pe care consumatorii le achiziționează.
Se poate întâmpla ca inflația să fie impulsionată de cererea dintr-o anumită categorie de bunuri sau servicii. Ne dorim un produs atât de mult încât suntem dispuși să plătim prețuri și mai ridicate pentru el.
Mini-dicționarul economic al omului de rând
Fenomenele economice, generate de evenimentele internaționale de amploare tot mai des întâlnite (cum ar fi pandemia COVID, invazia Ucrainei de către Rusia etc.), ne afectează în mod direct, fără ca adesea să conștientizăm acest lucru.
Tocmai de aceea, este important să cunoaștem măcar câteva noțiuni economice de bază, care să ne mai scoată puțin „din ceață”, să ne facă să înțelegem contextul în care trăim:
Deflația reprezintă opusul inflației; acest termen înfățișează scenariul în care prețurile scad. Ne place cum sună, însă lucrurile nu sunt atât de roz pe cât ne imaginăm. Pe măsură ce prețurile scad, salariile evoluează în tandem și ne va fi mai greu să ne rambursăm datoriile. În acest context, cererea de bunuri și servicii se deteriorează, companiile concediază angajații, iar bunăstarea populației este puternic influențată în sens negativ.
Stagflația - Se pare că există ceva mai rău decât inflația. Fenomenul caracterizează situația în care o economie încetează să crească sau stagnează, la un nivel de inflație ridicat. Guvernelor le este extrem de greu să combată stagflația, deoarece, dacă adoptă măsuri care ar putea „repara” o economie în declin, pot determina tocmai creșterea inflației, lucru dăunător și cu mai multe repercusiuni.
Stagnare economică - O economie percepută ca stagnantă este una care are un „puls scăzut”, adică o creștere lentă pe o perioadă prelungită de timp. De obicei, aceasta vine la pachet cu o rată de șomaj ridicată.
Recesiune economică - Este un termen folosit pentru a defini o încetinire a activității economice generale. În macroeconomie, recesiunile sunt recunoscute oficial după două trimestre consecutive de scăderi ale produsului intern brut (PIB).
Criză economică - Este un eveniment complex, problematic de estimat ca apariție. Acesta definește o stare economică pe termen lung, caracterizată prin șomaj crescut, prețuri scăzute și niveluri nefavorabile ale schimburilor comerciale și ale investițiilor.
Avertisment cu privire la riscuri:
Orice opinii, cercetări, analize, preţuri sau alte informaţii oferite cu titlul de comentarii generale de piaţă nu reprezintă sfaturi de investiţii. XTB nu este răspunzător pentru orice pierdere sau pagubă incluzând şi fără limitare la orice pierdere sau câştig care poate lua naştere direct sau indirect din utilizarea sau bazarea pe astfel de informaţii. Vă aducem la cunoştinţă că informaţiile sau cercetările bazate pe date istorice nu garantează viitoare performanţe sau rezultate. 79% din conturile investitorilor de retail pierd bani atunci când tranzacționează CFD-uri cu acest furnizor. Ar trebui să luați în considerare dacă vă puteți permite să vă asumați riscul ridicat de a vă pierde banii.