Vaccinarea înseamnă și să le alungi oamenilor teama, ca să se lase salvați. 4 femei curajoase şi un domn de 80 de ani Fotoreportaj

La capetele unei seringi se află doi oameni, fiecare cu povara lui, fiecare cu povestea lui. Pentru câteva secunde, sunt legați prin acest mic instrument încărcat cu ser și ac în vârf - o apropiere complicată, dar atât de banală în lumea noastră, în care unul salvează, iar celălalt se lasă salvat.
Vaccinarea înseamnă și să le alungi oamenilor teama, ca să se lase salvați. 4 femei curajoase şi un domn de 80 de ani <span style="color:#990000;font-size:100%;">Fotoreportaj</span>
  • Din interviurile realizate cu medici și experți în sănătate publică, principala cauză pentru care oamenii refuză vaccinarea e încetinirea vizibilă a pandemiei cu consecința imediată, ridicarea restricțiilor de către autorități.
  • În data de 6 iulie au fost înregistrate 51 de noi cazuri de infectare, în urma realizării a 27.800 de teste. 
  • În ultimele 24 de ore, au murit 4 persoane, iar în secțiile de terapie intensivă mai sunt 61 de pacienți în stare gravă.
  • Mulți specialiști vorbesc de posibilitatea unui val patru al pandemiei, mai ales că se constată o situație dramatică în Rusia, dar și creșterea numărului de infectări cu noua tulpină Delta în Israel și Marea Britanie, unde rata de vaccinare acoperă peste 60% din populație.

Ion Ghinea are 80 de ani și a fost una dintre cele 12 persoane care s-au vaccinat, luni, 5 iulie, în comuna Provița de Sus, cu ajutorul echipei mobile venite din Breaza, județul Prahova.

Bărbatul e consultat în cabinetul medicului de familie Mihaela Pripoae. Are emoții. Se uită în jur, încercând să găsească un punct de sprijin pentru privirea sa vioaie.

ADVERTISING

Pulsul e mărit.

“Nu se întâmplă nimic. Nici n-o să simțiți acul”, îi spune medicul, liniștindu-l. Bărbatul nu răspunde.

După consult, Ion Ghinea trece în camera alăturată unde îl așteaptă cele două asistente medicale Lorena Topală, 46 de ani, și Claudia Matei, 44 de ani, amândouă angajate ale Spitalului de Boli Pulmonare din Breaza, care a fost suport Covid încă din primăvara anului trecut.

Tableta cu care se verifică actele de identitate și se face înscrierea în Registrul Electronic Național al Vaccinării (RENV), dar și tipărirea adeverințelor cad în sarcina Cătălinei Mareș, 21 de ani, absolventă a Școlii Sanitare Dr.Dinu din Câmpina.

Domnul Ghinea, mic de statură, îmbrăcat într-o cămașă cu dungi și cu o șapcă deschisă la culoare trântită pe cap, se așază pe scaunul din lemn de parcă s-ar așeza pe unul electric.

Nesiguranța, tăcerea crispată și nervozitatea ținută cu greu în frâu arată că și-ar dori să fie oriunde în altă parte decât în camera luminoasă cu mobilier alb, seringi, fiole și trei femei îmbrăcate în combinezoane de protecție cărora nu li se vede fața din cauza măștilor.

IonGhineaVaccin
Ion Ghinea, 80 de ani, una dintre puținele persoane care au trecut pragul centrului mobil din Provița de Sus, s-a vaccinat la insistențele familiei - Foto: Alexandru Nistor / SpotMedia.ro

Injecția o face Lorena Topală, care e asistentă medicală de trei ani și jumătate, după ce multă vreme a lucrat ca agent de asigurări.

ADVERTISING

“Din aprilie, de când sunt cu jumătate de normă și la centrul de vaccinare din Breaza, am făcut peste 100 de injecții”, a povestit asistenta.

“Îmi place foarte mult meseria mea. Pandemia m-a prins cu puțină experiență, dar într-un an și jumătate am învățat cât n-aș fi învățat într-o viață, dacă erau timpuri normale”, a mai spus Lorena Topală.

Cine l-a convins pe domnul Ghinea să se vaccineze?

Bărbatul de 80 de ani privește fix peretele din fața sa și nu-și dă seama când asistenta i-a scos acul din braț. Cumva, nu-i vine să creadă că a scăpat și că nu a simțit nimic. Doar lunga experiență de viață îl ține să nu tragă o înjurătură prin care să se răcorească.

“Nea Ion, mare încăpățânat”, se aude vocea doctorului Mihaela Pripoae.

“De când mă rog de el să se vaccineze? Din ianuarie îi tot zic: Hai, domnule, să te programez. E păcat să te îmbolnăvești. El nu și nu”, povestește medicul de familie.

“Până la urmă, l-au convins soția și fiica. De gura lor a venit”, a dezlegat doctorul misterul temerilor lui Ion Ghinea și frământările sale legate de vaccin.

Când Mareș Cătălina, absolventa școlii sanitare, care se ocupa cu înregistrarea și documentele, i-a cerut bărbatului numărul de telefon, acesta a răspuns scurt: “N-am!”

ADVERTISING

Brusc, s-a lăsat tăcerea și am realizat că tot sistemul logistic din jurul vaccinării, liniile de producție, cutiile cu gheață carbonică, avioanele, camioanele, centrele de depozitare ale serurilor în condiții speciale, platformele de programare, aplicațiile digitale, centrele de vaccinare, toate s-au blocat pentru că domnul Ion Ghinea a fost vaccinat, dar n-are telefon. 

Nu putea fi trecut în nicio bază de date, în nicio statistică, nu putea fi justificat vaccinul, nu putea primi adeverință, era o situație mai rea chiar și decât dacă acea doză ar fi fost aruncată la gunoi. S-ar fi făcut un proces verbal.

Acest blocaj care n-a durat mai mult de zece secunde, dar a părut o eternitate a fost rezolvat de medicul de familie: “Pot să vă dau numărul meu de telefon?”

Tânăra de 21 de ani care jongla cu buletine, tablete, imprimanta și adeverințele de vaccinare a spus că “Da, se poate!”.

Toată lumea a răsuflat ușurată, iar viața a intrat în ritmul ei molcom, sistemul fiind salvat.

Zece minute pentru a pune pe picioare un centru de vaccinare

Domnul Ghinea s-a ridicat de pe scaun și a ieșit pe terasa cabinetului să aștepte cele 15 minute regulamentare ca să nu apară “reacțiile adverse”.

Urma să primească o bucată de hârtie prin care le va dovedi soției și fiicei că s-a vaccinat, recâștigându-și astfel liniștea căminului.

“Te rog, trece-i pe adeverință, mare, cu pixul, data când trebuie să vină la rapel”, a strigat medicul Mihaela Pripoae la tânăra absolventă de școală sanitară, în timp ce fata se pregătea să-i ducă adeverința, afară pe terasă.

Când Dacia Lodgy, cu numere de armată, a parcat luni dimineață în fața cabinetului medical din comuna Provița de Sus, mai erau zece minute până la ora nouă.

Cele două asistente de la Spitalul de Boli Pulmonare din Breaza, însoțite de tânăra absolventă a școlii sanitare, s-au mișcat ca o echipă bine pusă la punct. Au luat cutia cu doze, imprimanta, echipamentele și instrumentele medicale și le-au dus repede în camera de consultație a cabinetului. Acesta mai avea o cameră mare în care era biroul medicului, un al doilea spațiu de consultație, o sală de așteptare și o baie pentru pacienți.

CentrulVaccinareProvitaSus
Lorena Topală (stânga), Claudia Matei (centru) și Cătălina Mareș, cu spatele, - cele trei femei care au pus rapid în funcțiune un centru de vaccinare - Foto: Alexandru Nistor / SpotMedia.ro

Cele trei femei au reușit să transforme camera într-un mic centru de vaccinare cu tot ce era necesar, în mai puțin de zece minute.

Priveam cu uimire imprimanta pe care Cătălina Mareș, tânăra de 21 de ani, a montat-o rapid. Curios, am întrebat dacă funcționează, iar ea mi-a confirmat.

Mă gândeam cum, în urmă cu trei ani, m-am chinuit o zi întreagă să montez o imprimantă “wireless” de pe care orice membru al familiei, folosind rețeaua Wi-Fi, ar fi trebuit să dea print de pe telefonul mobil. Așa scria în prospect.

După o zi de muncă, în care am transpirat ca după un maraton, am reușit să fac imprimanta să funcționeze, legată prin cablu de laptopul meu. Nu pornea nici moartă, acționată de pe un alt computer. Treaba cu “wireless-ul” și printul de pe mobil le-am lăsat pentru altădată, într-un viitor foarte îndepărtat.

Când nimeni nu știa ce-i cu virusul

Claudia Matei, asistenta de 44 de ani, spera să vaccineze mai mulți oameni. Credea că serul e singura soluție să nu mai ajungă în situația de anul trecut, când munca ei era o luptă continuă cu moartea.

FaceShieldSpitalBreaza
Asistentele Claudia Matei și Lorena Topală, îmbrăcate în costumele de protecție, în perioada în care spitalul lor era "suport Covid", imagine de pe telefonul Lorenei Topală - Foto: Alexandru Nistor / SpotMedia.ro

“Eu și Lorena am fost cele care am primit primul bolnav de Covid-19 ajuns la spitalul din Breaza”, și-a amintit ea.

“Era o stare de mare confuzie. Nimeni nu știa ce-i cu virusul. Dacă vom scăpa cu viață”, a povestit ea.

“Ne-am echipat cu combinezoanele albe și am zis: fie ce-o fi”, a adăugat și Lorena Topală.

Cele două femei trecute de 40 de ani fuseseră în prima linie. Au fost martore la multă suferință și moarte. Au văzut disperarea din ochii bolnavilor.

“N-am crezut niciodată că o să mă pot obișnui să lucrez în combinezon, cu mască și ochelarii de protecție. Nu vedeam nimic din cauză că se abureau. Nu știam ce să fac. Dar m-am obișnuit să mă descurc, văzând mai puțin”, își amintește Claudia Matei.

La începutul pandemiei, sute de infirmiere, asistente și medici și-au dat demisia din mai multe spitale din țară. A fost o criză gravă.

“De la noi n-au plecat decât câteva infirmiere”, a spus Lorena Topală.

“Niciun moment nu m-am gândit să demisionez. Îmi place mult ceea ce fac”, a adăugat ea.

“Deși era multă teamă, la noi în spital, medicii și asistentele au rămas pe poziții”, a spus și Claudia Matei.

Echipa mobilă de vaccinare care a ajuns la Provița de Sus a fost formată din trei femei, un șofer al armatei și medicul de familie din localitate, tot o femeie.

Procesul complicat cu ace, seruri, acte, adeverințe s-a sprijinit pe umerii acestor femei care luptă de peste un an cu moartea pentru a se confrunta din nou cu teama și scepticismul celor, din ce în ce mai puțini, care încă vin să se vaccineze. 

Citiți și: "Am fost cu caravana mobilă de vaccinare prin sate. Primarul şi medicul de familie, în luptă cu antivaxerii de la TV"


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇