- Medicii și personalul sanitar se plâng că sunt agresați verbal și înregistrați de unii pacienți și rude ale celor decedați în pandemie.
- Într-un singur dosar, peste 100 de angajați ai spitalului sunt chemați la audieri.
- Un avocat specializat spune că până acum nu există o decizie definitivă a unei instanțe din România în legătură cu malpraxis în tratarea pacienților afectați de Covid-19.
La început au fost considerați eroi. Primeau mesaje de încurajare, mulțumiri și felicitări. Întreaga societate se baza pe ei. Un conflict de decenii între pacienți și personalul sanitar, provocat de infrastructura deficitară și corupție, părea să fie uitat din cauza unei amenințări noi și mortale, virusul.
Dar cei doi ani de pandemie, criza sanitară și decesul a zeci de mii de oameni au provocat o situație în care neîncrederea a generat un conflict juridic între personalul sanitar și unii pacienți supraviețuitori sau rudele celor decedați de Covid-19.
Medici și asistente sunt cercetați penal în mai multe dosare în urma plângerilor depuse de bolnavi sau reprezentanții familiilor celor morți.
“Pot să spun că e cea mai mare dificultate în acest moment vizavi de discuțiile pe care le am cu colegii mei”, a declarat medicul Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumologie “Marius Nasta” din Bucureşti, într-o discuție cu Spotmedia.ro.
“Mulți dintre colegii mei ajung să fie înregistrați, să fie agresați verbal. Acum, la ora 14.00, ( joi, 13 ianuarie - n.red.) mă duc la Poliție, pentru un dosar de omor din culpă. Într-un dosar penal deschis de curând sunt chemați 100 de colegi să dea declarații. Toți cei care au îngrijit un anumit pacient”, a precizat Beatrice Mahler.
“Pe undeva e traumatizant. E greu. Nu spun că nu se poate greși. Sunt convinsă că nu suntem perfecți. Sunt convinsă că e loc de mai bine, dar este foarte dificil să fii judecat de oameni care nu înțeleg medicina, pentru că altfel am vorbi cu Colegiul Medicilor sau cu cei dintr-o comisie specializată și altfel vorbim cu un procuror sau cu un polițist care nu are de unde să știe ce înseamnă un act medical, atitudinea medicală și responsabilitatea pe care ne-a asumăm în urma Jurământului lui Hipocrate", a mai spus medicul.
În toate aceste cazuri, urmărirea penală e in rem, adică asupra faptei, nu a persoanei
Într-o discuție cu o avocată specializată în drept penal, care cunoaște problema, aceasta ne-a explicat că, într-adevăr, “persoana împotriva căreia s-a făcut plângerea va trebui chemată la organele de cercetare penală pentru declarații”.
“Cu toate acestea, menționez faptul că prin formularea unei plângeri, urmărirea penală începe doar in rem, cu privire la faptă și nu cu privire la o persoană. Bineînțeles că atâta vreme cât în cuprinsul plângerii sunt menționate persoane, evident că acestea vor fi chemate la declarații”, a precizat Roxana Partene, avocat al firmei Fenechiu, Savu & Asociații, într-un scurt interviu acordat Spotmedia.ro.
Pe de altă parte, managerul Institutului “Marius Nasta” spune că e un număr prea mare de procese penale deschise împotriva personalului medical.
“Sunt foarte mulți oameni care înțeleg ce le spunem și înțeleg poziția noastră. Problema proceselor nu e generalizată. Dar, din păcate, am învățat drumul către secția de poliție ca să dau declarații în calitate de reprezentant legal și să fiu alături de colegii mei”, a declarat medicul Beatrice Mahler, în exclusivitate pentru Spotmedia.ro.
“Această situație este extrem de neplăcută. Este o situație nouă, în care ești pus ca medic. Juristele din cadrul instituției, oricât s-ar perfecționa, nu sunt penaliste. Nu avem voie să angajăm avocați specializați, iar colegii mei se simt traumatizați în acest moment, pentru că și noi suntem oameni, facem tot ceea ce ține de noi, dar am avut în față o boală nouă. Nu am avut decât un algoritm de tratament care, din păcate, nu întotdeauna a fost eficient pentru că depindem foarte mult, ca în orice boală, de imunitatea pe care o are pacientul”, a mai spus Beatrice Mahler.
Cele mai multe decizii judecătorești provocate de pandemie sunt legate de amenzi și dosare medicale
Avocata Roxana Partene spune că în prima fază a procesului penal medicii și asistenții sunt doar martori. Iar aceștia au posibilitatea de a prezenta organelor de urmărire penală situația cu date și probe concrete.
Procurorii și polițiştii, “chiar dacă nu sunt specialiști în domeniu, au posibilitatea să obțină toate probele și toate documentele de care au nevoie”.
“În cazul procesului penal pot fi administrate probatorii inclusiv cu expertiză medico-legală în care să se solicite opinia unui expert și acesta precizează concret dacă a existat sau nu o situație de malpraxis”, ne-a mai spus Roxana Partene.
“Organele de urmărire penală pot aprecia dacă se impune sau nu continuarea cercetărilor, dacă se atribuie sau nu calitatea de suspect și mai apoi de inculpat unei persoane menționate în plângere sau dacă nu, din datele și probele obținute, pot dispune o soluție de clasare, de încetare a procesului penal”, a mai adăugat avocata.
Din experiența proprie, Roxana Partene a spus că nu a întâlnit o decizie definitivă într-un astfel de proces de malpraxis provocat de pandemie.
“În cadrul societății de avocatură la care lucrez, avem mai multe dosare având ca obiect răspunderea civilă delictuală, în sensul că reprezentanții instituțiilor sanitare fie nu și-au îndeplinit întocmai atribuțiile de informare a familiilor persoanelor bolnave de Covid-19, fie nu au pus la dispoziție dosarul medical al pacienților în timp util sau familiilor acestora ulterior decesului”, a adăugat Roxana Partene.
“Avem decizii în acest sens, în care spitalele au fost obligate, dar și în concret medici care s-au ocupat de pacienții respectivi, să pună la dispoziție familiilor toate informațiile și documentele necesare”, a mai spus avocata.
Ea susține că pandemia a afectat toate domeniile de activitate, inclusiv pe cel juridic.