De aproape un an încearcă Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB) să scape de mai multe panouri publicitare amplasate pe spațiile verzi.
Firma care deține aceste panouri, adică Getica OOH SRL, nu și le-a strâns încă, deși contractul cu ALPAB în baza căruia le amplasase i-a expirat din august 2024. Societatea susține că a propus prelungirea acelui contractul și că ALPAB a nedreptățit-o, atunci când a refuzat.
Așa că s-a ajuns la o luptă de durată, în instanță, între ALPAB și Getica OOH SRL.
Acum, la judecată, fiecare își apără interesul. Pentru firmă, miza sunt banii. Pentru ALPAB, validarea propriilor decizii și evitarea unor penalități.
În paralel, mai mulți cetățeni care s-au asociat într-un grup civic ca să apere parcul Izvor trag un semnal de alarmă: panourile n-au ce căuta acolo și nu e în interesul oamenilor ca ele să rămână.
În 2009 – când primar general al Capitalei era Sorin Oprescu – ALPAB a încheiat cu o firmă de publicitare numită News Outdoor România SRL (care în 2013 și-a schimbat numele în Getica OOH SRL) un contract de asociere în participațiune cu numărul 5904/10.08.2009.
Acest tip de contract prevede că entitățile semnatare desfășoară împreună activități și împart beneficiile.
În temeiul acelui contract – prelungit în 2019 cu 5 ani - actuala Getica OOH SRL a utilizat 10 dintre cele 28 de spații publicitare aflate în gestiunea ALPAB pentru a monta panouri publicitare. Printre ele: Parcul Tineretului din Sectorul 4 și Parcul Izvor din Sectorul 5.
Nu în toate spațiile au fost instalate panouri în acelaşi timp. Spre exemplu, în Parcul Izvor, potrivit ALPAB, firma a pus panourile abia în anul 2022 (iar cetățenii care luptă pentru conservarea parcului spun că ele au fost „plantate” în 2023).

Pentru ALPAB, colaborarea cu Getica OOH e o sursă de venit. Am întrebat Administrația cât încasează anual, pentru cele 3 panouri amplasate în parcul Izvor.
Răspunsul ALPAB:
„Conform prevederilor contractului de asociere în participațiune, SC Getica OOH achita suma de 4.620 euro/an reprezentând beneficii din asociere, la care se adaugă contravaloarea cotei de profit anuale în cuantum de 20% din profitul brut, ultima valoare fiind de 84.052 lei”.

În august 2024 – la expirarea perioadei de prelungire a contractului 5904/10.08.2009 – ALPAB a decis că nu vrea să mai continue colaborarea. N-a mai prelungit contractul. Dar Getica OOH nu și-a luat panourile din parcul Izvor. Așa că situația urmează să se tranșeze în instanță.
La acest moment, sunt mai multe procese pe rolurile judecătoriilor, în care ALPAB încearcă să evacueze Getica OOH SRL, în urma expirării contractului:
- Sectorul 1: ALPAB a câștigat pe fond. Firma a făcut apel, așa că judecata va mai dura. Detalii despre litigiu, aici.
- Sectorul 4: Proces pentru panourile din Tineretului. Următorul termen: 4 iulie 2025 Detalii despre proces, aici.
- Sectorul 5: Proces pentru panourile din Izvor. Instanța a amânat cauza la termenul de pe 15 mai. Următorul termen: 3 iulie 2025. Detalii despre litigiu, aici.
Pe portalurile instanțelor există și alte procese în care ALPAB încearcă să obțină evacuarea Getica OOH, din alte spații aflate în proprietate publică.
Ce vor cetățenii
Bună parte dintre bucureșteni nu-și exprimă părerea cu privire la modul păgubos în care e gestionat puținul spațiu verde din oraș. Dar sunt și oameni care - pe lângă că-și exprimă opinia - depun și eforturi ca să conserve spațiile verzi.
Spre exemplu, Grupul de Inițiativă Civică (GIC) Parcul Izvor s-a înființat în anul 2022 ca să apere acest spațiu de relaxare din centrul Bucureștiului de abuzuri. Reamintim că organizatorii Nostalgia și-au ținut, inițial, festivalul în Parcul Izvor. Și au lăsat dezastru în urmă.
Încă din primăvara anului trecut – înainte să expire contractul dintre ALPAB și Getica OOH – grupul de inițiativă a remarcat că amplasarea panourilor publicitare în parc ar putea încălca legislația de mediu.
Într-adevăr, sunt amplasate la margini de parc, întrucât scopul firmei de publicitate este să ca ele să fie văzute de cât mai multă lume, inclusiv de pe trotuar și de pe străzile intens circulate din jurul parcului.
Dar sunt, totuși, în parc, pe spațiu verde, unde - de la intrarea în vigoarea a Legii 185/2013 - este interzisă amplasarea de mijloace publicitare.
Crina Dăscălescu, membră a GIC Parcul Izvor, ne-a explicat cum au ajuns cetățenii să fie preocupați de amplasarea panourilor publicitare, în parc.
„Din vara anului 2022 (de când a apărut GIC Parcul Izvor), am fost interesați de calitatea spațiului verde din parc, urmărind mai multe aspecte, printre care și acoperirea cu arbori a suprafeței parcului.
Astfel, pornind de la o întrebare venită din comunitate, am aflat că ultima plantare de arbori în Izvor a fost în toamna anului 2020 și că arborii plantați atunci s-au uscat în procent de 100% (vorbim de o plantare în compensare, cu 172 arbori plantați în Izvor și 130 arbori în Floreasca).
Uscarea atâtor arbori și faptul că din 2020 nu s-a mai plantat niciun arbore au fost și sunt două subiecte de interes major pentru comunitate.
În acest context, în anul 2023 în parc au fost «plantate» trei panouri publicitare. În parc”, ne-a spus Crina Dăscălescu.
Am întrebat-o şi cum au stabilit oamenii că aceste panouri sunt o problemă, în condițiile în care firmele de publicitate au susținut, în repetate rânduri, că panourile nu deranjează, au amprentă mică la sol și nu emit zgomote.
„Este fals că panourile «nu deranjează pe nimeni» - sunt multe mesaje și semnale vizibile în spațiul public că panourile deranjează, orașul este sufocat de panouri, sunt panouri pe aproape toate străzile, în intersecții, pe clădiri, pe spații verzi, s-au înmulțit de la an la an sfidând legea și au invadat orașul, în timp ce arborii sunt tăiați sau se usucă și nu se mai plantează nimic în loc.
Este fals că panourile ocupă puțin spațiu - fiecare panou ocupă spațiul unui arbore matur, care ar aduce beneficii pentru toți cetățenii. În plus, cele mai multe (precum cele din Izvor) au structură de susținere îngropată și nici iarba nu rezistă prea mult deasupra acesteia. Orice metru pătrat de spațiu verde este important, mai ales când orașul este în deficit de arbori și spații verzi raportat la numărul de locuitori”, a mai precizat Crina Dăscălescu.
De mai bine de 2 ani, prin solicitarea și publicarea de informații de interes public despre ce ar trebui să facă, dar și ce face, de fapt, fiecare instituție pentru eliminarea panourilor din parc, grupul civic pune constant presiune pe autorități, de la PMB, la ALPAB și Poliția Locală a Sectorului 5 (care – prin departamentul de control – trebuie să se asigure că afișajul stradal se face cu respectarea legii).
Cu unele instituții, dialogul a mers mai bine. Cu altele, mai puțin. Dar membrii GIC Parcul Izvor nu s-au lăsat descurajați.
„Am trimis mai multe solicitări către PMB și ALPAB, către Poliția Locală a Municipiului București și către Poliția Locală Sector 5.
Dialogul cu ALPAB a fost coerent, am primit toate informațiile solicitate, uneori chiar în timp relativ scurt. Am apreciat faptul că ALPAB a acționat în instanță firma care deține panourile, chiar dacă acțiunea a venit după mai multe luni și petiții şi presupunem că există intenția de a elibera parcul (parcurile - căci mai sunt panouri și pe alte spații verzi administrate de ALPAB), dar ne-am dori acțiuni mai rapide și mai ferme în acest sens.
«Dialogul» cu Poliția Locală Sector 5 s-a blocat în momentul în care la două solicitări de informații privind somațiile pe care un echipaj al acestei poliții le-a pus pe mai multe panouri publicitare din zona Izvor (nu numai din parc), am primit răspunsuri seci, fără vreun răspuns sau explicație.
Nu am contactat în niciun fel firma ce deține panourile. Suntem locuitori ai acestui oraș și dorim ca instituțiile statului responsabile de administrarea spatiilor verzi și de respectarea legii să își facă datoria, să acționeze în interesul cetățenilor - aceasta este problema cu care ne confruntăm”, a mai precizat Crina Dăscălescu pentru Spotmedia.ro.
Perseverența cetățenilor și presiunea publică pusă pe autorități contează. Pentru că - indiferent dacă o admit public sau nu - atunci când iau decizii, aleșii bucureștenilor vor ca ele să fie pe placul oamenilor. Pentru că asta le aduce validare și capital politic.
Cu alte cuvinte, cu cât sunt mai mulți cetățenii care fac efortul să spună că își doresc spații de relaxare verzi și curate, cu atât mai sus va fi această prioritate pe agenda primarilor și a celor pe care aceștia îi coordonează.
A cui e Getica OOH. Poziția oficială a companiei
Getica OOH are ca unic acționar o firmă din Cipru: Ecurdo LTD.
Beneficiarii reali sunt, însă, români, potrivit portalului cu informații de business listăfirme.ro. Și se numesc:
- Ion Alexandru Arin
- Răduțoiu Iulian Cosmin
- Jean Costin Rădulescu (care e și administratorul firmei).
Numele lui Ion Alexandru Arin apare aici, ca fondator al Black Sea Fund (un fond de sprijin pentru dezvoltarea companiilor), alături de cel al lui Matei Păun, controversatul sfătuitor al lui Nicușor Dan, încă de pe vremea când acesta era doar candidat la funcția de primar general, în 2020.
L-am întrebat pe administratorul companiei Getica OOH SRL, Jean Costin Rădulescu, de ce a ales calea instanței, în loc să strângă panourile din parcuri, la expirarea contractului cu ALPAB.
Rădulescu a transmis, la solicitarea Spotmedia.ro, că:
„În conformitate cu art. 49 din Legea 98/2016 privind achizițiile publice, «autoritățile contractante au obligația să acorde operatorilor economici un tratament egal și nediscriminatoriu și să acționeze într-o manieră transparentă și proporțională.»
Getica OOH consideră astfel că a fost într-un mod discriminatoriu privată de dreptul de prelungire a acordului de asociere, solicitare în linie cu prelungirea altor acorduri similare de asociere între ALPAB și competitorii noștri, fiind ignorate propunerile de soluționare pe cale amiabilă a diferendului creat”.
Acesta a menționat și că – din august 2024 și până astăzi – Getica OOH SRL „a continuat să plătească sumele aferente cotelor de profit prevăzute în asocierea cu ALPAB”.
Asupra acestor aspecte comerciale și a modului în care ALPAB gestionează relația cu celelalte companii de publicitate, vom reveni într-un articol viitor.
Ce e mai bine pentru cetățean
Parcurile verzi dintr-un oraș aglomerat cum e Bucureștiul nu sunt mofturi. Nu intră la categoria „și altele”.
Cetățenii unui oraș nu pot trăi bine fără suficiente parcuri. Dimpotrivă: în lipsa unor astfel de spații de relaxare, calitatea vieții scade considerabil și riscuri de îmbolnăvire cresc.
E un adevăr demonstrat deja de sute de ani. Primii care au început să amenajeze parcuri verzi în orașele industrializate au fost englezii și americanii, la jumătatea secolului al XIX-lea. Scopul era același: să le ofere muncitorilor din orașe gri spații verzi și curate de relaxare.
Tendința a prins pe toate continentele tocmai pentru că parcurile ne fac bine.
Astăzi, Bucureștiul e deja una dintre capitalele europene cu foarte puțin spațiu verde. Nici măcar nu e clar cât de rău stăm, din cauză că nu avem o metodologie unitară și eficientă ca să măsurăm spațiile verzi.
În consecință, orice petic de parc sau de aliniament stradal verde trebuie protejat de interese comerciale care nu țin cont de nevoile orașului.
Adevărul este că panouri publicitare n-ar fi trebuit niciodată montate în parcuri. Nu e locul lor acolo.
Parcul - creat și întreținut din bani publici – e pentru relaxarea oamenilor. Nu pentru business. Interesul care trebuie să primeze aici este cel public, nu cel privat.
Din fericire, există cetățeni care nu doar că înțeleg acest lucru, ci depun și eforturi susținute ca să își apere dreptul la parc.
Dacă vrem orașe mai respirabile, trebuie să susținem și să multiplicăm astfel de inițiative civice.
Nu e ușor. O să ne consume timp și nervi. Dar – din păcate – nicio primărie și nicio poliție n-a arătat că ar lupta pentru asta, în locul nostru.