În ziua 1292 de război, Rusia a lansat asupra Ucrainei cel mai dur atac aerian de la începutul invaziei. Moscova a trimis nu mai puțin de 805 drone Shahed și 13 rachete, dintre care 751 au fost doborâte de apărarea ucraineană. Ținte civile și infrastructură critică au fost lovite în mai multe regiuni, lăsând în urmă morți și răniți.
Capitala Kiev a fost puternic afectată: resturile de drone au provocat un incendiu pe acoperișul clădirii guvernului, care a fost pentru prima dată lovită.
Pe plan diplomatic, atacul devastator asupra Ucrainei a fost condamnat de lideri europeni și a adus și o poziționare neașteptat de fermă din partea SUA.
Ministrul american al finanțelor, Scott Bessent, a declarat că Washingtonul este pregătit să înăsprească sancțiunile împotriva Moscovei și a cerut partenerilor europeni să facă același lucru: „Dacă SUA și UE pot să se pună de acord asupra taxelor vamale împotriva țărilor care cumpără petrol rusesc, economia rusă se va prăbuși. Și aceasta îl va aduce pe Putin la masa negocierilor”.
Lucrurile nu stau însă prea bine în Europa, unde Franța traversează una dintre cele mai dificile perioade politice din ultimele decenii, cu premierul François Bayrou la un pas de demisie, după mai puțin de un an de mandat. O analiză CNN arată că criza actuală „pune sub semnul întrebării însăși capacitatea Franței de a fi guvernată” și riscă să destabilizeze nu doar politica internă, ci și poziția europeană a președintelui Emmanuel Macron.
În altă parte de lume, premierul japonez Shigeru Ishiba a anunţat că îşi dă demisia, la mai puţin de un an de la preluarea mandatului, după două înfrângeri electorale majore. Demisia aduce o serie de incertitudini pentru una dintre cele mai mari economii ale lumii, cu efecte care se vor simți la nivel global.
În același timp, un băiat născut la Londra a devenit primul sfânt milenial, în cadrul unei ceremonii de canonizare după un ritual străvechi prezidată de papa Leon. În scurta sa viață (a murit în 2006 de leucemie – n.r.), Carlo Acutis a creat site-uri care documentau „miracole” ca mijloc de a răspândi învățătura catolică, ceea ce i-a adus supranumele de „influencerul lui Dumnezeu”.
La noi, șapte ore au durat discursurile politice la cele patru moțiuni de cenzură depuse de Opoziție la legile din Pachetul 2 de reformă al Guvernului Bolojan. Au picat toate, n-au trecut de vreo 120 de voturi pentru, parlamentarii Puterii au fost prezenți, ca să facă cvorum, dar nu au votat.
A ieșit din tiparele discursurilor standard liderul UDMR, Kelemen Hunor, care a zis că nu e de acord cu moțiunile, dar recunoaște că are nemulțumiri profunde față de funcționarea statului. A dat câteva exemple, după care a concluzionat: „Un stat în care nu există consecinţe când cineva greşeşte intenţionat sau voluntar, când autorităţile închid ochii şi devin părtaşe, este un stat încă eşuat”.
După ce i-au picat moțiunile, AUR nu se lasă și a anunțat că va ataca la CCR cele 4 proiecte de lege, cea de a cincea (pensiile speciale ale magistraților) fiind deja atacată de ICCJ și urmând a fi dezbătută de judecătorii CCR pe septembrie.
În timpul ăsta, elevii și părinții merg în prima zi de școală ca la Casa Groazei, din parcurile de distracții, așteptându-se să îi întâmpine orice posibil. Știm sigur că va fi protest în Piața Victoriei, de la 11, iar apoi manifestanții se duc în marș până la Palatul Cotroceni. Nu par să fi dat curs invitației ministrului Educației, care le-a zis, filosofic, „vă invit să facem echipă pentru a construi pe dificultățile din prezent viitorul pe care îl dorim”.
Interesantă și reacția ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, după un simpozion al medicilor unde s-au discutat tot felul de teorii ale conspirației legate de Covid. Colegiul Medicilor va realiza un raport, care va fi ulterior trimis la Parchet și se analizează cum poate fi schimbată legislația, pentru ca astfel de seminarii să poată fi blocate.
Iar primarul general interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, a anunțat că, odată cu începerea școlilor, PMB va implementa un proiect pilot pentru a reduce aglomerația din trafic la primele ore ale dimineții. Aproape 10.000 de angajați ai instituției vor începe programul fie de la ora 7, fie de la 9, pentru a evita suprapunerea cu intervalul de vârf, în jurul orei 8, când copiii intră la școală.
Și Gara de Nord intră în reparații capitale și va fi refăcută și modernizată din temelii. 9 luni va dura proiectarea și apoi 46 de luni execuția lucrărilor. În poze, viitorul Gării de Nord arată bine. pție,
Două recomandări de articole de citit:
Ancheta lui Gabriel Kolbay despre panoul fantomă de la Universitate care, după un an de produs bani ilegal, a dispărut. Răspunsurile autorităților și instituțiilor implicate - de la PMB, Poliția Locală, furnizorul de curent la care era branșat ilegal sunt năucitoare. Greu de crezut că e doar impotență.
Și dialogul dintre Magda Grădinaru și istoricul Armand Goșu, cea mai bună analiză a celor două evenimente importante care au avut loc recent în China - summitul de la Tianjin și parada pentru marcarea aniversării a 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Despre poziționarea României față de mișcările cu potențial tectonic de pe scena internațională, zice așa: „În cadrul elitei românești, care n-a fost reformate (cum s-a întâmplat în celelalte țări foste comuniste și chiar în Rusia), domină ideea că România este „punte”, este „țară de tranzit” între Vest și Est. De aici și opțiunea pentru o lume multipolară, în care elita de la București, coruptă, securistă, anti-democratică s-ar simți în largul ei în zona aceasta mâloasă. Zona cenușie, tulbure este opțiunea adevărată a Bucureștiului”.
Încheiem ziua cu un cercetător, Han Wösten, profesor de biologie moleculară la Universitatea Utrecht, care spune că „în 10 ani, vom avea probabil primele clădiri realizate din ciuperci”. El nu se referă la pereții cu mucegai, ci la ceva mult mai interesant – materiale care sunt vii, durabile și cu mult potențial.
Wösten studiază modul în care diferite ciuperci funcționează în cadrul unui miceliu – „internetul naturii”, o rețea vie de filamente care asigură hrana ciupercilor și conectează plantele prin partajarea resurselor și a informațiilor.
Și, în prezent, el transformă prin inginerie filamentele ciupercilor în alternative sustenabile și biodegradabile pentru plastic, lemn și piele – materiale care au deja noi utilizări în industria modei, a mobilierului și a construcțiilor. |
Reflecția zilei: Rezistențe
Pentru că începe școala, psihoterapeutul adlerian George Chiriacescu a venit cu câteva sfaturi și o punere în context a relației părinți - copii.
„Jean Piaget, unul dintre cei mai importanți psihologi ai secolului XX, a propus o teorie clară și logică despre cum se dezvoltă gândirea copilului. Potrivit lui, fiecare copil parcurge etape firești, de la gândirea concretă la cea abstractă, iar aceste etape nu pot fi „sărite” doar prin presiune sau dorința adulților. Fiecare nivel de înțelegere are un timp biologic și psihologic propriu.
Pornind de aici, putem privi într-un mod mai echilibrat și realist așteptările pe care părinții le au de la copii: ce, cât și cât de repede ar trebui să învețe.
Realitatea este că nici lipsa totală de cerințe, nici standardele exagerat de ridicate nu sprijină dezvoltarea. Ambele extreme, deși aparent opuse, pot duce la consecințe negative. (...)
Cheia este echilibrul: Cerințe realiste, adaptate stadiului de dezvoltare. Implicare activă din partea adulților, dar fără a confisca procesul de învățare. Încurajarea curiozității naturale a copilului. (...)
Poate cel mai important aspect este că, dincolo de exerciții și teme, copiii învață din atmosfera de acasă. Atitudinea părinților față de muncă, învățare și efort se transmite informal, dar foarte puternic. (...)
Copiii cresc într-un ritm propriu! Părinții au datoria să înțeleagă acest ritm și să-și ajusteze așteptările: nici delăsarea totală, nici perfecționismul impus nu ajută.
Ceea ce contează este o atitudine echilibrată, unde copilul este stimulat, sprijinit, provocat realist și încurajat să-și descopere punctele forte. În același timp, atmosfera de acasă, modul în care adulții privesc studiul, munca și rezistența la frustrare rămâne cea mai puternică lecție informală, una care nu se predă la școală, dar care rămâne cu copilul toată viața”.
La cât am experimentat-o în ultimii peste 30 de ani, n-ar fi culmea să nu știm să „predăm” rezistența la frustrare? |
