Războiul din Ucraina a luat lumea occidentală pe nepregătite. Liderii statelor NATO au descoperit uimiți că industria de apărare e într-o stare deplorabilă.
În ciuda bunelor intenții de a ajuta o țară independentă, invadată de Rusia, tăierea constantă, în ultimile trei decenii, a bugetelor de apărare a lăsat Europa fără proiectile, tancuri și avioane.
Dar cea mai mare criză înregistrată e cea de personal. Lipsesc soldații instruiți, capabili să intre rapid în luptă și să apere teritoriile statelor europene, amenințate de expansiunea Rusiei.
În ultimii doi ani se vorbește tot mai mult la nivel internațional de găsirea unor metode de a mări numărul de efective militare, reduse dramatic după prăbușirea Uniunii Sovietice, în 1991, dar și de reformarea sistemului de recrutare, astfel încât, fiecare țară să dispună de un număr suficient de rezerviști, bine antrenați și echipați, capabili să facă față unui conflict militar în situația unei invazii.
Vedem o creștere a dorinței și a interesului de admitere în cadrul școlilor de poliție sau școlilor militare atunci când se discută de salarii. Nu trebuie să ne ascundem. Oamenii vin pentru acest lucru. Și atunci, practic, dacă se dorește o creștere a numărului de persoane în sistemele de apărare ale țării, cu siguranță un salariu motivant atrage mai mulți candidați.
Iulian Dinu, expert în pregătirea fizică a candidaților la școlile militare și de poliție
Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Armatei, a spus la începutul acestui an că rezerviștii români sunt depășiți și nu există programe pentru pregătirea populației.
„Tinerii noștri nu sunt educați de pe băncile școlii în spiritul patriotic, cum au fost învățați cei de vârsta noastră. Dar n-o spun cu reproș. Noi trebuie să găsim instrumentele necesare pentru, repet, a avea o populație pregătită și o societate rezilientă”, a declarat generalul Gheorghiță Vlad, într-un interviu pentru „Europa Liberă”.
O probă dificilă
Într-o discuție cu Iulian Dinu, kinetoterapeut, preparator fizic și psiholog sportiv, am aflat că în jur de 40% dintre tinerii care dau admitere la Academia de Poliție nu trec proba fizică.
Concentrarea exclusiv pe materiile teoretice în școală afectează sănătatea fizică și mentală.
Iulian Dinu, expert în pregătirea fizică a candidaților la școlile militare și de poliție
Procente destul de mari de respingere se înregistrează și la examenele fizice pentru accesul în alte tipuri de învățământ militar, iar motivul este „lipsa pregătirii specifice”, a declarat expertul într-un interviu pentru Spotmedia.ro.
„Pentru o pregătire specifică, mai ales pentru o probă complexă cum e cea pentru admiterea în cadrul Academiei de Poliție, este necesară o pregătire prealabilă cuprinsă între șase luni și un an”, a explicat Iulian Dinu.
„Nu vă ascund faptul că de atâți ani de când fac o astfel de pregătire cu candidații, mai ales pentru fete este o probă destul de grea din cauza unor elemente care le pun în dificultate”, mai spus el.
El spune că fetele ar trebui să înceapă pregătirea încă din clasa a X-a pentru a trece proba, dar și pentru a obține o notă mare cu un impact important asupra mediei finale.
„Primul element este săritura în lungime de pe loc. Deci de aici pornește traseul pentru admiterea în școlile Ministerului de Interne. Practic, un candidat trebuie să sară o distanță de 1,80 metri minimum pentru a primi o penalizare. Dacă sare peste 2 metri, automat trece de primul element. Pentru o fată care este mică de înălțime, de exemplu 1,60 metri, sau pentru un băiat care nu a mai făcut sport niciodată este greu să execuți o tehnică corectă și să poți să sari un minimum 1,80 metri în lungime ca să nu fi descalificat. Cine sare 1,75 metri e eliminat și atunci s-a terminat traseul”, a explicat antrenorul Iulian Dinu.
România, în topul sedentarismului mondial
În jur de 3.000 de candidați se înscriu inițial la examen și doar puțin peste jumătate trec de proba fizică.
Principalul motiv pentru care avem candidați cu o pregătire fizică atât de precară e și lipsa orelor de sport din școală.
„…chiar dacă au terminat liceul și sunt la facultate, nu au mai făcut sport de câțiva ani și, în plus, tratează proba sportivă de sus. Adică se gândesc că e suficient că se duc la sala de fitness de un an de zile sau aleargă în parc. Din păcate probele sunt destul de complexe”, a explicat Iulian Dinu.
Și în exemplele de mai sus e vorba de tineri care-și doresc să urmeze cursurile unei școli de poliție sau a uneia militare. Condiția fizică la nivelul țării e mult mai scăzută.
În februarie 2024, Adrian Socaciu, președintele Institului Sportiv Român, a anunțat într-o conferință că țara noastră se află în primele cinci din lume în ce privește sedentarismul.
„Datele ne spun că 62% dintre români nu mai practică deloc activitate fizică. Avem doar 2% dintre români care frecventează în mod activ sălile de sport şi 18% care aleg să facă mișcare”, a declarat Adrian Socaciu.
Cifrele de mai sus descriu o perspectivă sumbră în ce privește capacitatea României pentru a reuși să dispună de o armată profesionistă și rezerviști antrenați, la nivelul cerințelor de securitate din această perioadă istorică.
„Este obligatoriu să avem o pregătire fizică foarte bună. Dacă am intrat într-o școală militară și nu am fi pregătiți, ce se întâmplă atunci când suntem într-o misiune? Au fost multe probleme și, atunci, inclusiv imaginea instituțiilor a fost pătată”, a spus preparatorul fizic Iulian Dinu, pentru Spotmedia.ro.
„Aceste probe fizice ne asigură pe noi că persoanele care se vor forma ca polițiști și militari au o pregătire temeinică. Cred că trebuie scos în evidență faptul că probele fizice nu sunt ușoare, iar candidații trebuie să se pregătească din timp”, a mai spus expertul.
Sportul, pe cale de dispariție în școli
„Din păcate în ultimii ani observăm o scădere a interesului pentru zona de mișcare. În licee sau facultăți nu se mai fac suficiente ore de sport. Și în felul acesta tinerii nu mai conștientizează importanța acestuia în dezvoltarea lor și nici nu-și mai doresc să facă mișcare”, a explicat expertul Iulian Dinu.
„Un alt aspect care duce la rezultate slabe obținute de tineri la testele fizice ar fi lipsa pregătirii sportive generale”, a spus antrenorul.
În urmă cu 15-20 de ani, în școli erau echipe de fotbal, baschet, volei și concursuri la discipline individuale.
Astăzi tentația e mare pentru orice altă activitate în afară de sport. Se stă mult la televizor, la calculator, pe telefon și așa mai departe. Din păcate, doar un sfert din populația României mai face, constant, mișcare conform ultimelor statistici
Iulian Dinu, expert în pregătirea fizică a candidaților la școlile militare și de poliție
Se crea, practic, o comunitate și existau competiții între școli, orașe și la nivel național, a spus Iulian Dinu, care se ocupă cu pregătirea candidaților la școlile militare de 17 ani.
„Fără astfel de evenimente sportive, din ce în ce mai puțini elevi și tineri fac sport, găsind tot felul de metode să obțină scutiri medicale și de la puținele ore care se mai fac”, a adăugat el.
Dacă vorbim de țările din Uniunea Europeană, observăm o dezvoltare foarte mare a celor care fac sport încă de la vârste școlare, a mai spus Iulian Dinu.
VIDEO. Traseul propus de Academia de Poliție este o provocare complicată pentru fete, care au nevoie de un antrenament întins pe o perioadă mai lungă decât băieții pentru a-l parcurge cu succes. La proba fizică nu există diferențieri legate de sex - Sursa: Iulian Dinu pentru Spotmedia.ro
Asta se întâmplă pentru că au echipe locale, au diverse mini-cluburi care îi duc la diverse concursuri. Dacă vorbim de sporturi individuale, karate, box, judo și așa mai departe, în aceste cluburi se exersează la un nivel destul de ridicat și de aici se pornește și către mare performanță. Deci cluburile sportive creează un avantaj care nu mai poate fi recuperat mai târziu decât făcând sport în afara școlii, a explicat specialistul.
„Să ne punem, cumva, și în mintea părinților. Copilul se duce la școală, după aceea se duce la meditații, iar apoi pregătire sportivă. E foarte greu. E un program încărcat. Ca psiholog sportiv stau de vorbă cu părinții și le explic ce înseamnă probele fizice și încerc să le spun că trebuie să-i obișnuiască pe copii cu ideea de sport”, a spus Iulian Dinu pentru Spotmedia.ro.