Târgul de Crăciun de la Sibiu generează astăzi venituri de 10 milioane de euro și a deschis o portiță turistică pe care tot mai multe locuri din România o accesează cu succes. Călcând pe urmele marilor orașe precum Viena sau Praga, astăzi turismul din Sibiu se revitalizează sezon după sezon, însă lucrurile nu au fost de la început așa.
Fondatorul târgului își amintește de inițiativele sale de business încă de când în Piața Mare nu găseam altceva în afară de „Orășelul Copiilor”, cu șapte căsuțe și fără prea multe opțiuni. După ce și-a petrecut anii tinereții tot încercând diverse idei de afaceri, dintre care unele merg foarte bine și acum, tânărul antreprenor de atunci a găsit calea spre succes:
”Le-am oferit gratuit serviciile”, povestește Andrei Dragan Radulet, fondatorul Târgului de Crăciun de la Sibiu, pentru spotmedia.ro
Ce te-a atras spre antreprenoriat?
Aveam un grup de prieteni, eram pe la 16 ani, eram încă în liceu și era o perioadă când au început să se facă site-uri web. Era așa, o perioadă când era ceva la început, am făcut un site web pentru Biserica Evanghelică din România. Așa am început noi să facem site-uri mici, simple. Nu eram noi mari programatori, eram elevi la filologie, deci nu avem un background neapărat tehnic, doar pasionați de tehnologie.
După aceea s-a ivit oportunitatea pentru un studio de televiziune, proiect care, deși nu s-a concretizat, ne-a făcut să fim mândri de realizările noastre.
Atunci ne-am dat seama că e interesant să gestionăm tot felul de proiecte de genul ăsta și să ne descurcăm pe cont propriu. Am făcut diverse proiecte până am terminat liceul și am deschis prima firmă.
Care a fost primul business mare?
Primul business este unul de hărți digitale și sisteme de navigație pentru niște raliuri precum RedBull Romaniacs. Softul nostru este folosit și acum la Campionatul Mondial de Hard Enduro.
Cum s-a născut Târgul de Crăciun de la Sibiu?
S-a născut în 2007. Era chiar primul an de antreprenoriat pe bune pentru noi, în sensul că aveam o firmă creată cu unul dintre acei prieteni care lucram de la 16 ani. Eram asociați cu părți egale într-o firmă de organizat evenimente. Nu aveam noi prea mulți clienți.
Aceste raliuri, da, care pe vremea aceea erau mici și puține, deci nu ne aducea suficienți bani pentru o activitate permanentă și, întâmplător, chiar lângă locul unde aveam noi sediul închiriat, s-a deschis un muzeu al sașilor.
Era anul 2007, Sibiu Capitală Culturală Europeană. Muzeul era organizat cu susținerea Ambasadei Austriei și ne-au rugat să îi ajutăm la tipărit diverse – etichete, panouri. Era un muzeu cu două camere, deci era ceva relativ ușor și așa ne-au cunoscut ei pe noi. Le-am oferit gratuit serviciile.
Oferta asta gratuită la început a dat cele mai bune roade. Și acea deschidere de muzeu, pentru că era Sibiu Capitală Culturală 2007, chiar dacă era un muzeu foarte, foarte mic, a însemnat o delegație importantă din Austria.
Pentru noi asta a însemnat că a trebuit să gestionăm două avioane private care au mers la București, la președinție, și la Guvern, cu transfer, de la SPP până la acces pe pistă, cu părțile de securitate. Aveam și o flotă de mașini pentru diverse oficialități care erau pe aici și autocar. Era o chestie de patru ore, doar că era foarte complexă și am gestionat-o noi foarte bine.
Și au fost mulțumiți, cei de la Ambasadă, de noi și persoana de la Ambasada Austriei care a gestionat proiectul l-a întrebat pe Klaus Iohannis, care era primar atunci în Sibiu, dacă n-au cumva și un târg de Crăciun planificat în programul Sibiu Capitală Culturală Europeană. Această persoană era atașat social la Ambasada Austriei, a fost în Parlamentul Vienei niște ani, responsabilă de târgul de Crăciun din fața Primăriei din Viena.
În acest sens ne-au abordat pe noi. Și a mai fost o echipă din Austria în primul an, care avea un know-how de acolo, dar s-a dovedit că noi am făcut o treabă mult mai bună decât echipa din Austria. Așa că n-au dorit să mai continue colaborarea cu echipa din Austria și au ales să ne păstreze doar pe noi. Așa a început totul.
Primul an a fost relativ mic față de ce e acum. Erau 37 de căsuțe, din care cred că vreo 20 erau operate de noi. N-am găsit suficienți expozanți, erau oameni angajați de noi și cumpăram noi. Pe vremea aceea, în țară, nu exista conceptul de târguri de Crăciun, în afară de „Orășelul Copiilor”, unde erau vreo șapte căsuțe.
Era foarte mare pentru vremea aceea și nu existau business-uri care să aibă în concept să meargă să stea vreo lună într-un loc ca să vândă dulciuri, vată de zahăr și astfel de lucruri. Așa a fost începutul.
Te-a inspirat, practic, Târgul de Crăciun de la Viena?
Noi am beneficiat de know-how-ul societății din Viena și am avut o colaborare strânsă cu ei în primii ani. Adică aveam întrebări concrete privind procedurile, lucruri importante și a fost nu doar o inspirație, ci efectiv know-how pe care l-am importat.
Sunt și multe aspecte organizatorice interne care nu sunt atât de vizibile publicului, care sunt implementate la noi și au contribuit în mod esențial la succesul târgului. Am ars sigur câteva etape prin această colaborare.
Ce a însemnat primul târg ca investiție?
Undeva pe la 100.000 euro a fost pe pe vremea aceea. Între timp, în prezent, la toată logistica pe care o avem, cred că ar fi undeva pe la 2-3 milioane de euro pentru a-l repune pe picioare. S-au schimbat multe de atunci, pe lângă prețuri și inflația în cei 18 ani.
Ce înseamnă pentru turismul din Sibiu acest eveniment ?
Este un al doilea sezon turistic. Scopul inițial a fost de a crea turism, acesta este și scopul explicit și în țările germane. Chiar dacă există o tradiție foarte lungă, în Germania și în Austria, investițiile și promovarea care se face în prezent este cu scop de a genera turism. Asta era și atunci Sibiul.
Iarna nu era o destinație turistică, poate mergeau unii oameni la Păltiniș, dar cu o pârtie, nu erau foarte mulți turiști. Și atunci ăsta a fost scopul principal.
De aceea, noi dintotdeauna am avut și componenta de promovare turistică în restul anului, când nu se vede târgul. Activitățile noastre se concentrează mult pe promovarea turistică, care înseamnă să mergem la târguri de turism, să luăm legătura cu tour-operatori, să gândim tot felul de pachete cu ei, astfel încât să nu depindem de publicul local.
Și nu doar de a depinde, ci de a genera venituri business-urilor locale și orașului Sibiu. Și acum este al doilea sezon turistic. Dacă ne uităm și pe cifre, sunt două vârfuri: prin vară, când este Sibiul foarte foarte atractiv, după aia este o oarecare gaură și din nou urcă în noiembrie și decembrie.
Din estimările noastre, cifrele de vizitatori generează aproximativ 10 milioane de euro venituri – venituri ale expozanților plus cât cheltuie un astfel de turist prin Sibiu, de la cazare, restaurante și astfel de lucruri. E un venit substanțial, cel puțin pentru economie.
Care este viziunea ta asupra ideii de târg de Crăciun și cum crezi că va fi târgul de Crăciun de la Sibiu peste 10-15 ani?
Între timp putem vedea că s-au dezvoltat mult mai multe proiecte de acest gen și începând de anul trecut, este o explozie a târgurilor de Crăciun. Evident, mă uit și monitorizez aceste evenimente, târguri de Crăciun de la municipii până la tot felul de alt contexte. „Târgul de Crăciun” este o expresie mult mai răspândită acum decât era anul trecut. Eu cred că este clar că devine încet-încet o tradiție.
Credem că a prins deja o viață proprie și asta e foarte frumos, dar este și foarte diferit pentru noi, pentru că până acuma era suficient să ai o coerență și un fir roșu în dezvoltarea pe care o avem, dar acum a intervenit noțiunea de concurență și de poziționare, care sunt niște teme pe care nu le-am avut până acum.
Sunt naturale, știam că vin, și la urma urmei e și un lucru bun, dar este și pentru noi etapă nouă, pe care și eu sunt curios cum o vom gestiona de bine. Ne vin multe idei noi și ne provoacă și pe noi chestia asta, deja vedem multe comparații.
Foarte interesant să vezi ce își dorește publicul, ce găsește într-un loc și ce găsește în alt loc și noi deja mergem mult mai mult pe poziționare. Nu credem că vreun târg din România va fi singurul sau cel mai tare sau cel mai bun. Deja sunt orașe și organizatori de calitate care le fac și cred că este bine pentru că se dezvoltă o piață. Dacă ești singurul în piață, înseamnă că e o piață ca mică și acum piața asta a crescut considerabil și asta e în beneficiul tuturor și al nostru, al organizatorilor, dar și al publicului. Vor avea mult mai multe de unde să aleagă.
Vor putea face un parcurs, un circuit al târgurilor de Crăciun. Să faci un circuit al târgurilor de Crăciun nu era un gând care putea exista acum câțiva ani, dar acum chiar îl poți face și poate fi o experiență de o săptămână frumoasă și astfel cred că se dezvoltă mult.
Aveți planuri de eu dezvoltare?
Desigur, anul ăsta am făcut un prim pas, și anume să-l extindem în Piața Mică. Chiar dacă Târgul de Crăciun a început în Piața Mică, el s-a ținut doar prima ediție acolo. După aceea s-a mutat în Piața Mare.
Anul acesta am revenit în Piața Mică cu o zonă de copii, practic caruselul, trenulețul și acum avem și o sanie VR și o cabană unde să te poți încălzi, un fel de apreschi, să zicem așa. Am dezvoltat-o în Piața Mică, o atmosferă interesantă și mai mai intimă, să zic așa. În Piața Mare este foarte multă lume în weekend și forfotă, ceea ce e foarte frumos, dar uneori poate îți dorești să iei și o oarecare pauză.
Și asta creat altă experiență în Piața Huet, o pădure de brazi, să fie doar o zonă drăguță, să te plimbi, să-ți faci niște poze, nu vor fi puncte de vânzare acolo, dar vrem să fie o experiență cu mai multe elemente, nu doar să cumperi ceva, dar și să petreci timpul altfel, să te relaxezi și să vezi foarte, foarte multe lucruri mai intens.
Esențial pentru noi este totuși să nu fie un spectacol. Știm și din atmosfera pe care noi o trăim când mergem la alte târguri de Crăciun de prin străinătate. Esența nu este să te duci și să te uiți la ceva ca și cum ar fi la un concert și ești total pasiv.
E foarte frumos, dar nu e ceva ce pe termen lung credem noi că este suficient. Dacă ai un grup de prieteni sau familie, ai un propriu univers. Noi trebuie doar să creăm un oarecare cadru universal ca oamenii să se bucure de propria lor experiență.
Aveți în plan să implementați și noile tehnologii în târgul de la Sibiu?
Sania VR este un element nou, chiar avem un „lift fermecat”, în care sunt niște ecrane de jur împrejur care te duc într-un mod fermecat până la casa lui Moș Crăciun.
Sunt efecte, pe lângă imagini, bate vântul cumva, vibrează, se aud sunete, deci chiar ai impresia că acel lift se mișcă. El stă într-un loc, se deschide ușa pe cealaltă parte și ai ajuns acasă la Moș Crăciun.
Este un loc unde poți să-ți faci poze și, din când în când, în weekend și în apropierea Crăciunului, este și un Moș Crăciun, care povestește cu copiii și le ascultă dorințele.
Anul acesta avem foarte multă tehnologie în tot ce înseamnă instalații. Toate instalațiile electrice din târg sunt pe sistemul smart track. Sunt conectate la un sistem centralizat pentru a fi închise, pornite, monitorizat consumul, limitat consumul. Avem senzor de fum care, când se declanșează, închide curentul pe diverse sectoare, numărăm publicul prin intermediul inteligenței artificiale.
Deci avem destul de multă tehnologie, dar încercăm să o păstrăm în zona practică, nu să iasă neapărat în față.
Ce așteptări aveți de la Târgul de Crăciun din Sibiu, ediția 2024-2025?
Sigur va fi o ediție mai vizitată. Este o creștere cam de 30% față de cifrele din aceeași perioadă de anul trecut. Se întâmplă să stai la câte o coadă și în timpul săptămânii, ceea ce este foarte interesant. Eu cred că au ieșit mult mai mulți și sibienii afară din casă. În plus, am făcut niște schimbări la târg și cred că i-au făcut curioși. Eu sunt optimist, târgul are o vizibilitate foarte bună. Mie îmi face din nou plăcere să mă plimb.
Spun din nou plăcere, pentru că sunt perioade în care chiar este foarte aglomerat, fie că lucrezi, fie că ești vizitator. Dar acum, prin extinderea în Piața Mică și niște ajustări și schimbări din Piața Mare, ai tot timpul un loc în care să nu te simți că ești înghesuit.
Dezvolți, de asemenea, un business care sprijină business-urile să se digitalizeze. Vreau să ne vorbești un pic mai mult despre acest alt business al tău.
O altă pasiune a mea pe care am descoperit-o în urmă cu câțiva ani este analiza de date. Într-un alt business al meu, în care nu mai sunt în prezent, mi-am dat seama că, deși nu stăpânesc poate operațiunile sau nu sunt un specialist într-un domeniu anume, analizând date mă prind repede de anumite lucruri esențiale.
Așa am reușit să să facă o treabă bună în acel business. Întâmplarea a făcut ca, după ce m-am retras, unul dintre furnizorii de soft să-mi propună să dezvoltăm pentru toți clienții lor ceea ce făceam înainte la acea societate. Este o echipă din Timișoara care vinde un soft german. În prezent, dintre parteneri aș menționa Simpa, Super Mama și multe cafenele, undeva la peste 300 de locații în întreaga țară.
Plecând de la datele din sistemele lor de vânzare, le prezentăm niște informații care să-i ajute pe ei să ia repede niște decizii, niște analize de profitabilitate mai globale.
Mai avem previziuni, partea de a previziona vânzarea sau cererea pentru anumite produse în viitor. Asta funcționează cu niște principii de machine learning, dar esența este ca, pentru business-uri mici și mijlocii, să le oferim o soluție Out of the box.
Noțiunea de analiză de date este încă destul de inaccesibilă, ceea ce înseamnă că să ai un analist de date la tine în firmă e ceva destul de scump. Și soluțiile tehnice de la servere, softuri și dezvoltarea sunt scumpe. Și atunci noi încercăm, știind clienții noștri, plecând de la aceștia, să le dezvoltăm niște rapoarte, să zicem standard.
Mulți nici nu știu că este ceva ce i-ar putea ajuta. De aceea facem un demo și până în prezent n-am întâlnit vreunul dintre clienții noștri care să nu-și dorească să meargă mai departe. De multe ori tatonează, le instalăm niște rapoarte simple ca să vadă ce înseamnă rapiditatea de a avea acces la foarte multe lucruri, fără să mai exporți în excel date, să ți le prezinți tu.
Mai ai și alte idei de business?
Da, însă încerc să le limitez, sincer.
Chiar de curând am mai avut oportunitatea să lucrăm la un proiect foarte interesant. Este cel mai mare loc de joacă indoor din România. S-a deschis chiar la Sibiu, se numește Playtopia și este un loc de vreo 4.000m² într-o hală unde sunt vreo 80 de lucruri diverse pe care le poți face, de la arcade-uri, jocuri, VR, zone de soft play, trambuline, carusele, bumper cars, ultra modern.
Noi am făcut toată partea electronică, tot sistemul de plată. La toate atracțiile se plătește cu un card pe care tu îl încarci cu puncte și un sistem cashless. Am făcut toate sistemele de vânzare a acestor cartele, chiosk-urile, sistemele de platforma online în care clienții își pot încărca și să vadă unde s-au jucat, aplicație de iOS și Android, pentru că e un sistem foarte integrat, sistemul de monitorizare video al vizitatorilor și toată rețelistica.
Un proiect destul de interesant pentru noi și sigur o să mai avem astfel de proiecte, dar credem că momentan este suficient pentru noi. Încercăm să ne împărțim cât de bine putem resursele și timpul, dar observăm și că este bine să nu fie prea multe.
Acum, chiar înainte de Târgul de Crăciun, s-a suprapus deschiderea Playtopia cu un raliu în Turcia de la Campionatul Mondial de Hard Enduro și cu pregătirile pentru Târgul de Crăciun. Toate în aceeași perioadă, ceea ce este destul de greu.
Dacă ar fi să privești înapoi, ce sfat ai da unui tânăr antreprenor care se încumetă să-și încerce ideile în România?
L-aș sfătui să încerce mult mai mult. Mi se pare că încă prea puțină lume încearcă. Foarte puțini chiar încearcă să-și deschidă o firmă, să lucreze pe cont propriu. N-aș pune că e simplu, dar e mult mai puțin greu decât mulți își imaginează. Eu zic că și mediul de business în România este unul bun, în ciuda impresiilor din presă. Să zic așa, să-ți faci o firmă nu este greu, nu este scump încă. Este o lipsă mare de know-how multe domenii, așa că dacă ai impresia că știi ceva să faci bine, ai deja multe șanse de succes.
Și cred că decât să pierzi vremea, adică dacă n-ai ceva de făcut efectiv sau ești nemulțumit că n-ai job-ul pe care ți l-ai dori și ai ceva timp liber, este o resursă foarte valoroasă. Apucă-te, fă ceva, încearcă să-i vinzi cuiva chestia asta, oferă gratis, dacă n-ai neapărat ceva de pierdut. Astfel, cineva o să te vadă cum lucrezi și o să-și dorească să mai lucrați împreună. Eu cred că dacă faci o treabă bună, ești prompt și serios, este imposibil să nu mergi înainte. Chiar cred că ar trebui mai mulți oameni să încerce să facă business.
E ceva foarte interesant să ai, practic, destinul și succesul tău în propriile mâini și cu bune, și cu rele. Te responsabilizează foarte mult și cel puțin nu te vei mai putea plânge niciodată de job-ul tău, pentru că este fix așa cum ți l-ai făcut tu. Deci singura persoană de care te poți plânge ești tu.
Transcriptul interviului a fost realizat cu aplicația Vatis Tech