Țările europene vor ca președintele american Donald Trump să trimită avioane de vânătoare F-35 în România, ca parte a garanțiilor de securitate oferite Ucrainei.
Discuțiile au loc în contextul în care NATO construiește la Mihail Kogălniceanu cea mai mare bază aeriană din Europa, menită să descurajeze Rusia de la o nouă agresiune, scrie The Times.
Sprijin „aerian”, nu trupe în Ucraina
Donald Trump a exclus, luni, desfășurarea de trupe americane pe teren în Ucraina, dar a spus că este dispus să ofere sprijin „aerian” ca parte a garanțiilor de securitate.
După întâlnirea cu Volodimir Zelenski și lideri europeni, șefii militari s-au reunit la Washington pentru a discuta logistica sprijinului american.
Generalul Dan Caine, președintele Statului Major Interarme al SUA, i-a găzduit pe omologii din Marea Britanie, Germania, Franța, Finlanda și Italia.
România, posibil centru pentru avioanele americane
În prezent, NATO desfășoară misiuni de poliție aeriană de la baza Mihail Kogălniceanu, unde SUA au avut un centru important și în timpul războiului din Irak. Aceasta este văzută drept cea mai probabilă locație pentru avioanele americane F-35.
Pe lângă avioane, aliații europeni cer și garanții privind accesul Ucrainei la sateliți americani GPS și de recunoaștere, dar și livrarea de sisteme Patriot și NASAMS pentru apărarea antiaeriană.
Marea Britanie s-a oferit să trimită avioane de vânătoare Typhoon și o brigadă de 3.000-5.000 de soldați pentru antrenarea armatei ucrainene. Franța, Canada și Australia ar putea contribui, de asemenea, cu trupe în vestul Ucrainei. Totuși, Moscova s-a opus ferm unei astfel de desfășurări.
Lavrov: „Un drum spre nicăieri”
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat miercuri că Moscova și Beijingul ar trebui să aibă drept de veto asupra sprijinului militar occidental pentru Ucraina. El a calificat discuțiile NATO drept „un drum spre nicăieri” și a invocat negocierile de la Istanbul din 2022 ca „exemplu foarte bun” de garanții pe care Kremlinul le-ar accepta.
„Cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU ar avea fiecare puterea de a respinge sprijinul militar pentru Ucraina”, a spus Lavrov.
Negocieri Putin-Zelenski în impas
Lavrov a afirmat că Vladimir Putin „ia în considerare ridicarea nivelului șefilor de delegații” la negocierile actuale cu Kievul.
„Suntem deschiși la orice format. Dar când vine vorba de întâlniri la cel mai înalt nivel, acestea trebuie pregătite cu cea mai mare atenție… astfel încât summit-urile să nu agraveze situația, ci să aducă o concluzie reală negocierilor”, a declarat ministrul rus.
Amiralul Sir Tony Radakin, șeful Statului Major britanic, a fost prezent la discuțiile de la Pentagon și a participat și la o reuniune virtuală cu șefii apărării NATO. Radakin se bucură de încrederea ucrainenilor și a mai intervenit în trecut pentru a reduce tensiunile dintre Kiev și Washington.