Compania SpaceX a lui Elon Musk a pierdut contactul în spaţiu cu racheta sa Starship, iar aceasta a explodat şi s-a dezintegrat prăbuşindu-se, în timpul celei de-a opta misiuni de testare.
Este al doilea eşec consecutiv din acest an pe care firma spaţială îl are cu Starship, relatează Reuters şi CNN.
În schimb, racheta europeană Ariane 6 a efectuat cu succes primul său zbor comercial şi a plasat pe orbită un satelit militar al Franţei.
Racheta lui Musk s-a dezintegrat
Videoclipurile de pe reţelele sociale arată zeci de resturi străbătând cerul în amurg, în apropiere de sudul Floridei şi de Bahamas, după dezintegrarea Starship în spaţiu, care a avut loc în timp ce se prăbuşea necontrolat.
Racheta de 123 de metri decolase în jurul orei locale 18:30 ET (vineri ora 1.00, ora României) din Boca Chica, Texas, prima sa treaptă de rapel Super Heavy întorcându-se la sol conform planului.
Câteva minute mai târziu, transmisia live a SpaceX a arătat partea superioară a navei Starship învârtindu-se în spaţiu, în timp ce mai multe motoare păreau oprite. Compania a confirmat apoi că a pierdut contactul cu nava.
„Din păcate, acest lucru s-a întâmplat şi data trecută, aşa că acum avem ceva antrenament”, a declarat purtătorul de cuvânt al SpaceX, Dan Huot, în timpul transmisiunii live.
Risc de cădere din spaţiu
Administraţia Federală a Aviaţiei a emis ordine de oprire la sol a avioanelor pe aeroporturile din Miami, Fort Lauderdale, Palm Beach şi Orlando (Florida), din cauza riscului de a cădea „deşeuri de lansare spaţială”.
Este un nou eşec pentru programul de dezvoltare a navetei Starship al SpaceX. Musk, CEO-ul SpaceX, a insistat pentru progrese rapide în dezvoltarea rachetei în 2025.
După eşecul primei încercări de lansare a Starship, când în mod similar a existat o explozie în spaţiu, în ianuarie, noul incident umbreşte viziunea de dezvoltare a lui Musk, care îşi propune să construiască o rachetă capabilă să trimită în spaţiu loturi mai mari de sateliţi, precum şi oameni, pe Lună şi Marte.
Eşecul Starship din ianuarie s-a înregistrat la opt minute de zbor, când racheta a explodat în spaţiu, resturi căzând peste insulele din Caraibe. Acum nava a explodat la mai puţin de 10 minute de la începutul zborului, s-a transformat într-o minge de foc şi a creat un nor masiv de resturi în apropierea insulelor populate din Caraibe şi Atlantic, într-o manieră asemănătoare cu ce s-a întâmplat în ianuarie.
Primul zbor comercial pentru Ariane 6
În schimb, în Europa am avut parte de o „lansare perfectă” şi „o nouă eră”, potrivit Arianespace.
Racheta Ariane 6 a plasat pe orbită un satelit militar aflat la bord, în numele Franţei, marcând un prim zbor comercial cu mize importante pentru suveranitatea spaţială europeană, relatează AFP.
Manevra a fost finalizată conform programului, la puţin peste o oră după decolarea de la Kourou, în Guyana Franceză.
După ce lansarea sa fusese amânată de mai multe ori, inclusiv luni, în ultimul moment, lansatorul a decolat la ora locală 13:24 (18:24, ora României) în condiţii de ploaie, transportând satelitul de observare a Pământului CSO-3. Ariane 6 a dispărut în nori câteva secunde mai târziu.
„Nu ne-am fi putut dori un scenariu mai bun, a fost o lansare perfectă”, a declarat presei David Cavaillolès, preşedintele executiv al Arianespace. „Avem un nou lansator care este perfect fiabil şi, mai presus de toate, serveşte intereselor vitale ale Franţei şi ale Europei. Aceasta este deci o nouă eră pentru industria spaţială europeană franceză”, a adăugat el.
„A fi suveran în spaţiu, a avea acces autonom la spaţiu, pentru mine este foarte simplu, înseamnă că trebuie să fim capabili să trimitem unde vrem, când vrem, sateliţii pe care îi dorim, inclusiv cei mai sensibili sateliţi militari, fără a cere acordul vreunei alte puteri, oricare ar fi ea, şi astăzi tocmai am făcut acest lucru”, a subliniat el.
Această misiune simbolică este menită să confirme suveranitatea regăsită a Europei în spaţiu, în contextul apropierii dintre Statele Unite şi Rusia, notează AFP.
Satelitul CSO-3 (pentru „optical space component”), pe care Ariane 6 l-a plasat pe orbită la 800 km, este destinat să completeze mini-constelaţia de monitorizare a Pământului pentru Ministerul francez al Apărării şi să consolideze capacităţile sale de informaţii.
Programată iniţial pentru luna decembrie, misiunea fusese deja amânată pentru 26 februarie, apoi pentru 3 martie, o practică obişnuită în sectorul spaţial.
Din Europa, doar Franţa şi Italia au sateliţi militari
În Europa, doar Franţa şi Italia dispun de sateliţi militari, cinci cu cel lansat joi şi, respectiv, doi, în timp ce Statele Unite şi China au „sute” de sateliţi militari sau civil-militari, potrivit lui Philippe Steininger, autor al cărţii „Révolutions spatiales” şi consultant al Cnes, agenţia spaţială franceză.
Satelitul CSO-3 aştepta din 2022 să fie lansat; cele două predecesoare ale sale, CSO-1 şi CSO-2, fiind trimise pe orbită în 2018 şi 2020 de nave spaţiale ruseşti Soiuz.
După ultimul zbor al Ariane 5 în 2023, Ariane 6 a decolat pentru prima dată în iulie 2024. Europenii au fost privaţi apoi de acces la spaţiu timp de mai multe luni, deoarece nu au mai folosit Soiuz de la invazia Ucrainei în 2022.
Cealaltă rachetă uşoară a Europei, Vega-C, şi-a reluat zborurile abia în decembrie 2024, după ce a fost ţinută la sol timp de doi ani, în urma unui accident care a dus la pierderea unor sateliţi.