România este cunoscută ca ţara lui Dracula, dar în Serbia, acum 300 de ani, ar fi fost văzut pentru prima dată un vampir.
Astăzi, micul sat Kisiljevo ar dori să-şi recâştige titlul de leagăn al vampirilor, dar şi turişti, scrie AFP.
Pentru a merge pe urmele lui Petar Blagojevic, primul dintre vampiri, trebuie să intraţi într-un mic cimitir situat între trei câmpuri de porumb şi un lac, la 100 de kilometri est de Belgrad.
Sub o căldură toridă, treceţi printre morminte pentru a descoperi, printre tufişuri, pietre funerare vechi. Aici, la începutul verii anului 1725, sătenii au dezgropat trupul lui Peter Blagojevic, bănuind că se trezeşte din morţi noaptea pentru a ucide oameni nevinovaţi.
„Era într-o zi de iunie sau iulie. Au chemat un preot şi au deschis mormântul”, povesteşte Mirko Bogicevic, a cărui familie trăieşte aici de 11 generaţii.
„Au găsit un cadavru complet intact. Când i-au înfipt în inimă un ţăruş din lemn de păducel, sânge proaspăt a început să curgă din gura şi urechile lui. Toţi cei care au văzut au înţeles că nu era o glumă”, afirmă fostul primar al satului şi biograf neoficial al lui Petar Blagojevic.
„Probabil era un om obişnuit care a avut norocul – sau ghinionul – să devină vampir. Tot ce se ştie despre el este că provenea din Kisiljevo, numele său apare în registre începând cu aproximativ 1700”, continuă el, ţinând în mână o copie a Wienerische Diarum din 21 iulie 1725 – gazeta Curţii de la Viena, semn că povestea s-a răspândit repede.
Cum a apărut cuvântul „vmpir”
Când ofiţerii care ocupau teritoriul sârb la acea vreme au povestit aceste evenimente superiorilor lor, „a fost trimisă o misiune din Viena pentru a investiga”, explică Clemens Ruthner, directorul Centrului de Studii Europene de la Trinity College din Dublin. Medici austrieci au sosit la Kisiljevo şi au dat naştere cuvântului „vampir”, a cărui etimologie rămâne şi astăzi un mister.
„Există un cuvânt bulgar vechi, Upior, care înseamnă «persoană rea». În opinia mea, sătenii au murmurat acest cuvânt de mai multe ori, medicii l-au înţeles greşit şi au notat «vampir» în raportul lor”, susţine Ruthner. Sub peniţa austriecilor, a luat naştere cuvântul, la fel şi vampirismul.
Trei sute de ani mai târziu, nimeni nu mai ştie că Serbia a fost leagănul primului vampir, dar mai mulţi locuitori din Kisiljevo sunt hotărâţi să recupereze acest lucru. Ei sunt cei care au găsit mormântul lui Blagojevic, a cărui amplasare fusese ascunsă - din uitare şi superstiţie.
„Am condus ancheta acum câţiva ani împreună cu căutători – persoane care localizează nodurile de energie din pământ”, explică Nenad Mihajlovic, profesor de istorie .
„Chiar lângă locul unde ne aflăm, s-a întâmplat ceva cu adevărat neobişnuit: beţele pe care le foloseau s-au îngropat literalmente în pământ. Căutătorul nu mai văzuse niciodată aşa ceva”, a continuat el. „Mormântul, a cărui piatră funerară s-a erodat de-a lungul secolelor, prezenta semne a ceva foarte neobişnuit”, a adaugat bărbatul de 62 de ani, arătând piatra sub care ar fi fost îngropat vampirul.
Cadavrul său, odată dezgropat, a fost în cele din urmă ars, iar cenuşa aruncată în lac.