Marcel Ciolacu, liderul PSD și prim-ministrul României, a fost cel care a blocat nominalizarea lui Ilie Bolojan pentru poziția de candidat la președinție din partea alianței PNL-PSD-UDMR.
Conform mai multor surse politice, liderul PSD a spus că votanții social-democrați nu l-ar fi susținut pe fostul primar al Oradei în cursa pentru Palatul Cotroceni.
Dar studiile sociologice îl indicau pe Bolojan ca fiind singurul om politic care ar fi realizat cu ușurință o majoritate, blocând calea lui George Simion spre fotoliul de președinte al României.
În cele mai recente sondaje, liderul AUR e cotat cu prima șansă de a ajunge în finala prezidențială în urma alegerilor din data de 4 mai, obținând peste 33% din voturi.
Candidatura lui Victor Ponta, fostul meu coleg, este o candidatură de orgoliu personal. Nu are nici cea mai mică şansă să intre în turul 2 al alegerilor pentru funcţia de preşedinte
Marcel Ciolacu, președinte PSD, premierul României
Premierul Marcel Ciolacu l-a reactivat pe Crin Antonescu, retras de 10 ani din politică, mizând pe faptul că o victorie a acestuia, realizată cu ajutorul primarilor PSD, PNL și uriașa infrastructură electorală a celor două partide, va însemna și o cale pentru el de a rămâne prim-ministru.
PSD, la răscruce
Marcel Ciolacu face parte din categoria politicienilor supraviețuitori, fiind unul dintre cei mai performanți în acest sens. A rezistat peste trei decenii, parcurgând toate treptele ierarhice ale formațiunii social-democrate.
E foarte greu pentru el, ajuns în poziția de prim-ministru, să-și nege toate raționamentele și stratagemele anterioare, mai ales că deciziile sale l-au adus în fruntea partidului și a guvernului.
Dar cariera sa politică se află la răscruce, iar decizia de a paria pe Antonescu, deși corectă din perspectiva planului său politic, s-ar putea ca de această dată să nu-l mai ajute.
Marcel Ciolacu a candidat la președinție din partea PSD și a ratat finala, fiind pentru prima dată când un candidat al formațiunii care a moștenit structurile Partidului Comunist a rămas în afara confruntării decisive.
Deși alegerile au fost anulate, PSD, de asemenea în premieră, decide să susțină un candidat comun alături de alte două partide, PNL și UDMR.
O altă surpriză pentru social-democrați a fost și scorul mic cu care au câștigat alegerile parlamentare, 23%.
Cea mai mare amenințare pentru partid e că 77% din voturi au fost împotriva formațiunii. De-a lungul timpului, PSD a avut mereu mai mulți cai în cursa parlamentară, adică partide mai mici, create și susținute de liderii social-democrați, folosite după alegeri pentru realizarea unei majorități și controlul legislativului.
Cele patru rânduri de alegeri din anul 2024, organizate şi conduse de Guvernul Ciolacu, s-au desfăşurat strict în funcţie de interesele PSD şi PNL, având ca obiectiv acapararea totală a puterii şi eliminarea oricărei opoziţii serioase. Prin comasarea alegerilor locale cu alegerile europarlamentare, alianţa PSD-PNL adică USL, a obţinut peste 90 la sută din numărul primarilor aleşi. Practic, electoratul a fost înşelat prin confuzia creată de simultaneitatea celor două campanii.
Traian Băsescu, fost președinte al României, postare Facebook
Prăbușirea partidului stat
Din cauza anulării alegerilor și a crizei politice în care a intrat România după decizia CCR, s-a vorbit mai puțin de faptul că am asistat, în realitate, la prăbușirea partidului-stat.
Din 1990, de la primele alegeri libere după Revoluție, și până în 24 noiembrie 2024, formațiunea politică lansată în ultimele zile ale dictaturii Ceaușescu urma să domine societatea românească, Partidul Comunist transformându-se în toate modurile posibile pentru a rămâne la putere sau a se întoarce rapid dacă s-a întâmplat s-o piardă.
Într-un fel sau altul, Marcel Ciolacu rămâne în istorie ca fiind liderul care marchează încheierea hegemoniei social-democrate. Dar asta e o problemă care-l preocupă într-o foarte mică măsură pe actualul premier și președinte al PSD.
Marea lui problemă e găsirea unei soluții să rămână în fruntea guvernului și după alegerile prezidențiale din luna mai.
„…e un Guvern care e în funcțiune, e un Guvern care a fost investit de Parlament şi a cărui activitate o urmăresc, o veghez ca președinte, buna funcționare a instituțiilor statului”, a declarat Crin Antonescu într-o emisiune electorală, anunțând că nu are de gând să schimbe premierul.
„Dacă își respectă programul, dacă răspunsul Guvernului la nevoile societății… sunt conforme cu propriul său program, cu angajamentele sale, cu ceea ce cred eu că e obligația Guvernului, ca președinte, față de societate. Nu îmi convine ceva, cu niște argumente foarte serioase, le discut cu cei care sunt în Guvern…”, a mai spus Crin Antonescu.
E singurul candidat cu șanse de a intra în turul doi al alegerilor prezidențiale, care anunță că îl va păstra pe Marcel Ciolacu în fruntea Guvernului României.
Noii președinți schimbă premierii
Candidatul coaliției are puțin spațiu de manevră, iar poziția sa e vulnerabilă, Marcel Ciolacu fiind omul politic cel mai nepopular din țară la această oră.
Liderul PSD e văzut ca un exponent al mașinațiunilor făcute de fostul președinte Iohannis, care a impus alianța electorală PSD-PNL și o guvernare acuzată de corupție și consolidarea privilegiilor elitei politice.
George Simion, Nicușor Dan, Victor Ponta, Elena Lasconi sunt candidați care au declarat oficial că vor face tot ce este legal posibil pentru a schimba premierul.
Oricum ar fi, în finala prezidențială, destinul lui Marcel Ciolacu va deveni subiect de dezbatere electorală și discuție între candidați.
Aruncând o privire în trecut, se observă că un candidat ajuns la Palatul Cotroceni are tendința de a-și impune premierul. O face în urma unor negocieri cu Parlamentul, crearea de noi majorități prin alianțe și coaliții.
Chiar dacă, uneori, noului președinte îi poate lua și un an până schimbă prim-ministrul, până la urmă reușește. Relația dintre Iohannis și Victor Ponta e exemplară în acest sens.
Ultimul era prim-ministru în 2014, lider PSD și a candidat la președinție. Klaus Iohannis l-a învins, iar un an mai târziu demisionează în urma unei crize politice provocate de tragedia de la Club Colectiv.
Când supraviețuirea unui prim-ministru stă în mici și sarmale
După surprinzătoarea victorie a lui Călin Georgescu din noiembrie anul trecut, în urma unei fulgerătoare și intense campanii pe TikTok, Marcel Ciolacu a devenit un utilizator entuziast al rețelei sociale chinezești, încercând să se relanseze ca un personaj popular - Sursa: TikTok/ Marcel Ciolacu
Vârtejul extremist
Situația lui Marcel Ciolacu rămâne complicată.
O pierdere a poziției de prim-ministru, ceea ce se va întâmpla mai devreme sau mai târziu indiferent de cine iese președinte, va fi urmată rapid de schimbarea sa din fruntea partidului.
Dar acest lucru nu va însemna o relansare pentru PSD. Social-democrații au o imensă problemă de identitate și nu e niciun semn că sunt conștienți de ea sau că au lideri care o pot rezolva.
Cel mai mare pericol pentru PSD e ca întregul său electorat să fie înghițit de vârtejul extremisto-naționalist-populist al mișcărilor AUR, POT și altele, iar Marcel Ciolacu să fie ultimul capitol al partidului stat. E și asta o realizare.