Când deschizi robinetul, pare că primești un lucru simplu: apă. În realitate, primești rezultatul unui proces industrial continuu, care rulează 24/7 prin oraș: captare, tratare, pompare, distribuție, apoi colectare și epurare. Iar combustibilul acestui proces este energia.
Dacă un oraș gestionează prost apa, aproape sigur gestionează prost și energia. Și invers: orașele care reduc pierderile de apă, optimizează presiunile și recuperează resurse din apa uzată ajung să reducă și consumul energetic – uneori fără ca locuitorii să observe ceva „vizibil” la suprafață.
IEA (Agenția Internațională a Energiei) descrie această legătură drept „water-energy nexus”: un cerc în care apa consumă energie, iar energia consumă apă – iar pierderile dintr-un sistem se traduc în costuri în celălalt.
Un oraș este, de fapt, o uzină de apă în mișcare
Să urmărim, pentru o clipă, drumul unui litru de apă ca să vedem unde intră energia.
Mai întâi, apa trebuie extrasă (din râu, lac, pânză freatică), apoi tratată ca să devină potabilă. Asta înseamnă pompe, filtre, dozare chimică, instalații care funcționează permanent.
Apoi vine partea pe care o simțim direct: presiunea. Apa nu ajunge singură la distanța mari de locul în care pregătită pentru consum. Și nici până la etajul 8. Ajunge împinsă de pompe, menținută într-o rețea care trebuie să stea „în parametri”. Când rețeaua are pierderi mari, orașul ajunge să pompeze și să trateze nu doar apa pe care o bem, ci și apa care se pierde pe drum – adică plătește energie pentru un produs care nu ajunge la nimeni.
IEA subliniază explicit că reducerea pierderilor din lanțul de apă este una dintre cele mai mari oportunități: economisește apă și energie simultan.
INFOBOX
- Cifra de impact: La nivel global, aproximativ 4% din consumul total de electricitate este folosit doar pentru a mișca și a trata apa și apele uzate.
- Efectul la tine acasă: Când lași apa să curgă inutil, nu irosești doar resursa vitală, ci și toată energia electrică „investită” de oraș pentru a o aduce la tine. Mai mult, dacă apa este caldă, risipa se dublează: pierzi energia de pompare PLUS energia termică folosită pentru încălzire (gaz sau curent).
După ce apa este folosită, începe partea a doua a poveștii: apele uzate. Ele trebuie colectate, transportate către stațiile de epurare și tratate. Și aici energia nu dispare: stațiile sunt consumatori importanți de electricitate, dar – în mod surprinzător – pot deveni și producători.
De fapt, IEA arată că apele uzate conțin energie „încorporată” semnificativă și că, dacă este valorificată, poate acoperi o parte majoră din nevoile energetice ale utilităților de apă uzată (la nivel de potențial și scenarii).
De ce contează asta la nivel de factură urbană
Când un oraș consumă mai multă energie pentru a livra și trata aceeași cantitate de apă, se întâmplă două lucruri:
- cresc costurile operaționale ale serviciilor de apă și canalizare (direct sau prin subvenții);
- crește presiunea generală pe infrastructură și pe bugetul public.
Pe scurt, eficiența în apă este o formă foarte directă de eficiență energetică. Uneori, este cea mai eficientă.
Exemplul care a devenit „legendă” în utilități: Aarhus și stația care produce energie
În Danemarca, stația de epurare Marselisborg (Aarhus) este unul dintre cele mai citate exemple pentru cum poți transforma o infrastructură care „mănâncă” energie în una care o produce.
Mecanismul e simplu în esență, sofisticat în execuție: materia organică din apa uzată este valorificată pentru biogaz, iar instalațiile sunt optimizate astfel încât sistemul să extragă cât mai multă energie utilă din proces. Rezultatul documentat în materiale de tip best practice: stația a ajuns să producă mai multă energie decât consumă.
De ce acest exemplu este important pentru un oraș: pentru că schimbă logica economică. Stația de epurare nu mai este doar cost, devine parte din soluția energetică.
Partea neașteptată: de ce apa „ieftină” poate fi, energetic, foarte scumpă
Când orașele rămân fără surse suficiente de apă, intră în joc soluții care rezolvă problema de apă, dar pot amplifica problema de energie.
Un exemplu foarte clar: desalinizarea. În Singapore, PUB (autoritatea națională de apă) notează că desalinizarea prin osmoză inversă folosește aproximativ 3,5 kWh pentru fiecare metru cub de apă produsă. Rezultat pe care îl comparăm cu un alt tip de „apă nouă”: reciclarea avansată (NEWater). Pentru Changi NEWater Project Phase 2, un studiu tehnic raportează un consum energetic de 0,6–0,8 kWh/m³.
Diferența este uriașă și spune o poveste importantă: aceeași problemă (lipsa apei) poate fi rezolvată cu cost energetic foarte diferit, în funcție de tehnologia aleasă. Când un oraș decide ce fel de apă aduce în sistem, decide indirect și ce fel de consum energetic își asumă.
Cea mai „ieftină” energie: apa pe care nu o pierzi
În multe orașe, cea mai mare risipă nu se vede: pierderile din rețea. Nu e doar o problemă de apă, ci și o problemă de energie, pentru că fiecare litru pierdut:
- a fost tratat
- a fost pompat
- a consumat energie
- și apoi a dispărut în pământ
Aici intră una dintre tendințele moderne care schimbă industria: controlul inteligent al presiunii, cu senzori și monitorizare în timp real. Un studiu recent (despre Sakarya, Turcia) analizează un model de control al presiunii în timp real ca metodă cost-eficiență de reducere a pierderilor de apă.
În practică, asta înseamnă un oraș care nu mai „ține rețeaua sub presiune maximă” ca regulă generală, ci o ajustează dinamic – reducând pierderile, avariile și, implicit, energia irosită prin pompare inutilă.
INFOBOX
- La nivel individual: Dușurile cu debit redus sau bateriile cu aeratoare nu sunt doar despre „economie la apă”. Ele reduc volumul de apă pe care centrala ta trebuie să îl încălzească. O reducere de 20% a consumului de apă caldă se traduce direct într-o scădere de 15-20% a facturii de gaz sau electricitate pentru prepararea apei calde.
Un detaliu esențial: apa are și „energie în ea”
Nu doar procesul consumă energie. Apele uzate, ca flux, conțin energie chimică (materie organică) și energie termică (căldură). IEA subliniază oportunitatea de recuperare energetică din apele uzate și faptul că scenariile de modernizare pot crește semnificativ ponderea energiei recuperate în sector.
Pentru orașe, acest lucru se traduce în proiecte foarte concrete: stații care produc biogaz, integrare cu rețele de termoficare, recuperare de căldură și optimizare avansată a consumului.
Ce înseamnă toate acestea pentru un oraș care vrea facturi mai stabile
Dacă un oraș își propune să consume mai puțină energie fără să ceară „austeritate” de la oameni, apa este unul dintre cele mai bune locuri de început. Pentru că vorbim de infrastructură care funcționează continuu, are consum energetic mare, are pierderi invizibile, poate fi optimizată fără să afecteze confortul cetățenilor (din contră: îl crește).
În termeni simpli: un oraș care își repară rețeaua, își controlează presiunile și își modernizează stațiile nu face doar „infrastructură”. Face politică de cost, de stabilitate și de calitate a vieții.
Un proiect SpotMedia dedicat Zilei Internaționale a Economisirii Energiei
Articolul face parte din proiectul SpotMedia dedicat economisirii energiei. Într-un context marcat de costuri tot mai mari, presiune asupra resurselor și schimbări climatice accelerate, economisirea energiei nu mai este o temă abstractă sau rezervată specialiștilor, ci o preocupare direct legată de calitatea vieții noastre de zi cu zi. De la facturile lunare și confortul din locuințe, până la funcționarea orașelor și protejarea mediului, modul în care folosim energia contează – acum și pentru viitor.
În această secțiune editorială a SpotMedia găsiți informații simple și utile despre ce înseamnă economisirea energiei în viața reală: obiceiuri care fac diferența, explicații clare despre eficiența energetică, demontarea unor mituri frecvente și exemple concrete de soluții care funcționează.
Totodată, aducem în prim-plan companii care contribuie activ la acest demers, prin investiții, inovație și proiecte care reduc consumul de energie și cresc sustenabilitatea.
SpotMedia își asumă, prin acest proiect, misiunea de a informa responsabil și de a contribui la construirea unei zile de mâine mai bune, prin educație, context și povești relevante.