Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat, joi, că va avea o întâlnire importantă cu ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, şi cu ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş. Tema principală a discuţiei: construcţia bugetelor pentru anii 2025 şi 2026, într-un context european marcat de presiunea reducerii deficitului şi de accesarea fondurilor din PNRR.
Nicuşor Dan a subliniat că, din perspectiva sa, „discuţiile pentru bugetul pe 2025 şi 2026 pornesc de la premisa de a nu creşte taxele”.
În acelaşi timp, a declarat că România şi-a asumat în faţa Comisiei Europene obiective clare privind deficitul bugetar, iar el vrea să afle exact stadiul actual al negocierilor dintre Guvernul de la Bucureşti şi executivul european.
România trebuie să reducă deficitul până la finalul lui 2025
După ceremonia de la Curtea Constituţională, Nicuşor Dan a precizat că discuţia cu cei doi miniştri vine în continuarea unor dialoguri tehnice anterioare. El doreşte să afle atât planul guvernamental pentru reducerea deficitului bugetar, cât şi poziţia Comisiei Europene privind acest proces.
„România şi-a asumat în faţa Comisiei Europene nişte ţinte de deficit şi vreau să ştiu exact care este stadiul discuţiilor”, a declarat preşedintele.
Care va fi prioritatea noului guvern
Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a declarat joi, după ce i-a prezentat preşedintelui Nicuşor Dan situaţia execuţiei bugetare pe 2025, măsurile luate pentru reducerea cheltuierilor şi pentru consolidarea fiscală că prioritatea noului guvern, cu puteri depline, va fi să aprobe pachetul de măsuri pentru reducerea deficitului şi restabilirea echilibrului bugetar, care trebuie prezentat Comisiei Europene.
Potrivit lui Tanczos Barna, ”este foarte clar că avem nevoie de un guvern cu puteri depline în cel mai scurt timp posibil ca să ducem mai departe aceste tendinţe pozitive”.
”Astăzi am avut ocazia să-i prezentăm domnului preşedinte ales Nicuşor Dan situaţia bugetului, situaţia execuţiei bugetare pe anul 2025, măsurile luate deja pentru reducerea cheltuierilor şi măsurile pentru consolidarea fiscală.
Împreună cu domnul Ministru Boloş am vorbit, de asemenea, despre obligaţiile României în ceea ce priveşte PNRR-ul, negocierile deja purtate, responsabilităţile şi angajamentele României ca stat membru în procesul de consolidare a veniturilor fiscale, consolidare fiscal-bugetară. Mă bucur că domnul preşedinte ales, Nicuşor Dan, tratează cu maximă seriozitate şi atenţie aceste probleme”, a spus ministrul Finanţelor.
”Sper că în cel mai scurt timp posibil România va avea un guvern cu puteri depline, un guvern care va avea o susţindere parlamentară puternică, care să ducă mai departe aceste măsuri de reducere a cheltuielilor şi de consolidare fiscală. În primele zile după alegeri, am avut deja semnale pozitive din partea pieţelor naţionale, internaţionale, monetare de capital. Am avut o apreciere a leului, am avut o creştere a burselor, am avut o reducere a costurilor de finanţare, a deficitului bugetar”, a mai subliniat ministrul Finanţelor.
”Până atunci, Ministerul Finanţelor asigură acest interimat, asigură această perioadă de tranziţie în care asigurăm plata salariilor, pensiilor, investiţiilor, în acelaşi timp luând măsurile necesare pentru consolidarea veniturilor, consolidarea încasărilor şi echilibrarea situaţiei fiscal-bugetare”, a adăugat ministrul Finanţelor.
Calendar accelerat pentru depunerea cererilor de plată
La rândul său, ministrul Marcel Boloş a declarat joi, într-o conferinţă de presă la Guvern, că România mai are de primit aproximativ 18 miliarde de euro din fondurile alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Potrivit acestuia, restructurarea cererilor de plată este esenţială pentru a valorifica timpul rămas până la finalul perioadei de implementare.
Boloş a explicat că din cele cinci cereri de plată care ar mai fi trebuit depuse, Guvernul va păstra doar trei. Prima, în valoare de 5,7 miliarde de euro, urmează să fie trimisă în luna iulie.
Alte două cereri vor fi adresate Comisiei Europene până la finalul anului, respectiv în iulie-august 2026.
„Diferenţa care o mai avem de încasat de la Comisia Europeană de aproximativ 18 miliarde de euro trebuie să intre în România. Aceste fonduri reprezintă principala sursă de finanţare pentru investiţii şi reforme”, a precizat ministrul.
Ce se întâmplă cu negocierile pentru PNRR
”Negocierile au intrat în etapa finală şi vor fi închise până la finalul lunii mai”, a transmis Boloş, precizând că nu toate solicitările noastre sunt uşor de acceptat.
”Am revenit azi cu o actualizare, aşa cum am promis, după discuţiile tehnice cu reprezentanţii Comisiei Europene pentru modificarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Suntem într-o etapă tehnică, detaliată, cu discuţii sectoriale aplicate. Ce vrem concret? Nu doar pe ajustarea unor jaloane, ci şi pe introducerea de investiţii noi, mature, care respectă condiţiile impuse de mecanismul de redresare şi rezilienţă, răspund nevoilor reale din economie şi pot fi implementate în termen”, a transmis, joi seară, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.
Acesta a anunţat că a transmis clar că România este interesată nu doar de menţinerea granturilor, ci şi de valorificarea tuturor tranşelor disponibile din împrumut.
”Aceste fonduri sunt acordate în condiţii de finanţare mult mai avantajoase decât cele de pe piaţa internă sau internaţională şi pot susţine investiţii esenţiale, fără a adăuga presiune suplimentară asupra bugetului de stat printr-un cost redus al dobânzilor. Negocierile au intrat în etapa finală şi vor fi închise până la finalul lunii mai”, a mai precizat ministrul.
Oficialii Comisiei Europene au ţinut cont de poziţiile României şi a solicitat documentaţii suplimentare pentru a putea lua decizii finale, a spus Boloș.
”Vrem un PNRR implementabil. Un plan care să fie nu doar coerent în obiective, ci şi realizabil în practică. Iar când realităţile din teren se schimbă – economic, social, tehnic – e firesc să cerem adaptarea în consecinţă. Discutăm despre investiţii publice în spitale, energie, şcoli şi administraţie – lucruri care vor conta pentru România dincolo de orice ciclu electoral”, a adăugat ministrul.