Ceea ce ar trebui să le aducă fericire elevilor, adică întoarcerea la școală, le produce multora atacuri de panică. Trezitul la 3-4 dimineața, din cauza stresului, este des întâlnit la tineri, dezinteresul față de educație, dar și gândurile de autoflagelare sau suicid.
Și adulții trec prin stări de anxietate și depresie, teama de a vorbi cu oamenii fiind cea mai des menționată problemă, când aceștia apelează la helpline-ul depreHUB.
Proiectul depreHUB, primul hub antidepresie din România, a fost lansat de Asociația Happy Minds în anul 2019. Acesta oferă sprijin psihologic gratuit tinerilor și adulților, iar odată cu începutul pandemiei a pus la dispoziție și un helpline anti-anxietate covid.
În cadrul apelurilor de 30 de minute, oamenii sunt în primul rând ascultați cu atenție de către un voluntar, psiholog sau student la facultatea de psihologie. Acesta oferă sprijin imediat, înțelegerea și compasiunea de care fiecare are nevoie, dar și informații și tehnici pentru a ieși din starea de criză.
El poate explica ce înseamnă un atac de panică, la ce trebuie să fie atent cel care îl are, cum îl poate gestiona sau cum poate depăși alte stări neplăcute.
În situații mai dificile, voluntarul redirecționează apelantul către un psiholog specializat pe problema lui, care poate acorda un posibil diagnostic și o schemă de tratament în urma unei întâlniri.
Inițiatoarea depreHUB și Președintele Asociației Happy Minds, psihologul Yolanda Crețescu, ne-a povestit despre colaborarea cu mulți specialiști din alte domenii, precum psihiatria, dreptul sau nutriția. Când problema persistă în mediul familial, munca psihologului poate deveni inutilă sau discreditată. De aceea, spune ea, trebuie rezolvată adevărata cauză a problemei.
Tot de la Yolanda am aflat că alte declanșatoare ale stresului sunt reticența de a schimba ritmul de viață instalat în perioada de pandemie și depresia.
Românii care sună din străinătate, la linia anti-anxietate covid (0374.456.420), disponibilă și pentru ei, vorbesc mai ales despre nesiguranța în legătură cu locul de muncă, imposibilitatea de a-i vedea pe cei dragi și lipsa accesului la servicii de psihologie sau psihiatrie. Chiar dacă ar încerca să apeleze la cineva, serviciile ar fi ori prea scumpe, ori limitate de bariera lingvistică.
Sfatul Yolandei pentru cei care se află sub presiune și nu știu ce să facă este să fie asumați și realiști cu privire la starea lor de sănătate. Ea recomandă oamenilor să nu se lase descurajați de cei care le dau de înțeles că e greșit să apelezi la un psiholog sau care, încercând să-i încurajeze, de fapt le minimizează suferința.
Ca și interlocutori ai unei persoane care ne vorbește despre stările ei negative, Yolanda recomandă să nu încercăm să oferim soluțiile noastre sau să comparăm situația cu alte cazuri de care știm. Acest lucru va produce doar sentimente de neputință și inadecvare, adică sentimentul persoanei că este atât de diferită de ceilalți, încât nimeni nu o înțelege.
Asta o va face prizonierul acelei stări de axietate sau depresie, în vreme ce simplul act al ascultării atente va ajuta mai mult. Ce putem face pentru celălalt e să-l întrebăm pe el cu ce îl putem ajuta, mai degrabă decât să oferim recomandările noastre.
La fel, când e vorba de a ne ajuta pe noi înșine, cel mai important e să avem un grup de suport, adică persoane apropiate care ne înțeleg și ne sprijină, ori pe cineva competent care să ne îndrume, în lipsa acestora.
Pentru a putea oferi cât mai mult sprijin, depreHUB are linii de ajutor disponibile și pentru corporații, unde angajații pot discuta confidențial despre temerile legate de întoarcerea la locul de muncă. În vreme ce unii abia așteaptă să-și vadă mai des colegii, alții s-au obișnuit să petreacă mai mult timp cu familia, să economisească bani și timp în absența deplasării la locul de muncă.
Un alt program desfășurat de Asociația Happy Minds este dedicat evaluărilor vocaționale gratuite pentru elevii claselor a VIII-a și a XII-a. Testele măsoară aptitudinile și abilitățile necesare practicării cu succes a majorității profesiilor, interesele, structura de personalitate, echilibrul emoțional și orientarea vocațională a elevului. În urma evaluării, fiecare elev primește un raport cu tipul profilului psihologic și vocațional propriu.
Rezultatele evaluărilor din ultimii ani relevă un nou fenomen social – tendința tinerilor de a alege cu precădere profilele artistice, sociale sau anteprenoriale, și mai puțin pe cele convenționale.
Deși pandemia a dăunat enorm stării psihice generale, ducând la însingurarea tinerilor, adulților și bătrânilor, Yolanda spune că a și accelerat orientarea către sprijinul psihologic avizat.
Prin intermediul depreHUB și liniilor sale de sprijin (0374.456.420 – pentru adulți și vârstinici, 0374.461.461 – pentru adolescenți), la care peste 17.000 de persoane au apelat până acum, s-a dovedit că se pot oferi astfel de servicii și la distanță.
Oameni din comunități unde nu există un psiholog, unde mersul la psiholog e stigmatizat sau care nu aveau informații despre cum acesta poate ajuta, au găsit unul la capătul firului și au aflat că pot avea încredere în el.
Dacă simți că ai nevoie, apelează și tu la helpline-ul depreHUB, sau recomandă-l celor care își doresc sprijin emoțional!