Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis vineri să nu modifice dobânda de politică monetară și a previzionat o fluctuație pronunțată a inflației în primul semestru din 2025.
Astfel, BNR a păstrat rata dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an, rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an.
De asemenea, a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Decizia vine după ce BNR a operat două scăderi ale dobânzii cheie - în iulie, de la 7% la 6,75% pe an, şi în august, la 6,5% pe an. Anterior celor două scăderi, dobânda cheie era nemodificată din luna ianuarie 2023.
Tot în ședința de vineri, CA al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2024.
Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflaţiei va creşte uşor în ultimele luni ale anului curent şi va cunoaşte o fluctuaţie pronunţată în semestrul I 2025, rămânând deasupra intervalului ţintei şi peste valorile anticipate anterior.
La această evoluție vor contribui și seceta severă din 2024 și majorarea cotațiilor unor mărfuri, care vor afecta prețurile la alimente și energie.
„Totodată, rata anuală a inflaţiei îşi va relua ulterior descreşterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecţia precedentă, coborând abia în debutul anului 2026 sub limita de sus a intervalului ţintei şi rămânând în proximitatea acesteia până la finele orizontului prognozei", se arată într-un comunicat al BNR.
Incertitudini și riscuri
BNR mai atenționează asupra incertitudinilor și riscurilor din perioada următoare:
- conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, având în vedere măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate din anul 2025 în scopul consolidării bugetare
- condiţiile de pe piaţa muncii şi dinamica salariilor din economie
- posibilele evoluții ale prețurilor energiei și alimentelor, dar și cotațiilor țițeiului, pe fondul tensiunilor geopolitice
- războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu
- evoluţiile economice din Europa şi de pe plan global, în contextul escaladării tensiunilor geopolitice
BNR mai atrage atenția că absorbţia şi utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice.