În Ucraina, a fost ziua 1336 de război. Luptele continuă, în timp ce speranțele lui Donald Trump într-un summit rapid cu Vladimir Putin pălesc. Casa Albă spune că nu există planuri imediate pentru o întâlnire între cei doi, deși liderul SUA afirmase anterior că discuțiile vor avea loc în curând la Budapesta.

Între timp, o întâlnire pregătitoare între secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a fost anulată, fiind considerată inutilă după un apel telefonic „productiv”.

Moscova a precizat că poziția sa cu privire la posibilitatea întreruperii ostilităților de-a lungul actualelor linii ale frontului din Ucraina nu s-a schimbat. Asta înseamnă că Rusia cere în continuare ca Ucraina să cedeze întreaga regiune Donbas.

În schimb, Ucraina și liderii europeni susțin propunerea SUA de încetare a focului pe linia actuală a frontului. Zelenski respinge cedarea teritoriilor neocupate, cerând o încetare totală a ostilităților ca prim pas spre pace.

În UE, Parlamentul European a adoptat o reformă amplă a legislației privind permisele auto. Noile norme extind valabilitatea permisului la 15 ani, introduc permisul digital accesibil pe telefon, controale medicale periodice și sancțiuni recunoscute în întreaga UE.

În plus, apare o perioadă de probă obligatorie, de doi ani, pentru șoferii începători în care sancțiunile să fie mai stricte, iar adolescenții de 17 ani vor putea conduce dacă sunt însoțiți de un șofer experimentat. Statele au la dispoziție trei ani pentru a aplica noile reguli.

În Franța, a fost semnalat un fenomen meteo extrem neobișnuit. O tornadă neașteptat de puternică a lovit mai multe localități situate la nord de Paris. Trei macarale de pe un șantier s-au prăbușit și numeroase acoperișuri au fost luate de rafalele puternice. Un tânăr de 23 de ani și-a pierdut viața, iar alte zece persoane au fost rănite, dintre care patru se află în stare critică.

La noi, SRI a anunțat că a dejucat o operațiune de sabotaj pusă la cale de Rusia. Mai exact, este vorba de doi ucraineni care au intrat în ţară dinspre Polonia, coordonați de reprezentanți ai serviciilor secrete ruse, și care intenţionau să incendieze un sediu al companiei Nova Post din Bucureşti.

Pentru asta, au depus la sediul Nova Post din Bucureşti două colete care conţineau dispozitive incendiare cu iniţiere de la distanţă. Acestea erau confecţionate artizanal, disimulate în căşti audio şi piese auto, respectiv componente de monitorizare a locaţiei prin GPS. SRI a identificat imediat coletele incendiare și le-a dezamorsat.

Nova Post este o companie ucraineană care oferă servicii de curierat între țările UE și Ucraina.

Pe plan politic, coaliţia a decis în sfârşit data alegerilor din Bucureşti - 7 decembrie. Fiecare partid din coaliţie trebuie să meargă cu un candidat propriu, iar PSD cere completarea programului de guvernare cu o anexă prin care să se garanteze că PNL și USR nu se vor retrage unul în favoarea celuilalt. Mai rămâne ca Guvernul să dea joi HG pentru ca data să devină oficială.

Pe restul problemelor, se ceartă. PSD a părăsit ședința coaliției de guvernare de marți, iar Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că refuză dialogul pe reforma pensiilor și i-a zis să își asume răspundere, dacă acesta va cădea din nou la CCR. Liberalul Ciucu zice că PSD ar fi propus să se creeze o comisie care să analizeze noul proiect de lege și de-aici disputa și se întreabă de ce nu a vrut ministrul Justiției să își asume proiectul și i l-a pasat ministrului Muncii. Premierul nu a avut încă nicio reacție.

Iar pe reducerea cheltuielilor n-au mai apucat nici să se certe. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, zice că proiectul de reformă a administrației locale este gata și va duce la desființarea a 12.794 de posturi ocupate în administrația publică locală. „În momentul în care coaliția decide, putem să-l promovăm în circuitul de avizare și în ședința de guvern”, a zis ministrul. Poate d-aia se ceartă PSD-ul pe orice altceva?

Între timp, Guvernul intenționează să schimbe legea privind consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat, pentru a putea finanța reconstruirea blocului explodat din Rahova. Noua variantă va permite finanțarea integrală (100%) nu doar a consolidărilor, ci și a lucrărilor de demolare și reconstrucție a clădirilor afectate de dezastre, precum exploziile sau accidentele tehnice.

Noul bloc va intra în proprietatea statului, iar locuințele vor putea fi închiriate foștilor proprietari, pe viață, sau moștenitorilor minori, pe maximum 20 de ani, cu posibilitatea de achiziție la cerere. La o primă vedere, pare că oameni care până mai ieri aveau o casă în proprietate vor deveni chiriași pe viață sau trebuie să-și cumpere alta.

În context, o recomandare de citit: Articolul explicativ „Cum folosim gazul, în bloc: cine răspunde de siguranță, cine și unde sună și cine plătește”, realizat de Gabriel Kolbay cu președintele Ligii Asociațiilor de Proprietari Habitat, Mihai Mereuță. Cred că fiecare dintre noi ar trebui să cunoaștem informațiile de aici.

Tot în România reală,  CFR Călători anunță de pe o zi pe alta suspendarea a zeci de trenuri Regio și InterRegio, lăsând prin gări sute oameni de care depind zilnic de aceste legături -  navetiști, elevi și cadre didactice. Trenurile au fost suspendate din cauza datoriilor pe care le are CFR Călători pentru că nu a plătit Tariful de Utilizare a Infrastructurii.

Bătaia de joc este și mai mare având în vedere că CFR Călători nu a plătit acești bani la CFR Infrastructură, ambele fiind companii de stat și primind fonduri de la buget ca să își acopere cheltuielile. Iar ministrul Transporturilor le ține public lecții managerilor celor două companii și își termină discursul spunând „Ca ministru, nu voi tolera astfel de comportamente, iar cine nu înțelege că este în slujba cetățeanului va pleca acasă”. Păi n-au făcut-o deja?

În cursul după-amiezii, circulația trenurilor a fost reluată, după ce ambele companii de stat au ajuns la un acord pentru stingerea parțială a datoriilor.

Pe de altă parte, CFR Călători reclamă o subfinanțare gravă a sistemului feroviar şi susţine că statul întârzie sau nu plătește deloc sumele pentru facilitățile de călătorie acordate anumitor categorii sociale. În context, să ne amintim de directorul care încasează 5.500 de euro lunar şi ne spunea în vară: "Ce înseamnă angajat al statului? Trebuie să mor de foame?"

Avem și un caz de corupție cu ingrediente spectaculoase. Un profesor la o facultate de drept din Brașov care lua șpagă de la studenți (200 -  300 de euro ca să-i treacă examenele și 400 - 500 de euro pentru licență). Unii studenți care au dat șpagă ca să treacă examenele erau chiar cadre MAI. Datorie și onoare!

În timpul ăsta, Nicușor Dan se gândește la un al doilea mandat de președinte. E devreme, dar în principiu îşi doreşte, pentru că a înţeles - zice el - că să faci lucruri în societate necesită timp. Un proiect de țară, dacă tot vrea 10 ani la Cotroceni? Să avem grijă să nu vină războiul peste noi, să ne identificăm și să ne folosim potențialul economic.

Încheiem ziua cu o descoperire medicală revoluționară. Un studiu recent, realizat pe un grup restrâns de pacienți, oferă o rază de speranță pentru cei care și-au pierdut vederea din cauza unei afecțiuni considerate până acum netratabile.

Un dispozitiv electronic minuscul, implantat direct sub retină, le-a permis unor pacienți orbi să distingă din nou litere, cifre și chiar să citească texte, marcând un pas uriaș spre redarea vederii pierdute.

Potrivit studiului publicat în New England Journal of Medicine, 84% dintre pacienții incluși în test au reușit să citească litere, cifre și cuvinte cu ajutorul dispozitivului.

Studiul a fost finanțat de o companie americană, Science Corporation, care produce dispozitivul și a solicitat autorizație de utilizare în SUA și Europa. Până în acest moment nu există o estimare a costului dispozitivelor, iar specialiștii estimează că dispozitivul ar putea să fie disponibil pentru pacienți „în câțiva ani”.

Evenimentele zilei

Știrile zilei

Nu rata azi pe SPOT

Life

Sport

Reflecția zilei: Șoc și groază 🙂

Mai am două lucruri interesante de împărtășit din dezbaterea The Guardian - „Cum să trăiești o viață bună în vremuri dificile”  -  cu Yuval Noah Harari, Maria Ressa și Rory Stewart, despre care am scris și în newsletterul de ieri.

Astăzi, o imagine asupra viitorului și o descriere incredibil de simplă și de bun simț, care mi-a adus în minte nevoia de încredere în ceea ce odată consideram normalitate.

Iată dialogul despre viitor: 

Rory Stewart: Yuval este un caz rar, pentru că are capacitatea de a imagina unde am putea fi peste 200 de ani. Dar haideți să ne gândim, pentru o clipă, la următorii 20.

Când ne imaginăm lumea, o privim adesea prin lentila Silicon Valley și ni se pare că viitorul va arăta ca în Star Trek, iar Elon Musk se va muta pe Marte.

Dar pentru majoritatea oamenilor, poate chiar pentru jumătate din omenire, următoarele decenii vor însemna altceva: sute de milioane de oameni vor trăi cu venituri sub 2 dolari pe zi, iar miliarde vor trăi cu mai puțin de 5 dolari pe zi.

În plus, conflictul se transformă. Vedem deja, din ceea ce se întâmplă în Gaza și, într-o anumită măsură, în Ucraina, cum țările bogate, dotate cu tehnologie avansată, pot provoca distrugeri uriașe vecinilor lor, asumându-și foarte puține riscuri directe.

La toate acestea se adaugă o nouă cursă a înarmărilor care se accelerează pretutindeni. În Europa, de pildă, cheltuielile pentru apărare cresc acum spre 5% din PIB.

Asta va însemna literalmente sute de miliarde de euro care vor fi extrase, an de an, din sistemele de sănătate, din educație și din protecția socială, exact într-un moment în care economiile stagnează, iar populațiile îmbătrânesc.

Prin urmare, este foarte probabil ca, în următorii 10–20 de ani, în timp ce inteligența artificială continuă să se dezvolte, mare parte din lume să ajungă să semene cu o versiune mai săracă și mai șubredă a lumii actuale — cu venituri stagnante și conflicte în creștere.

Maria Ressa: Sunt complet de acord cu ceea ce spune Rory, dar eu sunt chiar mai pesimistă. Nu cred că va dura 20 de ani. În Filipine, avem în medie 20 de taifunuri în fiecare an. Vedem insule care se scufundă, iar Occidentul încă mai dezbate dacă schimbările climatice există sau nu.

Cred că moartea jurnalismului este după colț - în șase luni, un an cel mult. Internetul devine mai toxic pe zi ce trece, iar nicio barieră de protecție nu a fost pusă în aplicare, deși organizațiile de presă sunt obligate să plătească pentru infrastructura digitală, iar conținutul nostru este exploatat.

Este o lume online extrem de prădătoare și această agresivitate s-a transferat în lumea reală în care trăim.

Yuval Noah Harari: Dacă ar fi să definesc tonul emoțional al muncii mele din ultimii ani, aș spune că m-am ocupat cu anxietatea - am creat mai multă neliniște în jurul inteligenței artificiale, al schimbărilor climatice și a altor teme.

Dar acum trebuie să schimbăm direcția: să trecem la un alt proiect — acela de a reconstrui încrederea. Pentru că, atunci când anxietatea devine copleșitoare și nu mai poți avea încredere în nimeni și în nimic, nu mai poți acționa.

Cel mai important lucru este să refacem încrederea în instituțiile umane - în mass-media, în guvern, în alte structuri. Marea întrebare este: cum facem asta?

Rory Stewart: Aș spune că primul pas este chiar refacerea acestor instituții umane.
Experiența mea ca politician mi-a arătat că guvernul este mult mai disfuncțional decât mi-aș fi putut imagina vreodată.

Liz Truss, colega mea și, pentru o vreme, prim-ministru al Regatului Unit, credea practic că rolul ei se reducea la Instagram și la campanie electorală. A dedicat extrem de puțin timp analizei serioase a politicilor publice și, de fapt, îi disprețuia pe cei care se preocupau prea mult de consecințele reale ale deciziilor sale.

Totul a devenit un joc.

Maria Ressa: (....) Ne uităm înapoi la istorie și, în ciuda tuturor problemelor democrației, nu am găsit încă un sistem mai bun.

Sigur, s-ar putea ca totul să se prăbușească curând, dar noi continuăm să luptăm.

Și descrierea simplă care m-a întors la normalitatea pe care tindem s-o uităm:

Rory Stewart: Un lucru care mi se pare remarcabil în epoca modernă este că am pierdut complet un vocabular etic pentru a ne raporta la liderii noștri.

La nivel fundamental, ce este Donald Trump? Este un om lipsit de rușine.

Ar fi fost aproape imposibil pentru Aristotel, Cicero sau teoreticienii Renașterii - sau chiar pentru autorii Constituției americane - să-și imagineze un asemenea grad de nerușinare, de dispreț față de constituție, față de minorități, față de adevăr, o asemenea afișare publică a imoralității.

Și, la fel de greu de imaginat este faptul că am ajuns într-o lume în care, într-o anumită măsură, ne place spectacolul. Am pierdut capacitatea de a fi șocați.

Astăzi, Trump face, zilnic, trei sau patru lucruri care, într-o lume normală, ne-ar fi zguduit până în adâncul ființei. Iar acum, pur și simplu, nu mai reacționăm.

Încerc să îmi aduc aminte: când a fost ultima dată când am fost cu adevărat șocată și m-am manifestat corespunzător?