Nu mai ai timp de cozi, la ghișeele băncii? Nici nu-ți trebuie. Vine banca la tine – fie că ești într-o clădire turn de birouri din Pipera, fie că te afli într-o curte pârjolită de soare din Bărăgan, cu telefonul în mână.
Dar accesul la tehnologie nu înseamnă și adopție. În multe zone rurale, digitalizarea abia începe și are nevoie de sprijin.
Cum digitalizează o bancă de dimensiuni medii, în România, și ce frâne îi încetinesc ritmul? A explicat Valentin Vancea, CEO Patria Bank, la podcastul Digital Shift.
Istoria băncii începe în 1993, odată cu înființarea Romexterra. În 2010 – după ce fondul Axxess Capital a devenit acționar majoritar – Romexterra a evoluat în Nextebank, gândită din start ca bancă a noii generații, cu accent pe tehnologii moderne și acces la servicii financiare mai agile.
La NexteBank, aplicația de corebanking – cea pe baza căreia funcționează, practic, banca – a fost creată in house, pentru nevoi specifice.
A urmat o fuziune cu Carpatica Bank, din care a rezultat o singură bancă: Patria Bank, o instituție care are în ADN apetența pentru inovare.
Cum folosește Patria Bank digitalizarea ca să ajungă până în casele pierdute prin Câmpia Bărăganului, despre progrese, piedici și planuri, afli din noul episod al podcastului Digital Shift, al cărui invitat este Valentin Vancea, CEO Patria Bank.
Mai jos găsești câteva dintre declarațiile lui Valentin Vancea și minutele din episodul de podcast la care le poți asculta:
- despre cum inovațiile de acum un deceniu au pus bazele avansului tehnologic (de la min 04:33):
„Având acest know-how foarte puternic în interiorul băncii, am avut și un fundament solid pentru dezvoltările ulterioare.
În linie cu această apetență, aș putea spune că Patria Bank a fost un inovator din mai multe perspective.
Am fost una dintre primele bănci care au migrat infrastructura IT în Office 365. Și în acest fel, practic am început să utilizăm, încă din perioada 2015-2016, anumite componente de cloud. Bineînțeles, cu respectarea tuturor prevederilor legale aplicabile în vigoare la momentul respectiv.
Am fost una dintre primele bănci care, tot în perioada aceea 2015-2016, am implementat o aplicație care se numea «internet banking asistat», care avea semnătură biometrică, precursorul semnăturii electronice calificate de astăzi.
Și noi, practic, cu acea tehnologie, încercam să mergem pe teren pentru a putea să facem acea identificare a clienților, în localități. Acel «last mile reach»”
- cum ajunge Patria Bank, online, direct în curțile oamenilor din Bărăgan (de la min 06:46):
„Pentru noi, digitalizarea nu a însemnat niciodată un atribut de marketing. Să facem o anumită dezvoltare pentru a arăta că suntem în pas cu tehnologia? Nu!
Întotdeauna, orice dezvoltare a plecat de la un «use case» (situație concretă de utilizare a tehnologiei -n.red.), cu un «business case» în spate (adică întreaga analiză, de la problema de rezolvat, la soluții și cost-beneficiu - n.red.). Ce ne-am dorit: servicii mai bune pentru clienții noștri (...)
Pot să vă dau un exemplu pe care noi îl avem în workshop-urile interne cu colegii noi. Un client dintr-o localitate de undeva în Bărăgan ne-a spus că nu poate ajunge la sucursală. Muncea în agricultură. Și ne-a zis clar «La 40-50 km depărtare? Nu am timp să plec, nu știu când o să ajung să îmi deschid cont la voi».
Și atunci, am apelat la serviciile digitale. Clientul era în contact, pe telefonul mobil, cu colegii noștri din call-center, care încercau să îi OCR-izeze buletinul (adică să extragă textul scris pe cartea de identitate, cu ajutorul tehnologiei Optical Character Recognition – Recunoaștere Optică a Caracterelor – n.red).
Era prânz. Era foarte soare. L-am rugat să meargă undeva la umbră. S-a dus sub o vie boltită. Și le arăta colegilor noștri din call-center: «Ia uitați ce vie frumoasă a pus tăticu' aici! Și cât de frumoasă s-a făcut!”
Bineînțeles că de fiecare dată această chestie stârnește hohote de râs. Dar practic asta înseamnă, până la urmă, digitalizarea. Să folosești tehnologia ca să ajuți un client care n-ar fi putut niciodată ajunge la bancă.
(...) Pentru că este foarte important să înțelegem până la urmă contextul. Toată lumea vorbește de digitalizare și de artificial intelligence.
Numai că ar trebui să înțelegem și asta: sunt rapoarte statistice, date despre nivelul stabilității financiare din BNR, care arată că gradul de intermediere din România este de 23% din PIB. Este cel mai scăzut grad de intermediere financiară din toată Uniunea Europeană”. (ceea ce înseamnă că băncile acordă un volum redus de credite sectorului privat, raportat la dimensiunea economiei – n.red).
- despre mândria bancherului: clientul care ieri era doar cu sapa, azi și-a luat drone (de la min 30:53):
Suntem foarte mândri să vedem că la nivelul grupului Patria Bank avem clienți ale căror exploatații cresc.
Sunt clienți care nu erau finanțabili acum 8-9 ani, pe bancă. A fost făcut refarral (au fost îndreptați – n.red) către Patria Credit IFN.
Vorbim despre clienți mici, cu 20-30 de hectare în administrare și exploatare. Clienți care luau credite mici, de 20-30.000 de euro pentru achiziția unui utilaj. Un cap tractor la mâna a doua, să zicem.
Clienți care, după 4-5 ani, au ajuns la exploatații de 400-500 de hectare. Au crescut și au trecut pe credit de la bancă. Să vezi un astfel de client care a început cu 20-30 de hectare cum ajunge la 700-800-1000 de hectare ... este o adevărată mândrie profesională!
Vedem o eficiență sporită. Sunt echipamente moderne utilizate.
Avem clienți în zona Bărăganului, în zona Dobrogei sau în Transilvania care utilizează echipamente foarte performante, inclusiv drone pentru a monitoriza, de exemplu, în câteva ore ore, pe sute de hectare, nivelul de intensitate al culorii verzi sau al verdelui spre galben. Sau încearcă să vadă dacă predomină galbenul la nivelul culturilor de, nu știu .. porumb, să zicem.
Tehnologiile astea îi ajută să vadă unde este un exces sau un deficit de apă la nivelul solului sau unde umiditatea din sol este la nivelul optim”.
- despre motivele pentru care bancarizarea e slabă, în orașele mici și în sate (de la min 24:30):
„Motivele sunt complexe și sunt de lungă durată.
În primul rând, prezența bancară este foarte redusă. Și nu a fost creată această relație, să spunem de „financial literacy” (alfabetizare financiară – n.red.).
Clienții din urbanul mic și ruralul mai mare sau ruralul mediu nu au avut niciodată acces la produse și servicii bancare, astfel încât să fie obișnuiți cu ele.
Deci, în primul rând, aici aș putea spune că poate este vina generală a băncilor că au făcut prea puțin pentru a crește nivelul de educație financiară al acestor oameni și pentru a-i face să înțeleagă că au nevoie de produse și servicii bancare.
Apoi, vorbim până la urmă și de această digitalizare. Cred că putem să fim foarte onești și să recunoaștem că până acum 4 sau 5 ani, aceste platforme digitale nu existau la nivelul băncilor.
Dacă a adus pandemia ceva bun - cu ghilimele de rigoare - este această digitalizare forțată care ne-a scos dintr-un model poate arhaic și conservator, în care toți funcționam”
- despre frânele în calea digitalizării: noi automatizăm, ei ne cer dosar cu șină (de la min 38:55)
„Dacă sunt o bancă privată, o companie privată, investiția trebuie să facă sens. Investesc în digitalizare, dar use case-ul (adică scenariul de utilizare – n.red.) respectiv trebuie să fie cât mai larg.
Am fost una dintre primele bănci care au intrat în Office 365 cu acces la cloud-based applications, da. Cu „Patria de oriunde”, am fost una dintre primele bănci care au lansat platformă full online pentru clienții persoane fizice, cu parte de produse de onbordare în non-lending și lending (cu sau fără să primească produse de creditare - n.red.).
Până la urmă, dacă ne ducem mai departe, cu implementare de RPA (robotic process automation – adică automatizarea proceselor repetitive - n.red.), pentru tot ceea ce înseamnă culegerea datelor, transferul lor într-un data pool din care să se facă interpretarea ... nu putem funcționa insular.
Scopul nostru este, în mod cert, să automatizăm. Să nu mai fim în situația: am primit un PDF de la Registrul Comerțului, mă uit eu pe el aici, în sucursală. Apoi, peste 2 săptămâni, altcineva de la Departamentul de Risc mai face încă o interogare ...Nu! Vrem ca totul să fie automat.
Dar degeaba am eu automatizare de procese, câtă vreme la Registrul Comerțului baza de date pică poate chiar și o dată pe săptămână. Am avut momente în care a fost indisponibil accesul chiar și 2 zile. Despre ce digitalizare vorbim?
(....) Sau băncile trebuie să-și reautorizeze instrumentele de plată la distanță, așa se numesc ele: internet banking și mobile banking, în fiecare an, în care dovedim că respectăm toate cerințele legale, cu teste de penetraj și așa mai departe. Pentru a face această, a primi această reautorizare anuală, se depune un dosar fizic cu șină, la instituția care se ocupă de digitalizare”.
Mai multe despre ce pregătește Patria Bank pentru anul 2025 și despre cum vede Valentin Vancea relația dintre bancă și client, în următorii 10 - 15 ani, află ascultând integral episodul podcastului Digital Shift al cărui invitat este Valentin Vancea, CEO al Patria Bank.