România are cea mai mică suprafață destinată agriculturii ecologice din UE, de doar 2.4% din totalul suprafeței agricole a țării. Media europeană este de 7.5%. Primele locuri sunt ocupate de Austria (24.1%), Estonia (20.6%), Suedia (20.3%), Italia (15.2%) și Cehia (14.8%). Tot România are însă și agricultura cea mai mare dependentă de inputuri (îngrășăminte, pesticide, fertlizanți foliari și semințe).
Astfel, 95% din tratamentele utilizate în agricultura intensivă vin din sursa externă, peste 50% din îngrășăminte și 80% din semințe (cu excepția semințelor de cereale păioase).
În criza europeană cauzată de pandemie, lanțurile de aprovizionare au fost rupte și în agricultură, pe două planuri :
- Primul e cel al inputurilor – unde depedența de producătorii externi a adus întarzieri în transportul la timp al acestora dar și livrări anulate.
- Al doilea este în aprovizionarea cu produse alimentare, pentru că și aici importam peste 60% din produse.
În aceste momente conștientizăm tot mai puternic lipsa unei strategii coerente privind siguranța alimentară, lipsa unui lanț scurt de aprovizionare pentru produsele alimentare, lipsa unei politici agricole pentru dezvoltarea capacităților de producție, de colectare și de procesare.
România are o mare oportunitate. Pentru că în țările din Europa de Vest, dar și pe piața locală, cererea pentru produse certificate în agricultura ecologică a crescut foarte mult.
Ce putem realiza prin agricultura ecologică?
- Diversifica producția în fermă. Astfel, nu mai depindem doar de piața cerealelor sau de concurența legumelor și fructelor din agricultura intensivă, cu prețuri mult mai mici, având originea în țările non-UE.
- Minimiza dependența de inputuri.
- Putem dezvolta lanțuri comerciale cu valoarea adăugată, pentru că veniturile sunt consistent mai mari.
- Putem accesa mai multe fonduri europene, pentru că obiectivele comunitare sunt : mâncarea mai sănătoasă, protecția mediului și interzicerea substanțelor periculoase.
- Subvențiile sunt de trei sau patru ori mai mari, în funcție de cultura aleasă.
Programul de la fermă în farfurie, anunțat de UE aduce obiective clare în strategia de dezvoltare pentru următorii zece ani : scăderea consumului mediu de îngrășăminte solide cu 20% și a consumului de produsele de sinteză pentru protecția plantelor cu 50%. Dar susține creșterea agriculturii organice, având un obiectiv de 30% până în 2030.Oportunități create în lanțul economic :
Oportunități create în lanțul economic
- Agricultura ecologică înseamnă și un consum mai mare de forță de muncă. În ultimele luni avem sute de mii de români întorși în țară, cu experiența în agricultură din Spania, Anglia și Italia.
- Putem dezvolta anumite zone rurale, astăzi fără orizont de dezvoltare economică.
- Protejăm resursele de baza : solul și apa freatică.
- Pot fi create ferme familiale durabile, fiind necesară o suprafață mică de producție, fără investiții mari în utilaje, dar cu un venit important/ha și cu o piață de desfacere în creștere, stabilă.
- Putem deveni exportatori, jucători importanți în agricultura ecologică, având toate condițiile necesare.
- Pot fi dezvoltate ușor lanțuri de aprovizionare locale sau regionale.
Agricultura ecologică este o oportunitate în următoarea perioadă. Fermierii sau investitorii români ar trebui să profite de acest segment al agriculturii, să înceapă tranziția de la agricultura intensivă, încă din acest an.
Pentru că viitorul va fi ecologic în spațiul comunitar. Iar resursele necesare sunt accesibile multor fermieri români.
Agro-Est Muntenia a lansat la începutul anului un portofoliu complet de produse destinate agriculturii ecologice, care cuprinde fertlizanți foliari, biostimulatori, tratament sămânță, insecticide și fungicide. În plus, am reușit să aducem prima platformă integrată, destinată agriculturii ecologice, ecoferma.ro
Iar din luna iulie, pe www.agroest.ro toți fermierii își pot comanda produsele prin platforma on-line.
Credem în agricultura ecologică și în fermierii români!