Impozitarea suplimentară a pensiilor poate fi constituțională cu două condiții pe care actualul proiect pe aceasta temă ajuns la CCR nu le îndeplinește, potrivit avocatului Claudiu Dinu, conf. univ. dr. la Facultatea de Drept a Universității București și fost consilier prezidențial.
“Problema, din punctul meu de vedere, este să nu aplici procentul numai unui anumit tip de pensie și procentul să nu fie atât de mare încât să suprime practic dreptul”, a explicat conf. Dinu într-un interviu acordat SpotMedia.ro.
Claudiu Dinu a explicat și de ce nu poate exista nicio diferență de impozitare între pensia contributivă și cea de serviciu, dar și de ce pensiile, indiferent dacă sunt de serviciu sau contributive, nu pot fi atinse.
A fost adoptat și a ajuns în analiza CCR un proiect de supraimpozitare a pensiilor speciale. Dincolo de interesele private despre care se speculează că ar putea influența decizia, este el un proiect constituțional?
Să dăm puțin timpul înapoi. CCR s-a pronunțat în perioada crizei 2009- 2010 în privință pensiilor magistraților arătând că nu poți să abrogi sau să suprimi această pensie de serviciu pentru că ea este o garanție a independenței și imparțialității judecătorului.
Magistratul, pe toată perioada activității, are o serie de incompatibilități, iar perspectiva unei pensii frumoase oferă garanția că el nu va fi corupt și își va face meseria legal. Dacă atingi pensia magistraților, încalci independența Justiției.
Așadar, CCR a spus numai despre pensia magistraților că nu poate fi abrogată sau tăiată.
Am avut de curând o lege care a încercat o reglementare în această zonă de pensii, numite nejuridic speciale, de fapt, pensii necontributive, de serviciu. CCR a declarat neconstituțional acest proiect. De această dată, nu a intrat însă pe fondul problemei, ci a constatat elemente de neconstituționalitate extrinsecă, de formă.
Acum este această impozitare de 85% pe partea necontributivă. Când vorbim despre impozitarea unui venit, în sine, teoretic, o grilă de impozitare nu poate să fie neconstituțională. Și la ora actuală, pensiile, inclusiv cele contributive, sunt impozitate. Deci faptul că se aplică o grilă de impozitare nu ar trebui să fie neconstituțional.
Dar o supraimpozitare de 80-90% poate afecta chiar substanța dreptului la pensie. Dacă pui un asemenea impozit, îi tai cam tot dreptul. Deci din punctul meu de vedere, CCR trebuie să stabilească dacă această impozitare afectează substanță dreptului, partea necontributivă, sau nu.
În al doilea rand, impozitarea nu trebuie să facă discriminări între persoanele fizice, ceea ce ar duce la neconstituționalitate. Adică trebuie să fie aplicabilă întregului sistem de pensii. Toate pensiile să fie impozitate după o formulă fiscală unică.
Nu poți să impozitezi pensiile de serviciu cu o grilă, iar pe cele contributive cu altă grilă. Macheta trebuie aplicată pentru toți.
De ce, cât timp unele sunt pensii contributive, deci au în spate ani de plată, iar altele sunt pensii speciale, de la buget?
Este tot drept la pensie. Natura e aceeași: drept la pensie. Deci nu ai cum să spui că partea necontributivă o impozitezi cu 80%, iar partea contributivă nu se impozitează sau rămâne cu 10%. CCR a și spus în ultima decizie: oferiți o soluție unitară.
Ai avut o anumită activitate, un anumit venit, ți s-a reținut contribuție o anumită perioadă și legea spune că pe lângă ce ți s-a reținut mai există o diferență suportată de la bugetul de stat.
Aici și jurisprudența CEDO este elocventă. E o componentă a dreptului de proprietate care se naște în patrimoniul tău atunci când ai terminat activitatea. Și e normal să nu mai pierzi acel drept.
Odată un drept de creanță dat în plată e un drept câștigat și e ca și cum i-ai lua proprietatea.
Nu ar fi o problemă de retroactivitate a legii o impozitare nouă, fie ea unitară?
Nu. Cotele de impozit s-ar aplica pentru viitor.
Și nu ar fi trecerea la o impozitare progresivă, deci abandonarea cotei unice?
În Constituție nu scrie de cota unică, deci nu ar fi o problemă. Dar scrie că taxele și impozitele trebuie așezate în mod rezonabil.
Iar cota unică de impozitare nu mai există demult. Avem impozite de 1% până la, cred, 80% în cazul jocurilor de noroc.
Problema, din punctul meu de vedere, este să nu aplici procentul numai unui anumit tip de pensie și procentul să nu fie atât de mare încât să suprime practic dreptul. Adică să nu mai primești acea diferență la pensie prevăzută într-o lege specială.
Ați clarificat că există categoria pensiilor magistraților deja scoasă din discuție. Pentru restul avem pensii speciale deja în plată și pensii speciale viitoare, de care vor beneficia viitorii pensionari. Să le luăm pe rând. Este posibilă eliminarea pensiilor speciale aflate acum în plată?
Pensia specială, de serviciu, nu se poate abroga, elimina, pentru cei care sunt în plată. Altfel legea ar retroactivă.
Dreptul la pensie s-a născut în momentul în care ai ieșit la pensie, ai primit decizia de pensionare și s-a stabilit că primești o anumită sumă. Dacă scazi pensia de la, să zicem, 8 mii de lei la 4 mii de lei înseamnă să modifici decizia de pensionare. Aici nu se poate interveni.
Dar asupra pensiilor speciale ale viitorilor pensionari încă în activitate?
În cazul magistratilor, nu. Acolo CCR a stabilit că, raportat la statut, adică interdicții – incompatibilități, e normal să ai ceva în plus față de contributivitate.
Reglementarea ar fi destul de complicată. Pentru că la fiecare categorie profesională trebuie să vezi dacă acea diferență față de pensia contributivă se justifică sau nu raportat la profesesia sau activitatea în sine.
De exemplu, pensia militară. Și cadrele militare au o serie de incompatibilități și interdicții, mai puține decât magistrații, e drept. Există riscul activității. Raportat la toate acestea, pensia specială poate fi abrogată sau nu? Dacă se suprimă, ce s-ar încălca în Constituție?
Dar eu m-aș gândi la ceva aplicabil inclusiv magistraților – modalitatea de calcul.
Cum?
Vă dau exemplul magistraților. Acum magistratul iese la pensie cu 80% din venitul brut din ultima lună, care poate include o serie de sporuri și indemnizații, motiv pentru care se poate ajunge la o pensie mai mare decât salariul.
De mâine ar putea să fie 80% din salariul din ultima lună și atunci cei care ar ieși de mâine la pensie ar avea o pensie mai mică decât ultimul salariu.
Se poate și pentru pensiile în plată?
Nu, pentru pensiile în plată ar fi neconstituțional.
Sunt aproximativ 48 de profesii, de activități care au aceste pensii mai mari decât pensiile contributive. Pentru fiecare în parte ar trebui văzut cum aranjezi lucrurile.
Deci îmi spuneți că o reglementare unică a tuturor pensiilor speciale nu are cum să funcționeze?
Foarte greu. Trebuie luat fiecare caz în parte.
Dvs spuneți că a aplica impozite diferite doar unei categorii e discriminare. Mulți oameni spun însă că discriminarea e să existe două categorii de pensii, pentru unii doar contributivă, pentru alții și specială. Oamenii nu sunt egali?
Sigur că oamenii sunt egali, dar această egalitate se manifestă în cadrul aceleiași categorii. Dar nu înseamnă că, de exemplu, un inginer care ia o pensie contributivă trebuie să ia aceeași pensie pentru aceiași ani și același venit cu un militar. Specificul celor două activități e diferit, nu sunt în aceeași categorie.
Discriminare a fi daca un inginer constructor ar lua altă pensie decât colegul lui inginer constructor care a muncit la fel, a avut același salariu și aceeași contribuție.
Inechitatea e o altă discuție. Dar diferențele între pensii nu înseamnă discriminare. Poate să vină și militarul să spună: eu am fost pe câmpul de luptă. Magistratul poate spune: am avut interdicții toată viață, de ce eu nu am putut avea firmă ca să fac afaceri spre deosebire de tine, care poți să faci ce vrei și să câștigi cât vrei, asta nu e discriminare?
Discriminare e aplicarea unei cote de impozit diferită în funcție de categoriile profesionale. De ce mie să îmi pui cotă mai mare pentru că am fost în zona unei activități cu pensie specială?
Pensiile nu pot să fie uniforme, cum nici veniturile nu sunt unifome. Poate fi undeva o inechitate socială, poate nu sunt așezate bine, discutăm. După cum spuneam, nu mi se pare normal să ai pensia mai mare decât salariul și mulți judecători, mai ales cei mai tineri, recunosc asta.
Felul în care se încearcă acum revocarea Avocatului Poporului, nu contează numele lui, nu vă amintește de revocarea Avocatului Poporului în 2012?
Circumstanțele erau diferite, eram într-un fel de război politic de gherilă. Dar orice revocare ar trebui să respecte legea. Revocarea Avocatului Poporului se poate face de către Parlament pentru incălcarea legii și Constituției.
Deci prima condiție este să am o încălcare concretă, dovedită a legii sau a Constituției și să am și voință politică în Parlament. Fiind o funcție politică, deoarece numirea este făcută politic, deși ar trebui să se respecte prima condiție aș spune că, în stil dâmbovițean, ea nu prea contează, deși ar tebuie să conteze pentru că acesta este sensul legii.
Există o încălcare concretă?
La prima vedere nu am văzut la dna Weber o încălcare. Faptul că ai dreptul să sesizezi CCR nu înseamnă că CCR e obligată să-ți admită sesizările. Daca e o problemă la Curte, unde este decizia, asta e altă discuție.
Au fost și sesizări respinse, și sesizări admise ale Avocatului Poporului. Din moment ce eu am fost activ pe niște sesizări și ele au fost și admise, înseamnă că demersul meu a fost legal. Dacă era o serie de 10 sesizări respinse, poate intram într-o exercitare abuzivă a funcției pentru a șicana.
E un pic hilar ca exercitarea cu succes a unei prerogative să justifice o revocare. Ar trebui să avem un Avocat al Poporului care să nu-și folosească prerogativele?
Dar, cum spuneam, la fel ca la suspendarea președintelui, nu prea contează daca încalcă sau nu Constituția, problema e de vot politic în Parlament. A fost numită de majoritatea PSD-ALDE, nu știu daca ea se mai menține, cheia e la PSD.