Uciderea și masacrarea unor oameni nevinovați sunt de neacceptat. Așadar, de ce li se permite să continue? Răspunsul este relativismul moral.
Căutarea păcii în conflictele majore este de multe ori aparent inutilă. În Gaza, discuțiile despre încetarea focului, armistiții și pauze se termină de obicei cu lacrimi.
În Ucraina, războiul a intrat în al patrulea an, fără a se întrevedea un sfârșit, în ciuda noului termen limită de 50 de zile al lui Donald Trump. Siria arde din nou. Ororile Sudanului nu încetează niciodată. Anul trecut, conflictele statale au atins un vârf – 61 în 36 de țări. A fost cel mai mare număr înregistrat din 1946. Anul acesta ar putea fi mai rău, scrie Simon Tisdall, analist de poltică extrenă, în The Guardian.
- Trump, ultimatum pentru Putin. I-a dat 50 de zile să ajungă la un acord de pace. În caz contrar, îl așteaptă tarife de 100%
Amploarea crimelor de război și a altor atrocități din zonele de conflict sunt de nedescris. Terorizarea deliberată și ilegală a civililor, uciderea, mutilarea și răpirea copiilor, precum și utilizarea înfometării, violenței sexuale, torturii și strămutării forțate ca arme de război au devenit aproape o rutină.
Uciderea de către Israel a copiilor care stăteau la coadă pentru apă în Gaza săptămâna trecută a fost șocantă, cu atât mai mult cu cât scene de acest gen au devenit atât de comune.
„Fericiți sunt cei care fac pace”, a spus Sfântul Matei, dar astăzi, mediatorii imparțiali sunt extrem de puțini.
Cu siguranță toată lumea este de acord: uciderea și masacrarea nevinovaților sunt inacceptabile. Așadar, de ce naiba le este permis să continue? Aceeași întrebare este strigată cu voce tare de părinții îndurerați din Rafah, Kiev și Darfur, de lucrătorii umanitari ai ONU, în Parlamente, în proteste stradale. De ce? DE CE?
Blestemul relativismului moral
Blestemul relativismului moral oferă un indiciu. Adevărul este că nu toată lumea este de acord. Ceea ce este absolut imoral pentru un grup de oameni este relativ permis sau justificabil pentru altul. Acest lucru a fost valabil de-a lungul istoriei omenirii. Totuși, lumea de astăzi, divizată geopolitic și economic, este, de asemenea, fracturată etic și moral într-o măsură posibil fără precedent. Standardele convenite, respectate – ceea ce scriitorul american David Brooks numește o „ordine morală permanentă” – lipsesc.
Prăbușirea ordinii internaționale bazate pe reguli este reflectată de această criză a ordinii morale. Fără principii universale acceptate, soluționarea pașnică a conflictelor, externe sau interne, devine extrem de problematică.
„Nu avem niciun standard obiectiv prin care să determinăm că o viziune este corectă și o alta este greșită. Așadar, argumentele publice continuă la nesfârșit, la niveluri mai ridicate de indignare și polarizare”, susține Brooks. Ceea ce rămâne este coerciția și manipularea.
Trump, maestrul manipulator
Nicio persoană nu personifică mai bine confuzia moral-relativistă care pătrunde în viața contemporană decât Trump, maestrul manipulator. El crede, de exemplu, că merită Premiul Nobel pentru Pace din 2025. Totuși, Trump, în complicitate cu Israelul, a bombardat recent Iranul și a ucis numeroși civili. În viziunea sa moral confuză, acel act ilegal de agresiune a fost justificat deoarece a restabilit pacea pe care tocmai o rupsese.
Într-o lume legată de război, venerabilul premiu pentru pace acordat de Alfred Nobel pare din ce în ce mai anacronic – și politizat. Barack Obama l-a câștigat în 2009 pentru că nu a făcut nimic. Mai rău, Trump a fost nominalizat de Benjamin Netanyahu, dușmanul suprem al păcii și moralității din Israel.
A argumenta moral în favoarea păcii poate fi confuz, chiar controversat; întrebați orice lider de biserică sau moschee. Pentru mulți oameni, se pare, moralitatea este un cuvânt urât în zilele noastre. Este o chestiune în primul rând de alegere individuală și apartenență culturală, nu de datorie, obligație sau fidelitate față de o lege superioară.
Cum altfel s-ar putea explica de ce atât de mulți americani închid ochii la uluitoarea faptă imorală a lui Trump, ilustrată de afacerea Jeffrey Epstein?
Oamenii își pot alege singuri bătăliile morale
O mare parte a publicului rus suferă de o deficiență morală cronică atunci când contemplă devastarea Ucrainei de către Vladimir Putin. Disidenții intimidați evită subiectul. Alții cred în basmele de dezinformare țesute de mass-media controlată de regim.
Majoritatea trăiește într-o stare de profundă ignoranță cu privire la crimele comise în numele lor. Când se va termina, rușii pot susține, la fel ca germanii în 1945, că nu știau. Imoralitatea este atenuată de minciună.
Negarea păcii în Palestina de către Israel vine și cu un cost moral ridicat. Reputația sa este zdrobită, iar prim-ministrul său are un mandat de arestare emis împotriva sa pentru crime de război. Antisemitismul este în creștere la nivel internațional ca urmare directă. Cum pot atâția israelieni să trăiască cu atacul armatei lor în Gaza, sub spectrul a 58.000 de cadavre?
Oamenii obișnuiți, în vremuri obișnuite, își pot alege singuri bătăliile morale. Dar încheierea conflictelor majore și ușurarea suferinței a milioane de oameni este un imperativ moral care cere un răspuns colectiv hotărât din partea tuturor celor implicați. Pe această cale se află pacea. Pe această cale se află mântuirea, conchide Simon Tisdall.