Ca să oprească tăierile ilegale și mutilarea arborilor din București, Nicușor Dan aproape că a blocat avizarea toaletărilor și a defrișărilor. De 3 ani, niciun astfel de aviz nu se mai eliberează fără semnătura lui.
Datele centralizate de Spotmedia.ro din informațiile primăriilor de sector arată că PMB a eliberat, în 2023 și 2024, doar câteva sute de avize pentru toaletare și defrișare, dintre cele peste 8.500 care i-au fost solicitate de sectoare.
Soluția blocării avizelor n-a prea dat roade. Mulți dintre cei care apucă, totuși, să taie - cu sau fără aviz de la PMB - o fac agresiv, ca să arate că n-au pus degeaba mâna pe drujbă. Iar dacă arborele toaletat se usucă, soluția lor e simplă: nu mai recunoaște nimeni că l-a mutilat. Tuturor le e ușor să procedeze așa din cauză că nu există un registru detaliat de lucrări, la care să aibă acces atât primăria, cât și experții și societatea civilă. Și din care să reiasă cine, ce și când i-a făcut arborelui.
De ce am ajuns în această situație și cum putem opri ciopârțirea arborilor din București, a explicat pe larg pentru Spotmedia.ro vicepreședintele Asociației Peisagiștilor din România, Diana Culescu.
De ce scriem despre asta?
Nicio instituție nu știe câți arbori avem în București. Dar la cât de poluat e orașul, un lucru e cert: sunt prea puțini. Avem nevoie de mult mai mulți ca să ne curețe aerul și să mențină temperatura suportabilă, vara. Și ca să înfrumusețeze orașul.
Iar ciopârțirea crengilor și a rădăcinilor aeriene – făcută după cum crede de cuviință fiecare muncitor cu drujbă - poate cauza uscarea arborilor.
Și cum nu toți primarii și consilierii locali luptă ca să păstreze arborii în stare cât mai bună, e momentul să înțelegem, fiecare dintre noi, cetățenii:
- cine și de ce ciopârțește arborii, în București
- pe cine și cum punem pune presiune ca acest tip de abuz să înceteze.
Soluția lui Nicușor Dan: actele, la control! Avizarea, la un pas de blocaj
Cine vrea să intervină asupra unui arbore - fie că e primărie, fie că e firmă sau cetățean - are nevoie de aviz de la PMB, în condițiile Hotărârii Consiliului General al Municipiului București (HCGMB) 304/2009.
Mai exact, proprietarul sau gestionarul arborelui trebuie să depună un dosar cu acte la primărie. Actele ajung la Direcția de Mediu, care-și trimite angajații să vadă arborele, să-l fotografieze și să stabilească dacă solicitarea de intervenție asupra lui e justificată.
Adică Direcția de Mediu decide dacă merită făcută toaletarea (adică intervenție asupra coronamentului - n.red.) sau defrișarea.
Situația se complică dacă:
- dosarul celui care vrea să toaleteze sau să defrișeze arborele nu e complet. Va fi nevoie de corespondență, de actualizarea documentelor etc. Sunt proceduri și termene. Durează.
- arborele e în zonă declarată monument istoric (situație în care e nevoie de aviz și de la diverse instituții de cultură)
- arborele face parte din anumite specii pentru care e nevoie de avize și de la alte instituții (Direcția Agricolă, Academia Română, în cazul în care specia e protejată ș.a.m.d.).
Una peste alta - până în anul 2021 – după completarea dosarului și după verificări, Direcția de Mediu emitea avizele de toaletare sau defrișare (în cazurile în care avea competență).
Din 2021, Nicușor Dan a introdus o nouă verigă în lanțul de avizare. Adică a cerut ca fiecare documentație de avizare să fie verificată de cabinetul său. Accesați aici o listă cu avizele emise de PMB și veți vedea că toate cele postate din 2021 încoace au semnătura lui Nicușor Dan, în partea din dreapta sus a primei pagini.
Situația ultimilor 2 ani: PMB a emis 7% din avizele cerute de sectoarele 1,2,3,4 și 6
Am cerut de la PMB, dar și de la fiecare primărie de sector situația avizelor de toaletare și defrișare pentru anii 2023 și 2024.
Instituția condusă de Nicușor Dan ne-a transmis că nu centralizează datele pe sectoare. Și că o va putea face abia după ce va mai investi în digitalizare.
Sectoarele, în schimb, ne-au transmis câte avize au cerut și cât de puține au primit, în anii 2023 și 2024. Pentru concizie, vă prezentăm, însumate, datele despre avizele pentru toaletare și cele pentru defrișare, pe fiecare an și sector.
SECTORUL 1
2023: a cerut avize pentru 1.489 de arbori. A primit pentru 247 (16.5%)
2024: a cerut avize pentru 1.156 de arbori. A primit pentru 158 (13,6%).
SECTORUL 2
2023: a cerut avize pentru 760 de arbori. A primit pentru 33 (4%)
2024: a cerut avize pentru 967 de arbori. A primit pentru 20 (2%).
SECTORUL 3
2023: a cerut avize pentru 483 de arbori. Nu a primit niciun aviz (0%).
2024: a cerut avize pentru 511 arbori. A primit pentru 15 (2,9%)
SECTORUL 4
2023: a solicitat avize pentru 710 arbori. A primit pentru 105 (14,5%)
2024: a solicitat avize pentru 690 de arbori. A primit pentru 14 (2%)
SECTORUL 5
Instituția a refuzat să facă efortul de a centraliza numărul de avize solicitate și primite de la PMB. Într-un răspuns semnat de administratorul public Constantin Iulian Cârlogea, Primăria Sectorului 5 ne trimite să ne centralizăm singuri datele din informațiile publicate de PMB.
Am găsit, pe site-ul PMB, o situație a avizelor primite de instituție. Dar nu și situația solicitărilor ei. Așa că nu vom lua în calcul răspunsul Primăriei Sectorului 5.
SECTORUL 6
2023: a solicitat avize pentru 566 de arbori. A primit avize pentru 16 (2,8%)
2024: a solicitat avize pentru 1.255 de arbori. A primit avize pentru 9 (0,7%).
Per total, deci, din totalul de 8.587 avize solicitate de primăriile de sector (cu excepția celei a Sectorului 5 care a refuzat să comunice informațiile - n.red.) PMB a emis 617. Adică doar 7,1%!
Degeaba blochezi avizarea, dacă tăierile tot aiurea se fac
Primăria Generală le cere primăriilor de sector să taie - fără aviz specific - doar crengile uscate (care se văd numai în perioada de vegetație, cât frunzele sunt verzi) sau pe cele frânte sau fisurate de furtuni. În rest, instituția condusă de Nicușor Dan vrea să se intervină asupra arborilor doar cu aviz. Și doar conform indicațiilor din aviz.
Toate aceste obligații le-au fost comunicate clar sectoarelor printr-un document emis de primarul general, care se numește CPG 145426/5 octombrie 2022.
E posibil, într-adevăr, ca multe defrișări să fi fost oprite sau amânate, prin acest blocaj al avizării pe care l-a impus Nicușor Dan.
Problema este că, în continuare, mulți dintre cei care taie o fac agresiv, cum și cât îi duce capul. O plimbare pe străzile din București e suficientă ca să vă convingeți!
Iată și câteva exemple.
Sectorul 1 a menționat, în caietul de sarcini prin care și-a ales firma cu care toaletează arbori, mai multe reguli bune pentru intervenție asupra coronamentului.
Printre ele, recomandarea de a nu se reduce înălțimea coronamentului decât în cazul arborilor debilitați. Și chiar în astfel de cazuri, înălțimea coronamentului ar trebui redusă cu cel mult un sfert. Nu se va reteza vârful coroanei - spun recomandările din caietul de sarcini - ci talia arborelui se va reduce progresiv.
De asemenea, recomandarea Sectorului 1 este să nu se reducă potențialul foliar (capacitatea de a susține frunze) cu mai mult de 15%, în cazul unui arbore matur. Adică ramurile, atât cele groase, cât și cele laterale, să se taie în cât mai mică măsură posibil, astfel încât arborele să aibă suficiente frunze pentru a-și reveni și a se dezvolta corect.
Peisagista Diana Culescu a documentat mai multe cazuri în care recomandările respective nu se respectă, iar arborii din Sectorul 1 sunt mutilați și lăsați să se usuce.
„Sigur, e frumos ce scrie acolo. Dar atenție, sunt recomandări. Și haideți să vedem ce se întâmplă pe teren. Arborele pe care îl vedeți în imaginea de mai jos este în Sectorul 1. Nu sunt mulți ca el, a fost un experiment. Un Fraxinus excelsior «Unifolia», cultivar de fasin, cu o coroană globuloasă și un frunziș albăstrui.
Ce i s-a făcut e împotriva recomandărilor și a tot ce veți găsi în cărțile de horticultură.
Secțiunea pe care să i-o faci ramurii ar trebui să fie perpendiculară. Or, în acest caz, se vede că tăietura e verticală. Că nenea care a ținut drujba a stat în picioare pe o platformă și doar așa a putut să întindă mână. N-are nicio legătură cu ce scrie în recomandările de intervenție de la Sectorul 1!
Spun «a fost un experiment» pentru că frasinul nu suportă astfel de tăieri agresive. Se va usca!
Bineînțeles că nu e singurul exemplu. Mai jos, alt caz despre cum recomandările sunt una, iar ceea ce se întâmplă pe teren, cu totul altceva”, a mai spus Diana Culescu pentru Spotmedia.ro.
În Parcul Basilescu, în decembrie 2024, mai multe sălcii au fost ciuntite doar ca să poată muncitorii să atârne în ele niște instalații de iluminat festiv.
Între timp, instalațiile de iluminat au fost date jos. Dar arborele a rămas ciuntit.
Sunt și primării - cum e cea a Sectorului 3 - care defrișează o mulțime de arbori tineri și sănătoși din grădinile blocurilor, ca să poată muta trotuare și amenaja parcări. Și taie acești arbori fără să solicite măcar avize de la PMB (după cum reporterul Spotmedia.ro a relatat, în repetate rânduri).
În unele cazuri, instituții ca Garda de Mediu vin în control. Amendează. Se judecă. Și obligă, în instanță, Primăria Sectorului 3 să readucă suprafețele la starea inițială. Primăria Sectorului 3 ignoră obligația și nimeni nu mai face nimic.
Diana Culescu: Principiul este „Taie să se vadă!”
Vicepreședintele Asociației Peisagiștilor din România, Diana Culescu, a explicat pe larg, pe blogul său, într-un articol pe care îl puteți citi integral aici, că termenul „toaletare” a unui arbore nu este unul de specialitate. Nu înseamnă nimic și nu indică modul în care să se intervină asupra coronamentului arborilor.
„HCGBM 304/2009 vorbește despre «toaletare». Cuvântul – neavând o definiție – îți dă posibilitatea să faci lucrurile și bine, dar și prost.
Ca să le faci bine, ai nevoie de competențe. Dacă tu nu ai competențele necesare și, totuși, angajezi o firmă să intervină asupra unui arbore, când ieși pe teren să verifici, n-o să-ți dai seama ce s-a întâmplat acolo. Pentru că tăierile corecte (tăierile sunt intervențiile asupra coronamentului - n.red.) nu trebuie să se vadă, ele urmează forma naturală a arborelui.
Și-atunci, primăria va chema înapoi firma pe care a contractat-o și îi va cere să mai taie din arbore. Ca să se vadă rezultatele intervenției. Sunt firme care – din acest motiv – au renunțat să mai lucreze cu primării. Ca să nu-și facă un renume prost. Ca să nu-și încalce deontologia profesională.
Cum să tai cât îți cere primăria, când tu știi că așa omori arborele? E ca și cum tu știi că la un pacient ai de operat apendicită, dar altcineva îți spune «Nu, dom'le, operează-l pe creier, că știu eu mai bine!».
Și-atunci, cum spuneam, multe firme s-au retras. Și au rămas pe piața «toaletărilor» doar firmele care trăiesc din colaborări pentru de toate cu statul”, a declarat Diana Culescu pentru Spotmedia.ro.
Registrul Verde: ce putem face acum. Cum rămâne cu ce a promis Nicușor Dan
Peisagista Diana Culescu susține că astfel de ciopârțiri ale arborilor se petrec și din cauză că nu avem un Registru Verde, în București.
„Registru Verde” e un nume de proiect pe care l-a vehiculat și Nicușor Dan, atât în campaniile electorale, cât și pe durata primului mandat. Potrivit informațiilor furnizate de PMB la solicitarea Spotmedia.ro, în 2022, Nicușor Dan a alcătuit un grup de lucru pentru alcătuirea unui Registru Verde. Ulterior - în baza deciziilor acestui grup de lucru - PMB a solicitat documente necesare pentru un Registru Verde de la alte instituții. Și intenționa să aloce, pentru 2024, aproape 19 milioane de lei pentru lucrări.
Era, mai degrabă, o încercare de a ține proiectul pe masa de lucru. Din cauză că, de fapt, Nicușor Dan a declarat în repetate rânduri că Registrul Verde nu e o prioritate. Motivul: în Legea 24/ 2007 a Spațiilor Verzi, la alineatul 9 al articolul 18 e prevăzut că, înainte de a fi inventariate, spațiile verzi private trebuie expropriate.
Iar exproprierea ar costa 5-6 miliarde de lei, adică mai multe decât încasează PMB într-un an. Iar fără bani - sau fără o modificare a legii - Registrul Verde nu se poate face.
Diana Culescu susține, însă, că Registrul Verde înseamnă și altceva.
„Primarul general vorbește, de fapt, despre Cadastrul Verde. Despre ce poate fi opozabil, în justiție. Eu când spun «Registru Verde», mă refer la un fel de program de contabilitate, care să furnizeze informații actualizate despre intervențiile asupra fiecărui arbore.
Dintr-un astfel de program, de la primărie, dai comanda de lucru, către firma X. Firma respectivă face lucrarea, iar angajatul care a intervenit scrie fix cum și când a intervenit.
De ce spun că se poate face Registrul Verde cu datele pe care le avem, înainte de Cadastrul Verde?
Păi, există Curtea de Conturi, care verifică cheltuirea banilor publici. Și care spune: tu, primărie, sau, tu Administrație Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB), nu poți plăti decât lucrări asupra vegetației pe suprafețe pe care fie le deții, fie le administrezi. Dacă dai comenzi pe alte suprafețe, e greșit și trebuie să recuperezi banii. Deci cumva, pentru parte dintre suprafețele verzi din oraș, știm proprietarul sau gestionarul și fără să avem acel Cadastrul Verde.
Putem include aceste suprafețe în Registrul Verde despre care vorbesc, și care are rolul gestionării vegetației. Și apoi, treptat, putem introduce toate suprafețele verzi din oraș în acest registru. Nu are nicio legătură cu ce e opozabil în justiție și ce nu.
S-a și făcut deja o încercare. A costat 2 milioane de euro și s-a finalizat în 2011. Problema este că, în urma acelei inventarieri, a rezultat o simplă hartă. O găsiți pe site-ul primăriei. E veche, neactualizată.
Spre exemplu, eu pot să văd dau mai multe informații despre Kiseleff și Parcul Circului - unde noi, Asociația Peisagiștilor, facem acum Registru Verde - decât vă va furniza acea hartă de 2 milioane de euro”, a explicat Diana Culescu.
Surse consultate de Spotmedia.ro susțin că Primăria Sectorului 1 lucrează deja la un proiect de hotărâre de Consiliu Local pentru întocmirea unui Registru Verde al Parcului Bazilescu.
În plus - tot potrivit informațiilor obținute de Spotmedia.ro - PMB a prevăzut în strategia de investiții pentru 2025 suma de 22,6 milioane de lei (circa 3,8 milioane de euro) pentru inventariere de spații verzi, arbori și arbuști din oraș. Poate că de această dată va reuși să pune bazele unui Registru Verde funcțional, în loc să creeze încă unul inutil, ca acela din 2011!
„Nici nu e nevoie să facă toți primarii, în același timp, Registru Verde. Dacă face un primar și oamenii vor vedea în ce fel poți avea acces la informațiile despre spațiul verde care te interesează, vor cere, în continuare, Registru Verde și pentru alte spații. Și se va extinde modul de lucru.
Nu s-a făcut până acum pentru că n-a existat interes. Dar dacă oamenii vor cere Registru Verde, primarii îl vor face”, a mai spus Diana Culescu.
Fără haiducii, pe spațiile verzi
În urmă cu câteva zile, Diana Culescu a sesizat că, în Herăstrău, mai mulți muncitori retezau rădăcinile aeriene ale unui chiparos de baltă, „ca să nu se mai împiedice pescarii de ele”.
„Dacă întrebați acum, nimeni nu-și va mai asuma acele tăieri! Nu e prima oară când se întâmplă. Mai mulți copaci s-au uscat pe aliniamentul de la Arcul de Triumf, în urma unor intervenții din 2014. Nici până astăzi nu și-a asumat cineva acele intervenții. Te trimit de la unul la celălalt până când te saturi să mai întrebi!
Pentru arbori, primăria ar trebui să lucreze cu arboricultori. Ei sunt cei care se pregătesc pentru a gestiona arbori, în mediul urban. Nu silvicultorii, care se pricep la speciile din pădure. E insuficient să ai doar horticultorii, care știu mai multe despre roșii decât despre arborii din oraș.
Arboricultorii sunt cei care au competențe și înțeleg cum se fac tăierile. Ca să nu mai fie nevoie să «tai ca să se vadă».
Iar muncitorii trebuie să lucreze cu supraveghere. Nu oricine are niște unelte și niște timp de pierdut prin parc, până la încheierea programului, să taie ramuri și rădăcini ! Totul să se facă monitorizat și cu notare în Registrul Verde. Și apoi putem vedea cum se comportă un arbore în timp, în funcție de cine și ce lucrări i-a aplicat.
Nu e nimic complicat. Dacă primăriile vor, pot”, a mai spus Diana Culescu.