România are nevoie de aproximativ 600.000 de noi ingineri, în următorul deceniu, pentru a-și crește competitivitatea în economia tot mai rapidă din zilele noastre. În momentul de față, producția anuală de ingineri se plasează în jurul a 21.500 de proaspeți absolvenți, fără perspective de creștere semnificativă.
Structura programelor de studiu indică o situație gravă pentru ponderea studenților din categoria Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică (STEM, în abrevierea engleză, utilizată la nivel internațional), grupul de științe de care depinde creșterea economică, competitivitatea și structura economiei unei țări.
Lucrurile stau la fel de rău și la TIC (Tehnologiile informației și comunicațiilor).
Dar problema absolvenților de STEM și TIC afectează nu doar economia românească: e o problemă europeană, cu efecte pe competitivitatea în fața Chinei și a Indiei, care au depășit Europa la cifrele de școlarizare înaltă pentru formarea de specialiști în tehnologii.
În continuare, redăm un tablou al absolvenților și studenților din România – plecând de la întrebarea ”ce livrează universitatea românească pentru economie și societate în materie de specialiști?”, precum și o abordare comparativă cu Uniunea Europeană și cu China și India.
În anul universitar 2023 – 2024, în învățământul superior de stat erau înregistrați 363.003 studenți, iar în cel privat – 51.995 studenți.
Creșterea numărului de specialiștii în tehnologii – în întregime în responsabilitatea statului
Pe domenii fundamentale de studii, se observă că ingineria înregistrează cele mai mari diferențe în favoarea învățământului de stat, comparativ cu învățământul particular.
Dacă în facultățile publice erau înrolați 77.273 de studenți care doreau să devină ingineri, numărul celor înregistrați în privat era de numai 962.
Ca pondere în totalul studenților de la stat, viitorii ingineri reprezentau 23,4%, în timp ce în privat abia depășeau 2 pp (concret, 2,3% din total).
Situația este asemănătoare și în celelalte domenii de științe exacte care au cel mai mare impact direct într-o economie, mai ales pe o piață a muncii cu un deficit important de angajați înalt calificați:
- Științe naturale, matematică și statistică (domeniu fundamental) – 15,016 la stat vs. 379 în privat
- Tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) – 28.409 la stat și 2.451 în privat
Din 88 de domenii de licență existente (nu fundamentale), cele mai mari capacități de școlarizare în facultăți private s-au înregistrat, în anul universitar 2023-2024, la programele de licență de Drept, Administrarea afacerilor, Limbă și literatură, Contabilitate, Management și Medicină:
- Drept – 6.770 la stat, 6.075 în privat
- Contabilitate – 4.905 vs. 2.360
- Administrarea afacerilor – 7.015 vs. 2.220
Aceste ocupații sunt considerate ca aducătoare de venituri mult mai ridicate comparativ cu cea de inginer, așa încât investiția în astfel de studii este percepută ca una profitabilă, deși mulți din acești absolvenți nu ajung să profeseze în domeniul în care s-au pregătit și generează o rată mare de lucrători supracalificați pentru rolul pe care ajung să-l aibă.
Spre comparație, la Inginerie industrială, capacitatea maximă a fost de numai 4.630 de studenți, iar la inginerie civilă, de 3.810, la studii de licență, pentru anul I, în anul universitar 2023 – 2024.
Citeşte integral analiza - Ce livrează Universitatea românească pentru economie și societate? O abordare comparativă cu Uniunea Europeană a ”producției de intelectuali”, în contextul competitivității globale pe Curs de Guvernare