Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a hotărât, luni, că ofițerii Direcției Generale Anticorupție (DGA) pot face cercetări penale doar în dosarele care implică angajați ai Ministerului Afacerilor Interne – adică polițiști, jandarmi sau pompieri.
Decizia a fost luată în urma unui recurs în interesul legii formulat de Curtea de Apel Alba Iulia, iar interpretarea este acum obligatorie pentru toate instanțele din țară, din momentul publicării în Monitorul Oficial.
Ce înseamnă decizia
Concret, ofițerii DGA nu mai pot lucra în dosare de corupție care vizează medici, profesori, funcționari bancari sau politicieni. Ei pot fi folosiți doar în cazuri care implică colegi din sistemul MAI, arată jurnalistul Virgil Burlă.
Această decizie schimbă complet practica ultimilor ani, când DGA era des folosită în anchete complexe de corupție, datorită expertizei și echipamentelor avansate, în special pentru percheziții informatice.
„S-au investit mulți bani în ofițerii DGA și în tehnologia lor. Erau eficienți și profesioniști. Acum nu vor mai putea fi folosiți în multe dosare importante. Se vor închide alte sute de cazuri”, a explicat un procuror pentru PressHub, sub protecția anonimatului,.
De ce contează această decizie
Decizia vine într-un context mai amplu în care unele voci din justiție spun că statul adoptă o politică penală favorabilă inculpaților, mai ales prin deciziile recente ale Curții Constituționale și ale instanței supreme.
În mod ironic, în urmă cu cinci ani, tot ÎCCJ spunea contrariul – că ofițerii DGA pot fi folosiți în anchete de corupție indiferent de statutul suspecților.
Ce este un recurs în interesul legii (RIL)
Un RIL se face atunci când există practici contradictorii în instanțe cu privire la o anumită problemă de drept.
Decizia ÎCCJ în acest caz nu afectează direct dosarele deja soluționate, dar va schimba modul în care se desfășoară anchetele pe viitor.
Judecătorii vor trebui să declare nule actele făcute de DGA în afara sferei MAI, dacă nu respectă noile limite.