Potrivit statisticilor existente, circa 80-85% dintre pacienții diagnosticați cu cancer pulmonar sunt sau au fost fumători activi. Vestea proastă este că diagnosticarea acestui tip de cancer, supranumit „silent killer”, este dificilă și este făcută, de multe ori, prea târziu. Vestea bună este că șansele de supraviețuire cresc până la 80% dacă boala este diagnosticată în stadiu incipient, spune dr. Mircea Dediu, medic primar oncolog.
Într-un interviu acordat Spotmedia.ro, acesta ne învață la ce să fim atenți și ce să facem în cazul în care observăm anumite simptome specifice.
De asemenea, dr. Mircea Dediu trage un semnal de alarmă cu privire impactul nefast al pandemiei asupra diagnosticării acestui tip de cancer și spune foarte clar că nu există nicio rezervă în privința vaccinării anti SARS CoV-2 a pacienților cu afectiuni oncologice, în general, și la cei cu cancer pulmonar în particular, dimpotrivă, există chiar o recomandare specială pentru aceștia.
Pe de altă parte, ”studiile clinice au aratat că exercițiul fizic, în funcție de intensitatea evaluată, poate reduce riscul de apariție a cancerului pulmonar cu aproximativ 15-27%”, prin urmare ”cele 30 de minute de mișcare zilnică nu ar trebui să lipsească din rutina niciunuia dintre noi, mai ales în contextul actual, în care petrecem tot mai mult timp în case, fără a ne deplasa măcar până la birou zi de zi”, ne sfătuiește dr. Mircea Dediu, medic primar Oncologie, doctor în Științe Medicale, șef Secție Oncologie Medicală Centrul Oncologic SANADOR, în interviul pe care vi-l prezentăm în continuare:
SPOT: Care sunt categoriile de persoane cele mai expuse riscului de a face cancer pulmonar (fumătorii, probabil, dar mai sunt și alții) și de ce?
Într-adevăr, în 80-90% din cazuri fumatul este principala cauză a apariției cancerului pulmonar. Fumătorii sunt categoria de persoane care prezintă cel mai mare risc de dezvoltare a acestei boli, de 25 de ori mai mare decât persoanele care nu au fumat niciodată.
Pe de altă parte, durata de viață a fumătorilor este cu aproximativ 10 ani mai mică decât cea a nefumătorilor. Potrivit statisticilor existente, 80-85% dintre pacienții diagnosticați cu cancer pulmonar sunt sau au fost fumători activi.
Pe de altă parte, trebuie mentionați și alți factori incriminați în apariția cancerului pulmonar, factori răspunzatori de așa-zisul cancer pulmonar apărut la nefumători. Printre aceștia: poluarea atmosferică, fumatul pasiv sau expunerea îndelungată la diferiți agenți cancerigeni, cum ar fi azbestul sau radonul.
O altă categorie de persoane cu un risc ridicat de îmbolnăvire sunt cei diagnosticați cu boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) sau cu fibroză pulmonară.
Nu în ultimul rând, persoanele care au antecedente familiale de cancer pulmonar ar trebui să fie și mai atente în ceea ce privește controalele preventive pentru acest tip de cancer.
SPOT: Există analize/controale periodice pe care le putem face pentru a depista un posibil cancer pulmonar în stadiul incipient sau chiar pentru a preveni apariția lui?
Din păcate, cancerul pulmonar este cunoscut și sub numele de „silent killer”, simptomatologia fiind nespecifică și având un debut tardiv.
Există țări în lume care au implementat programe naționale de screening sau proiecte pilot de screening: în aceste programe, pacienții care sunt considerați cu risc crescut pentru potențiala dezvoltare a unui cancer pulmonar pot face anual CT cu low dose (LDCT).
Pentru că implementarea programelor de screening presupune existența / dezvoltarea unei infrastructuri cu alocarea unor fonduri consistente, sunt explorate și alte direcții pentru a facilita diagnosticarea cât mai devreme: de exemplu, identificarea nodulilor pulmonari incidentali (nodulii pulmonari de dimensiuni mici, identificați la pacienții explorați pentru orice alte patologii care au beneficiat de un CT toracic - de exemplu, infarct miocardic, alte boli pulmonare - vor fi monitorizati regulat).
Sperăm ca și în România să vorbim în curând despre astfel de programe, care să susțină eforturile medicilor din echipa multidisciplinară de a realiza un diagnostic cât mai devreme în cancerul pulmonar.
SPOT: În comunicatul primit la redacție scrie că ”șansele de supraviețuire cresc până la 80% dacă boala este diagnosticată în stadiu incipient”. Care sunt simptomele care ar trebui să ne dea de gândit și să ne trimită imediat la medic?
În cele mai multe dintre cazuri, ratele de deces crescute se datorează faptului că diagnosticarea cancerului pulmonar este dificilă și este făcută, de multe ori, prea târziu.
Simptomatologia nespecifică sau suprapunerea cu alte afecțiuni conduc la situațiile în care cele mai multe persoane sunt diagnosticate după ce boala s-a metastazat, iar șansele de supraviețuire sunt semnificativ mai reduse.
Cele mai des întâlnite simptome care pot anunța apariția unui cancer pulmonar și care ar trebui să ne trimită de urgență la medic sunt:
- infecțiile respiratorii dese
- epuizarea fără motiv
- durerile în piept foarte intense
- răgușeala
- tusea cu sânge
- tusea persistentă
- scăderea bruscă a greutății
Consultul medical cât mai curând de la apariția uneia sau mai multora dintre simptomele enumerate mai sus ajută pacientul în diagnosticarea cât mai rapidă și în lupta cu boala.
Odată ce diagnosticul este pus în stadiul incipient al bolii, șansele unei supraviețuiri de lungă durată cresc considerabil, ajungând chiar la 70-80%, în comparație cu 10-15% cât este procentul de supraviețuire în cazul bolii ajunse în stadiul metastazat.
SPOT: Care ar fi pașii de făcut? La ce medici e obligatoriu să ajungem și ce analize se fac pentru un diagnostic corect?
Suspiciunea de cancer pulmonar poate fi ridicată de către medic în urma unui examen clinic și a stabilirii istoricului medical. Medicul va afla dacă pacientul a avut antecedente în familie, dacă este fumător activ sau a fost expus la fumat, dacă a activat într-un mediu cu expunere la substanțe chimice sau a fost supus radioterapiei în zona toracică.
De regulă, acest prim contact se face cu medicul de familie, mai rar cu un specialist pneumolog.
Investigația care de regulă întărește suspiciunea de cancer pulmonar este tomografia computerizată, care identifică prezența tumorii intratoracice și eventual cuprinderea ganglionilor limfatici.
Ulterior, precizarea diagnostică se face în urma evaluării bronhoscopice, efectuată de medicul pneumolog, care vizualizează formațiunea tumorală și prelevă un fragment bioptic.
Fragmentul recoltat este trimis spre evaluare microscopică medicului anatomo-patolog, care confirmă malignitatea țesutului prelevat, clasifică din punct de vedere microscopic sub-tipul de cancer pulmonar și evaluează profilul expresiei biomarkerilor utilizaţi în decizia terapeutică.
Nu în ultimul rând, este necesară o apreciere a extensiei tumorale prin evaluări imagistice suplimentare, cum ar tomografia computerizată, RMN sau PET/CT.
SPOT: Care sunt posibilitățile de tratament? Există și medicamente specifice sau e obligatorie internarea în spital (pentru cât timp)? Transplantul pulmonar este o variantă accesibilă în România?
Indiferent de stadiul clinic, tratamentul cancerului pulmonar impune o abordare multidisciplinară, la care trebuie să participe medici pneumologi, oncologi, chirurgi specializați în chirurgie toracică, radioterapeuți, anatomo-patologi, specialiști în imagistică medicală.
Secvența terapeutică optimă este stabilită în cadrul echipei multidisciplinare prin integrarea tuturor informațiilor legate de stadiul bolii și particularitățile anatomo-clinice ale fiecărui caz în parte.
Nu în ultimul rând, trebuie menționat rolul medicilor de familie care reprezintă o verigă importantă a echipei multidisciplinare, prin faptul că, cel mai adesea, ei sunt primii care iau contact cu pacienții.
60-70% din cancerele pulmonare sunt diagnosticate în stadii metastatice, care beneficiează în principal de tratamente sistemice. În linii mari acestea includ chimioterapia, imunoterapia și tratamentele molecular țintite. Locul și rolul acestor terapii este diferit de la caz la caz și trebuie evaluat în legătură cu diverși biomarkeri, care determină opțiunea terapeutică optimă.
La acest capitol, trebuie menționat că avem disponibile și în România terapii inovatoare -fie că ne referim la terapii țintite sau imuno-terapie. Pe de altă parte, avem în vedere că unele cazuri metastatice selecționate pot beneficia de aportul radioterapiei stereotactice (cum ar fi cazurile oligometastatice) sau de tratamente chirurgicale mini-invazive (de exemplu, drenajul pleural și respectiv pleurodeza).
Stadiile inițiale I, II și unele stadii III permit intervenții chirurgicale, care să elimine în totalitate tumora primară și ganglionii loco-regionali.
În funcție de rezulatul histopatologic se pot recomanda tratamente post-operatorii de tip radioterapie sau chimioterapie. Recent, au fost introduse și în aceste stadii, în funcție de expresia biomarkerilor, tratamente moleculare țintite și respectiv imunoterapia.
Pentru stadiile local avansate, care nu permit intervenția chirurgicală, standardul terapeutic este reprezentat de concomitenta chimio-radioterapia. Recent, în protocolul terapeutic al acestor stadii a fost introdusă și imunoterapia, recomandată după încheierea chimio-radioterapiei.
Cât privește transplantul pulmonar, acesta nu reprezintă o indicație pentru cancerul pulmonar.
SPOT: Care este relația între cancerul pulmonar și Covid-19? Se influențează reciproc, se potențează? Te poți vaccina antiCovid dacă ai cancer pulmonar într-un anumit stadiu? Este indicat să o faci sau nu?
În contextul pandemiei, am avut și avem de-a face cu o subdiagnosticare a cancerului de orice tip.
Acest lucru este extrem de îngrijorător! Rata de diagnosticare a acestei boli a scăzut în 2020 cu 40%, după cum ne arată cele mai recente date din domeniu. Este important ca pacienții sau potențialii pacienți să țină legătura cât mai strâns cu medicul pentru diagnostic și tratament.
Pandemia nu trebuie să fie motivul pentru care diagnosticul sau tratamentul să fie neglijate sau întârziate.
Dacă ne referim strict la cancerul pulmonar, diagnosticarea acestuia și prezentarea la medic la primele simptome au fost date peste cap de pandemie. Principala cauză a fost teama de a nu contracta virusul SARS-CoV-2.
În al doilea rând, simptomele cancerului pulmonar se pot confunda cu cele ale COVID-19, fapt care îngreunează diagnosticarea și îi induce în eroare pe pacienți.
La acest capitol trebuie avută în vedere suprasolicitarea spitalelor cu specialitate pneumologie, din cauza afluxului de pacienți cu patologie COVID-19, ceea ce a redus substanțial resursa umană și mijloacele materiale necesare în diagnosticul cancerului pulmonar.
În legătură cu vaccinarea anti SARS CoV-2, trebuie spus că nu există nicio rezervă cu privire la utilizarea acesteia la pacienții cu afectiuni oncologice, în general, și la cei cu cancer pulmonar în particular. Dimpotrivă, pacientii cu cancer sunt incluși în categoria populației cu risc de a dezvolta forme COVID 19 mai severe decât cele raportate în populația generală.
Studiile efectuate până acum au arătat că nu a existat niciun risc legat de administrarea vaccinului și tratamentele oncologice specifice, cum ar fi chimioterapia, imunoterapia, terapiile țintite, radioterapia etc.
Având în vedere riscul crescut de a contracta o formă COVID-19 mai severă, se recomandă ca adminstrarea dozei a 3-a (booster) să se facă mai devreme de 6 luni de la ultima doză de vaccin (cu condiția să fi trecut cel puțin 28 zile de la ultima administrare vaccinală).
SPOT: Ce recomandări ne faceți pentru un stil de viață care să reducă riscul de a face cancer pulmonar? Faptul că am ajuns să stăm atât de mult în casă, că nu mai facem mișcare, sport, la care se adaugă poluarea din orașe, toate la un loc reprezintă factori de risc?
Stilul de viață are o influență semnificativă asupra stării de sănătate, indiferent la ce posibile afecțiuni ne referim.
Dintre toate măsurile pe care le avem la dispoziție, renunțarea la fumat este de departe cea mai importantă. Studiile epidemiologice au aratat că în țările în care măsurile antitabac au fost introduse cu strictețe, incidența și mortalitatea prin cancer pulmonar se află pe un trend descendent semnificativ.
Unele simulări matematice sugerează că, dacă acest trend va continua, în aceste țări, cancerul pulmonar va deveni o boală rară până în 2040.
Pe lângă renunțarea la fumat, care este o opțiune personală, sunt și alte măsuri ce necesită a fi implementate și care țin de decidenții politici. Avem în vedere în principal reducerea poluării prin diminuarea substanțială a emisei de noxe, emiterea de norme stricte și verificabile de interzicere a fumatului în spațiile publice, reducererea expunerii la azbest, radon etc.
Nu în ultimul rând, exercițiul fizic apare ca un factor protector împotriva apariției diverselor forme de cancer în general și a cancerului pulmonar în special. Studiile clinice au aratat că exercițiul fizic, în funcție de intensitatea evaluată, poate reduce riscul de apariție a cancerului pulmonar cu aproximativ 15-27%.
Cele 30 de minute de mișcare zilnică nu ar trebui să lipsească din rutina niciunuia dintre noi, mai ales în contextul actual, în care petrecem tot mai mult timp în case, fără a ne deplasa măcar până la birou zi de zi.