Președintele Nicușor Dan s-a întâlnit, vineri, cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR, marcând oficial începerea discuțiilor pentru formarea noului guvern. În paralel au loc discuțiile pentru planul fiscal și reducerea deficitului. În două, trei săptămâni speră că va fi format guvernul și își menține preferința ca Ilie Bolojan să fie premier.

După terminarea întâlnirii, președintele interimar al USR, Dominic Fritz, a zis că a fost o întâlnire „productivă”, nu s-a discutat despre împărțirea funcțiilor și nu există „o poftă foarte mare” pentru un premier tehnocrat. Se așteaptă la discuții „cu scântei”, dar este optimist.

Kelemen Hunor, liderul UDMR, a fost mai concret. El a spus că s-a agreat că premierul va fi unul politic, că nu se pune problema de rotativă și scopul este pentru început să fie conturate direcțiile de acțiune și un proiect de guvernare. de luni vor continua discuțiile în același format și crede că după Rusalii, ar putea exista un acord politic.

Vineri, Nicușor Dan a primit și critici, de la Blocul Național Sindical (BNS), prin intermediul unei scrisori deschise. Sindicaliștii i-au reproșat că nu i-a invitat la discuții și pe reprezentanții salariaților, atrăgându-i atenția că „România nu se construiește doar cu partide și patroni”.

Cu sau fără sindicate, cert este că programul fiscal și măsurile pentru reducerea deficitului nu vor fi ușor de făcut.

O analiză Curs de Guvernare arată că raportul dintre cheltuielile bugetare cu salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale și veniturile bugetare ciclice (venituri fiscale + contribuții de asigurări sociale) a fost de 83,87% în primele 4 luni ale anului, în ameliorare față de 88,37% în primele 4 luni din 2024. Asta înseamnă că, din 10 lei intrați la buget, sub formă de venituri fiscale și contribuții de asigurări, 8,4 lei s-au dus pe salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale, în primele 4 luni ale anului 2025. Dacă la cheltuielile rigide adăugăm și plățile de dobânzi din primele 4 luni, raportul dintre cheltuielile rigide și veniturile ciclice ajunge la 96%.

Pe de altă parte, potrivit fostului ministru de Finanțe, Marcel Boloș, statul român raportează anual 164 de miliarde de lei cheltuieli de personal, dar din această sumă, 13,7 miliarde de lei se duc pe sporuri, bonusuri şi prime. Și mai sunt și alte beneficii pe care le încasează unii salariaţi din sectorul public.

În plus, așa cum era de așteptat, Comisia Europeană a decis suspendarea unei sume de 869 de milioane de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în timp ce a aprobat plata, până pe 10 iunie, a 1,279 de miliarde de euro. Restanțele care ne-au adus suspendarea plății a sute de milioane de euro sunt: operaționalizarea Autorității de Monitorizare a Întreprinderilor Publice, reforma guvernanței companiilor din subordinea Ministerului Energiei, reforma pensiilor speciale. România are șase luni să remedieze problemele.

Cu toată treaba pe care o are în țară, Nicușor Dan își face debutul extern ca președinte al României. Luni va merge la Vilnius (Lituania) pentru summit-ul B9, urmat de summit-ul NATO, Consiliul European și, cel mai probabil, o vizită la Chișinău în luna iunie.

Până atunci a avut o declarație care poate nu merita făcută, înainte de a avea o opinie mai bine conturată. Nicușor Dan a spus într-un interviu pentru site-ul polonez Onet că autoritățile române ar putea urma exemplul celor din Republica Moldova și să închidă site-urile care dezinformează.

„Nu am un răspuns complet acum, dar din punct de vedere tehnic, știu că autoritățile din Republica Moldova sunt mult mai bune decât ale noastre. Ei au ajuns să închidă unele site-uri care dezinformau și vrem să facem și noi. Desigur, mereu vom avea întrebări despre echilibru, despre libertatea de exprimare. În al doilea rând, este o întrebare despre încrederea oamenilor în autorități, pe care trebuie să o restabilim”, este declarația care, cel puțin în această formă, ridică semne de întrebare.

În SUA, raportul de 73 de pagini „Make America healthy again” (MAHA), comandat de administrația Trump pentru a examina cauzele bolilor cronice ale americanilor și pe care secretarul pentru Sănătate Robert F. Kennedy Jr l-a promovat ca reper științific, include referiri la studii care par a fi în întregime inventate  (mai exact 7 studii) și altele despre care cercetătorii spun că au fost interpretate greșit. Și există indicii că documentul a fost creat cu ajutorul AI.

Kennedy a numit documentul „o piatră de hotar" care oferă „o temelie bazată pe dovezi" pentru schimbări radicale de politică în domeniul sănătății. În timp ce Georges C. Benjamin, director executiv al Asociației Americane de Sănătate Publică, spune că „nu este un raport bazat pe dovezi și, în toate scopurile practice, ar trebui să fie abandonat în acest moment”. Casa Albă face corecturi.

A fost și ziua 1192  de război, care a început cu un nou atac aerian masiv al Rusiei, mai ales în regiunile Odesa și Harkov. La rândul său, Ucraina a lansat un atac nocturn cu drone asupra regiunii Kursk din vestul Rusiei, avariind un spital şi blocuri de locuinţe şi rănind cel puţin o persoană.

Dronele rusești au vizat în timpul nopții și portul dunărean Izmail, aflat la granița cu România. A fost emis un mesaj RO-Alert pentru zona de nord a județului Tulcea.

De asemenea, pe surse, media locală scrie că Ucraina s-ar afla în spatele exploziilor produse vineri în apropierea Golfului Desantnaya din Vladivostok, unde se afla staționată o unitate militară de elită rusă. Lovitura ar fi provocat victime și pagube militare. Dacă informațiile se confirmă, aceasta ar fi incursiunea ucraineană aflată la cea mai mare distanță de granița țării – aproximativ 6.800 km.

În timpul ăsta, emisarul pentru Ucraina al președintelui Donald Trump, Keith Kellogg, a declarat că îngrijorarea Rusiei cu privire la extinderea NATO spre Est este justificată și că nici Washingtonul nu dorește să vadă Ucraina, Georgia sau Republica Moldova în alianța militară condusă de SUA.

Iar David Petraeus, general american și fost șef al CIA, a avertizat că, dacă va avea câștig de cauză în Ucraina, Putin va invada o țară NATO, pentru a testa hotărârea Occidentului. Iar aceasta va fi Lituania.

Am mai aflat că, în timp ce condamnă public invazia Rusiei și trimit arme și ajutoare Ucrainei, statele occidentale continuă să finanțeze Kremlinul prin importuri masive de combustibili fosili. Potrivit unei analize BBC, Rusia a câștigat de peste trei ori mai mulți bani din vânzarea de petrol și gaze decât a primit Ucraina sub formă de ajutor internațional. Este o realitate dureroasă și greu de justificat moral sau strategic, scrie publicația britanică.

La noi, au continuat reacțiile pe decizia CCR prin care declarațiile de avere și interese nu mai sunt făcute publice și se elimină și familia funcționarului public sau demnitarului din ele.

Ilie Bolojan a declarat că trebuie făcută o analiză pentru a se vedea cum pot fi asigurate în continuare transparenţa şi accesul public la informaţii relevante. El a spus că „transparenţa declaraţiei acţionează ca un fel de frână pentru a nu se sări calul”.

Un punct de vedere pe subiect a avut și Dragoș Anastasiu, consilier onorific la Cotroceni pentru relația cu mediul de afaceri, atât în mandatul lui Ilie Bolojan, cât și în cel al lui Nicușor Dan. Declarația a fost făcută înainte cu două zile de decizia CCR. El zice că sunt mulți oameni valoroși din zona privată care ar vrea să intre în sectorul public, dar să fie bine plătiți și fără declarație de avere făcută publică. „Ce vă interesează pe dumneavoastră câte bijuterii am eu în casă? Pe dvs! Ce vă interesează? (...) Deci da - declarație de avere, da - depusă undeva ca secret de serviciu…″, a spus Atanasiu într-o emisiune tv. Ulterior a zis că nu a avut nicio legătură cu decizia CCR și declarația a fost făcută pe persoană fizică.

Iar fostul judecător constituţional Tudorel Toader s-a întrebat - de ce oare înainte, CCR a respins astfel de excepţii şi acum spune că prevederile legale sunt neconstituţionale?

În fine, Nicușor Dan a declarat că își va publica declarația de avere pe pagina de internet a Administrației Prezidențiale, dacă decizia CCR interzice ANI să o publice. Miza publicării declarației de avere a lui Nicușor Dan este ceva mai mare, el promițând că acesta va fi și momentul în care va dezvălui cine sunt finanțatorii campaniei sale pentru alegerile prezidențiale.

Am mai aflat că în București, cu sprijinul consilierilor PSD, AUR și PMP, primarul Sectorului 3, Robert Negoiță își va continua proiectul construcției unei parcări supraterane, în apropiere de Hala Laminor. Costul mediu, per loc: aproape 77.000 de euro - de două ori mai mult decât la New York și chiar mai mult decât cheltuiesc olandezii pe parcări subacvatice.

De cealaltă parte, Ilie Bolojan a anunțat că s-a încheiat procesul de reducere a personalului la Senat. Numărul de posturi în instituţie a fost redus de la 796 la 649, economia la salarii este de 3,5 milioane de euro anual (circa 18% din total). „Poate nu pare o economie mare, dar în trei ani înseamnă un pasaj într-o intersecţie aglomerată din Bucureşti, valoarea estimativă a unui pasaj rutier fiind de 10 milioane de euro. Gândiţi-vă că astfel de reduceri se pot face la multe instituţii şi calculaţi câte pasaje s-au pierdut până acum”, a zis Bolojan.

Și ne pregătim de o intrare abruptă în vară. După un mai ploios şi friguros, luna iunie vine cu căldură, temperaturile urmând să ajungă la 30 de grade chiar de săptămâna viitoare. De altfel, meteorologii anunţă că toată luna iunie, temperaturile vor fi mai ridicate decât cele specifice perioadei, în cea mai mare parte a ţării, dar în special în sud-vest. Iar ploile nu mai fac parte din peisaj. O să vedem dacă va depăși recordul lunii iunie 2024, care până acum a fost cea mai caldă lună iunie din istorie.

Încheiem ziua cu lumea care se schimbă. Spania intenționează să interzică aruncarea șervețelelor umede în toaletă, dar și eliberarea deliberată în natură a baloanelor de petrecere de unică folosință, care conțin plastic, din cauza poluării marine pe care o provoacă.

Potrivit inițiatorilor, șervețelele umede și baloanele se numără printre cele mai frecvente 10 produse din plastic de unică folosință găsite pe plajele din UE. De asemenea, costul anual al curățării șervețelelor umede din sistemele de canalizare și epurare se ridică la 230 de milioane de euro.

Aceste costuri erau suportate până acum de autoritățile locale, dar noua lege le va transfera asupra producătorilor. Aceștia vor fi obligați să finanțeze și campanii de conștientizare.

Evenimentele zilei

Știrile zilei

Nu rata azi pe SPOT

Life

Sport

Reflecția zilei: Diversiune?

Judecătorii Curții Constituționale au declarat neconstituțional articolul de lege care îi obligă pe demnitari, funcționari, șefi de instituții publice să-și afișeze declarațiile de avere pe site-ul Agenției Naționale de Integritate. În plus, judecătorii constituționali au ajuns la concluzia că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să includă bunurile, conturile și veniturilor soților.

Astăzi, argumentele Deutsche Welle, care consideră că „CCR a întors România cu 20 de ani în urmă când a decis să ascundă averile politicienilor, demnitarilor și funcționarilor publici și să renunțe definitiv la cele ale soților și copiilor. (...) Semnalul dat de CCR sugerează încurajarea corupției și a compromisurilor din partea politicienilor și demnitarilor”.

• Câtă vreme erau publice, jurnaliștii puteau scotoci printre ele și puteau aduce la suprafață neconcordanțe, complicități, datorii prea mari făcute de unii, împrumuturi disproporționate făcute de alții.


• Discrepanțele între veniturile și cheltuielile demnitarilor erau sub lupa publică și puteau fi văzute de oricine.


• De pildă, nu demult, o judecătoare de la Curtea de Apel București nu a putut justifica 6 milioane de euro.


• Printre judecătorii constituționali care au votat ieri secretizarea averilor demnitarilor și scoaterea soților acestora din ecuație se află și Bogdan Licu, fost procuror general adjunct. Public Record a descoperit că Licu a cumpărat anul trecut un teren sub prețul pieței și a omis pe moment să-l treacă în declarația de avere. (Licu nu a fost singur, scorul ședinței CCR a fost de 6 la 3 și urmează o singură opinie separată, ceea ce sugerează o opoziție modestă).

„Decizia CCR de ieri îi împinge pe politicieni să se întoarcă în epoca îmbogățirilor rapide, în care legile se făceau cu dedicație și licitațiile erau de formă, iar banii iliciți erau trecuți pe numele copiilor, soțiilor, mamelor, mătușilor.

Mandatul lui Nicușor Dan începe cu semnalul restaurației dat de Curtea Constituțională prin secretizarea averilor demnitarilor și politicienilor.

Dacă DNA rămâne în aceeași expectativă în care s-a retras de ani de zile, corupția va redeveni un modus vivendi al politicii, iar nemulțumirile din societate vor crește și vor potența extrema dreaptă”, conchide Deutsche Welle.

Îmbrățișând acest punct de vedere și luând în calcul că dosarul stă de șase ani în sertarele CCR, să fie semn că se încearcă să se conserve cât mai multe căi ferite pentru corupție sau era nevoie de ceva care să dinamiteze negocierile care au loc în acest moment pentru formarea guvernului și începerea unei reforme a statului?

(PS: PressOne a analizat cum stau lucrurile în alte țări europene. Concluzia: Cu cât o țară are probleme mai mari cu corupția politică și cu funcționarea slabă a instituțiilor de control, cu cât s-a obținut o transparență mai mare pentru jurnaliști și pentru publicul larg. Cu cât instituțiile de control și-au făcut treaba mai bine, cu atât s-a acordat mai multă grijă ocrotirii vieții private a reprezentanților publici.)