Gruparea ID, familia politică a dreptei radicale din Parlamentul European, a decis excluderea Alternativei pentru Germania. Ce se află în spatele acestei mutări?
Cu numai două săptămâni înaintea alegerilor europene, grupul politic al extremiștilor de dreapta Identitate și Democrație (ID) i-a exclus pe cei nouă eurodeputați proveniți din partidul Alternativa pentru Germania (AfD).
”Biroul Grupului Identitate și Democrație din Parlamentul European a decis astăzi să excludă delegația germană, AfD, cu efect imediat”, a anunțat ieri (joi, 23 mai 2024) fracțiunea politică. Deși atât italienii din Lega cât și francezii de la Rassemblement National (RN) au același curs anti-european ca și AfD, ambele s-au pronunțat în favoarea excluderii colegilor germani.
”Liniile roșii” ale dreptei radicale
Argumentul acestui gest politic a fost depășirea, de către AfD și, în special, de către parlamentarul european Maximilian Krah a unor ”linii roșii” care ar fi prejudiciat reputația mișcării de dreapta. Marine Le Pen, șefa RN în Legislativul de la Paris, s-a plâns de ”provocările” AfD.
Krah, cap de listă pentru formațiunea germană în scrutinul ce se apropie, a fost nevoit să concedieze recent un membru proeminent al staffului său, după ce acesta a fost arestat sub suspiciunea de spionaj în favoarea Chinei. Din acel moment au început să fie vehiculate tot mai intens ipoteze legate de posibile legături ale lui Krah atât cu China, cât și cu Rusia.
Au contribuit relevant în decizia grupului ID și comentariile făcute, în weekend, de candidatul german într-un ziar italian despre epoca nazistă. Într-un interviu pentru La Repubblica, Krah a relativizat rolul jucat în perioada hitleristă de eșalonul de protecție nazistă Schutzstaffel (SS), în a cărui responsabilitate intră nenumărate crime de război și împotriva umanității, inclusiv în Franța. Remarcile politicianului de extremă dreapta din Germania au deranjat aliații din alte părți ale Europei, în special din țări care au luptat împotriva Germaniei în al Doilea Război Mondial, precum Franța.
Management de criză
Miercuri, 22 mai, AfD i-a interzis lui Krah orice apariție în campanie, un gest care aparent încerca să țină sub control consecințele. Maximilian Krah a anunțat că a demisionat din funcția pe care o deține în consiliul executiv federal al partidului dar se află în continuare pe primul loc pe lista electorală a AfD, de unde nu se mai poate retrage înainte de alegeri.
AfD se află sub monitorizarea Oficiului Federal german pentru Protecția Constituției sub suspiciunea de extremism de dreapta. O formă de radicalism care, însă, nu se potrivește conceptului agreat de Marine Le Pen, care încearcă, de ani de zile, să creeze un profil mai moderat pentru partidul pe care l-a născut din Frontul Național, fondat de chiar tatăl ei.
AfD, obstacol în drumul lui Le Pen către Palatul Élysée
Discursul aproape burghez-conservator adoptat de Le Pen este croit pentru a convinge electoratul francez înaintea alegerilor prezidențiale din 2027, când politiciana speră să devină, la a treia încercare, șefă a statului. Până atunci, înaintea alegerilor europene din 9 iunie, RN se află în fruntea sondajelor de opinie, cu mult înaintea liberalilor președintelui Emmanuel Macron.
Cele două partide de dreapta, francez și german, din grupul Identitate și Democrație (ID) au avut de-a lungul timpului un discurs comun în privința politicilor față de migrație. Prima ruptură a survenit în februarie anul acesta, când a ieșit la iveală că AfD discută în spatele ușilor închise despre deportarea în masă (”remigrare”, în jargonul extremei drepte) a solicitanților de azil.
Marine Le Pen a convocat conducerea AfD și pe eurodeputatul Krah la Paris și le-a cerut - fără succes - asigurări că ”remigrarea” nu va fi inclusă în manifestul partidului lor.
Moderație ”pentru că influența și puterea sunt atractive”
După alegerile europene, alianțele dintre partidele populiste și extremiste de dreapta din UE ar urma să fie reorganizate. Până acum, acestea erau grupate în două facțiuni europarlamentare distincte: radicalii Identitate și Democrație și, respectiv, ceva mai moderații Conservatori și Reformatori (ECR). Sophia Russack de la centrul de științe politice CEPS, un think tank din Bruxelles, urmărește de ceva vreme activitatea acestor două familii politice: ”La ECR este vizibil că se temperează destul de mult, pentru că influența și puterea sunt atractive. Au înțeles că poți participa la decizii doar dacă ești moderat și nu extremist de dreapta”.
Până acum, cele două facțiuni au avut atitudini distincte față de războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei. Partidele din ID (între care francezii de la RN și italienii de la Lega) erau mai pro-ruse, în vreme ce conservatorii naționali polonezi PiS și Fratelli D’Italia, ai șefei Guvernului de la Roma, Giorgia Meloni, au manifestat susținere clară a Kievului.
Această delimitare pare să se estompeze. Marine Le Pen și Giorgia Meloni nu mai exclud să lucreze împreună într-un nou grup comun, după alegerile europene. La o întâlnire a partidelor populiste de dreapta și de extremă dreaptă din întreaga Uniune Europeană, weekendul trecut, la Madrid, Meloni a spus că vrea să unească dreapta din Europa. ”Vreau să încerc o sarcină provocatoare, dar fascinantă, să reproduc în Europa ceea ce s-a făcut în Italia: unim partide care împărtășesc aceeași viziune chiar dacă pot avea încă diferențe mari în nuanțe individuale. Stânga este trimisă în opoziție”.
Acasă, Meloni a format o coaliție de dreapta în care alături de Fratelli d'Italia (grupare politică descendentă dintr-un partid neofascist) guvernează populiștii de dreapta din Lega și creștin-democrații din Forza Italia, formațiunea fondată de defunctul ex-premier Silvio Berlusconi. Ajunsă la putere, Meloni a adoptat la nivel european un ton moderat și este dedicată prieteniei transatlantice.
Or, cu apropierea sa de Rusia, cu arestarea apropiatului lui Krah sub suspiciunea de spionaj prochinez și cu criticile radicale la adresa UE, AfD-ul german nu se mai încadrează în această nouă alianță dominată de RN, Fratelli și posibil PiS.
Dreapta, criterii de colaborare cu dreapta radicală
Sondajele estimează că populiștii de dreapta, partidele naționaliste și de extremă dreapta vor obține la alegerile europene, împreună, până la 25% din cele 720 de locuri din Legislativul comunitar.
Candidata principală a grupului popularilor europeni (PPE, creștin-democrat), actuala președintă a Comisiei UE, Ursula von der Leyen, nu a exclus să colaboreze cu populiștii de dreapta în situații punctuale necesare adoptării legislației. ”Linia roșie este dacă ei sunt alături de democrație, ne apără valorile, cred cu fermitate în statul de drept și sprijină Ucraina”, a spus von der Leyen, care provine din tabăra creștin-democrată germană (CDU/CSU), cel mai mare bloc național din PPE.
În Germania, după scandalurile din jurul lui Maximilian Krah, AfD a pierdut câteva puncte în sondaje, în ultimele săptămâni și este acum la 15 la sută. Dar și cu acest scor ar putea încă deveni a doua cea mai puternică forță politică din Bundestag, după creștin-democrați.
Autor: Bernd Riegert