România trece printr-un nou episod de caniculă extremă, iar în spatele temperaturilor sufocante se află un fenomen meteorologic tot mai prezent în Europa, domul de căldură. Un fenomen cu efecte serioase pentru sănătate, economie și mediu.
Iar climatologii atrag atenția că, deși fenomenul domului de căldură nu este nou, frecvența și intensitatea lui cresc în contextul încălzirii globale. Prin urmare, astfel de episoade ar putea deveni din ce în ce mai frecvente și mai severe în anii următori.
Ce este domul de căldură și cum funcționează
Climatologul Bogdan Antonescu, lector la Facultatea de Fizică a Universității din București și cercetător la Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului, descrie domul de căldură ca pe un sistem de înaltă presiune care acționează ca „un capac pus peste o oală care fierbe”.
„Un dom de căldură este o zonă de aer cu presiune ridicată din atmosferă care rămâne blocată deasupra unei regiuni, deoarece dinamica atmosferică din jur împiedică deplasarea acesteia. Funcționează ca un capac pus peste o oală care fierbe: sistemul de înaltă presiune prinde aerul cald dedesubt, iar acesta se comprimă și se încălzește, formând un «dom»”, a explicat Bogdan Antonescu pentru News.ro.
Acest tip de blocaj atmosferic nu doar că reține aerul cald, dar inhibă formarea norilor, permițând radiației solare să pătrundă nefiltrat până la sol. Rezultatul? Suprafețele terestre se încălzesc și mai intens, iar valul de căldură devine și mai greu de suportat.
De unde vine căldura extremă
În aceste zile, o masă de aer foarte cald, provenită din nordul Africii, stagnează deasupra Europei de Sud-Est. În același timp, mase de aer mai rece sunt împinse spre centrul și vestul continentului de un alt sistem de presiune din Atlantic. Din această „confruntare” atmosferică, România și întreaga Peninsulă Balcanică rămân „prinse” sub cupola aerului fierbinte.
„Aerul este extrem de cald pe toată coloana atmosferică – de exemplu, la circa 1.500 metri altitudine, temperaturile ajung la peste 24°C. Acest lucru se traduce la sol prin caniculă intensă și persistentă”, avertizează Bogdan Antonescu.
Perioada de vârf a acestui val canicular este între 21 și 26 iulie 2025, iar temperaturile vor depăși cu +8 până la +10°C media climatologică a verilor din 1991–2020.
Zonele cele mai afectate sunt:
- Grecia, Albania, Macedonia de Nord, Bulgaria, sudul Italiei și vestul Turciei, unde se așteaptă temperaturi de până la 44°C;
- România, în special sudul și estul țării, unde maximele vor ajunge frecvent la 38–39°C, iar în unele zone la 43°C.
Pentru sâmbătă, 26 iulie, aproape toată țara este sub avertizare de caniculă, iar pentru Banat, Oltenia, sudul Munteniei, sudul Dobrogei și București a fost emis cod roșu.
Singurele județe care scapă, temporar, de acest val sunt Suceava și Botoșani, unde nu sunt prognozate temperaturi extreme în weekend.
Ce efecte are domul de căldură și cum ne protejăm
Pe lângă disconfortul termic sever, fenomenul are efecte directe asupra sănătății, economiei și mediului.
Bogdan Antonescu atrage atenția asupra riscurilor: „Efectele vor fi semnificative: risc sporit pentru sănătatea umană, în special pentru persoanele în vârstă, copii și persoanele cu probleme de sănătate, presiuni asupra rețelelor energetice, ca urmare a creșterii cererii de răcire și impact asupra agriculturii și mediului natural, cu risc crescut de incendii pe fondul unor secete severe.”
Specialiștii recomandă câteva măsuri simple și eficiente, pentru zilele cu temperaturi extreme:
- Evitați expunerea la soare în intervalul 11:00–18:00
- Hidratați-vă constant (apă, nu alcool sau băuturi dulci)
- Păstrați locuințele aerisite și răcoroase, trăgând jaluzelele
- Purtați haine ușoare, deschise la culoare și protejați-vă capul
- Evitați efortul fizic intens în aer liber
- Nu lăsați copiii sau animalele în mașini închise
- Ajutați vecinii în vârstă sau vulnerabili