Cheltuielile bugetare cu salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale sunt prognozate de Guvern să se păstreze în 2025 la un procent apropiat de 80% din totalul veniturilor fiscale și contribuțiilor de asigurări estimate a fi încasate de buget în acest an, potrivit principalelor coordonate bugetare.
Menținerea în acest prag este importantă și se poate realiza doar prin plafonarea cheltuielilor de personal și a celor cu pensiile.
O pondere crescătoare a acestor cheltuieli în total venituri fiscale și din contribuții de asigurări sociale limitează posibilitățile de a crea valoare adăugată în economie.
Asta înseamnă că, din 10 lei intrați la buget, sub formă de venituri fiscale și contribuții de asigurări, 8 se vor duce pe salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale.
Această statistică arată gradul de rigiditate al cheltuielilor statului.
Problema nu este însă doar pe partea de cheltuieli, ci constă și în nivelul scăzut al veniturilor fiscale, în condițiile în care doar Irlanda are venituri fiscale + contribuții de asigurări sociale mai mici ca noi, în toată UE.
În 2024, România a avut venituri fiscale (impozite + contribuțiile de asigurări) de circa 27% din PIB.
Depășiri sistematice pe țintele propuse de creștere a cheltuielilor de personal
Execuția bugetară pe 2024 arată că avansul cheltuielilor în anul electoral a fost semnificativ mai alert față de cel al veniturilor (+19%), cu mult peste proiecția din bugetul inițial (+10%), dar sub cea din rectificarea bugetară (+20,8%).
Execuția principalelor categorii de cheltuieli față de anul precedent arată următoarele evoluții:
- cheltuieli de personal: +24% (comparativ cu +10,2% în bugetul inițial și cu +23,7% în rectificarea bugetară);
- cheltuieli cu bunuri și servicii: +21,4% (creșterea programată în bugetul inițial a fost de 5,7%, iar în rectificarea bugetară a fost de 19,5%);
- cheltuieli cu asistența socială: +17,2% (față de +9,7% în bugetul inițial și de +14,8% în rectificarea bugetară);
- cheltuieli cu dobânzile: +18,5% (creșterea programată în bugetul inițial a fost de 13,8%, iar în rectificarea bugetară a fost de 21,6%);
- subvenții: -5,1% (comparativ cu -29,2% în bugetul inițial și cu -8,3% în rectificarea bugetară);
- alte cheltuieli: +79,3% (creșterea programată în bugetul inițial a fost de 33%, iar în rectificarea bugetară a fost de 49,1%);
- cheltuieli de capital: +67,9% (creșterea programată în bugetul inițial a fost de 7,9%, iar în rectificarea bugetară a fost de 36,5%);
- proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile: +189,7% (față de +275,1% în bugetul inițial și de +405,4% în rectificarea bugetară);
- proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR: +344,9% (comparativ cu +1.275,6% în bugetul inițial și cu +589,3% în rectificarea bugetară);
- proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR: +267% (creșterea programată în bugetul inițial de fost de 138,6%, iar în rectificarea bugetară a fost de 190,3%).
Doar cheltuielile de personal vor reprezenta peste o cincime din totalul cheltuielilor bugetare
În 2025, cheltuielile de personal (salarii + sporuri și alte drepturi de natura salarială) vor reprezinta 21,1% din totalul cheltuielilor bugetate, însă trebuie notat că în anii precedenți s-au înregistrat depășiri sistematice cu privire această țintă.
Astfel, nivelul bugetat inițial pentru cheltuielile de personal din 2024 a fost depășit cu 12,6%, cu 4% în 2023, respectiv cu circa 2% în 2022.
Și 2025 poartă același risc din cauza faptului că inflația prognozată de Guvern rămâne mare (4,4% rata anuală a IPC, crescută de la 3,3% în primul draft de buget), iar cuplată cu plafonările de venituri inflația produce nemulțumiri sociale, care conduc la mișcări de protest (apărare, ordine publică, transporturi, etc.) și apoi la noi majorări.
Mai mult, execuțiile bugetare arată că ponderea veniturilor fiscale în PIB înregistrată de România este în scădere în ultimii ani, în timp ce în alte țări este în creștere.
Pentru 2025, Ministerul Finanțelor estimează o creștere a veniturilor fiscale și a contribuțiilor de asigurări după mai mulți ani de scădere, la 27,2% din PIB în 2024, de la 26,6% din PIB în 2023 și apoi la 27,5% din PIB în acest an.
Citeşte integral analiza Cheltuielile rigide din Buget nu se vor reduce în 2025: tot 8 din 10 lei venituri fiscale și contribuții se vor duce pe salariile publice, pensii și alte beneficii sociale pe Curs de Guvernare