Când se strică mașina, nu o ducem la reparat la un moderator TV. Dar când ne vaccinăm? Interviu

Când se strică mașina, nu o ducem la reparat la un moderator TV. Dar când ne vaccinăm? <span style="color:#990000;font-size:100%;">Interviu</span>

Întotdeauna ne temem mai tare să nu ni se întâmple lucrurile rele pe care le vedem la televizor și avem tendința să ignorăm alte lucruri rele, despre care nu se vorbește la televizor, dar care sunt mult mai probabil să ni se întâmple, iar vaccinul AstraZeneca intră în categoria lucrurilor care suferă de o prea mare supra-expunere negativă în presă.

Riscurile reacțiilor adverse grave sunt minime, mai mici decât în cazul multor medicamente uzuale, dar despre care nu se vorbește atât de mult, încât oamenii să se simtă sub presiunea unor decizii emoționale, spune expertul în sănătate publică Vlad Mixich.

Pe de altă parte, oamenii care se simt anxioși în fața acestor știri negative nu sunt mai proști sau mai conspiraționiști și atunci e importantă abordarea rațională, sfatul medicului și ...închiderea televizorului atunci când luăm decizia vaccinării.

Care este abordarea corectă când vorbim despre vaccinul Astra-Zeneca? Să trecem pe prospect acest risc, care este minim, să intrăm în panică și să ne anulăm programările?

Bineînțeles că trebuie trecut în prospect.

Orice efect advers, oricât de rar, trebuie trecut în prospectul medicamentului sau al vaccinului respectiv, este un lucru esențial și asta se întâmplă de multă vreme, pentru multe tratamente și medicamente.

ADVERTISING

Face parte atât din rigoarea științifică pe care se bazează medicina modernă, cel puțin din 1960 încoace, cât și ține de construirea unei relații de încredere în actul medical, acesta fiind unul dintre cele două ingrediente esențiale ale actului vindecării: trebuie să ai încredere în medicul sau în cel care încearcă să te ajute.

Însă, pe de altă parte, este firesc și normal că există oameni care sunt speriați sau cărora le-a crescut anxietatea în urma anunțului Agenției Europene a Medicamentului, nu însemnă că sunt mai proști, mai puțin educați sau mai conspiraționiști decât alții.

Se întâmplă întotdeauna când sunt anunțate astfel de efecte adverse, chiar dacă sunt rare, pentru că însuși creierul nostru biologic este construit de asemenea manieră încât este un evaluator foarte ineficient al riscurilor reale, asta nu o spun eu, ci știința.

Este dovedit științific că avem tendința, fiecare dintre noi, să exagerăm riscuri care sunt practic foarte mici.

În cazul efectelor adverse de la AstraZeneca este o astfel de situație. Dacă ne uităm la riscul real de a fi subiectul unui astfel de efect advers foarte rar, vedem că riscul este mult mai mic decât riscurile pe care ni le asumăm zilnic, cum ar fi condusul mașinii până la serviciu, România este una din țările cu cele mai multe accidente grave de trafic. Dacă ne uităm pe date, este un risc de 10-16 ori mai mare, deci este mult mai periculos să mergi cu mașina în România decât să ai o astfel de problemă.

ADVERTISING

Multe medicamente pe care le-am luat fiecare dintre noi cel puțin o dată au efecte adverse, listate în prospect, mult mai frecvente decât cel listat ieri de Agenția Europeană a Medicamentului.

Dar cum restabilim încrederea, cum îl facem pe om să minimizeze riscurile în loc să le maximizeze?

Este foarte dificil de răspuns sau de acționat în acest sens, pentru că diferența dintre efectul advers rar legat de vaccinul de care vorbim și alte efecte adverse, foarte serioase, ale altor medicamente pe care le consumăm în mod obișnuit, este că media a vorbit în ultimele 48 de ore non-stop despre efectul advers foarte rar, despre celelalte, serioase și mai frecvente, media nu vorbește atât de frecvent sau deloc.

Este o situație foarte clară de bias de expunere, cum spun psihologii, în care întotdeauna ne temem mai tare să nu ni se întâmple lucrurile rele pe care le vedem la televizor și avem tendința să ignorăm alte lucruri rele, despre care nu se vorbește la televizor, dar care sunt mult mai probabil să ni se întâmple.  Dau un alt exemplu:e mult mai probabil în România să mori de diabet decât de mâna criminalilor care umblă liber pe străzi.

ADVERTISING

Adică diabetul nu e mediatizabil și nu face breaking news.

Nici mie nu mi-e frică de diabet și nu o să anunț pe nimeni, dar mi-e frică de criminalii de pe stradă și am alarmă la casă.

Fiecare dintre noi suferim de astfel de lucruri și e foarte dificil să scapi de ele, dar e foarte util să le conștientizezi, pentru că atunci, individual, poți să te controlezi și să iei decizia rațională, care îți face bine, în loc să te lași dominat de emoții, de cele mai multe ori iraționale.

Emoțiile nu sunt rele, în sine, dar, în luarea deciziilor, sunt o busolă foarte imprecisă.

Au comunicat statele și instituțiile emoțional sau au exacerbat ele percepția emoțională? Vedem cum Germania, de pildă, interzice vaccinul la cei sub 65 de ani, Spania sub 60, Marea Britanie recomandă să nu fie administrat sub 30. Oamenii sunt dezorientați când aud informații parțiale, precare și care par a se contrazice.

Aceste interdicții, care diferă doar într-o anumită măsură de la un stat la altul, sunt condiționate de prioritizarea la vaccinare pe care o practică acel stat și de strategia sa.

Sunt țări în care prioritatea zero a fost să se vaccineze seniorii, nu a contat că erai medic care lucra cu pacienți Covid, dacă aveai 40 de ani, nu erai vaccinat.

În România, noi avem un alt tip de prioritizare.

În cazul vaccinului Astra Zeneca, care dă efecte adverse, interesul tău ca om care decide politicile de sănătate în țara respectivă nu este să vaccinezi cu un vaccin sau altul, ci să ai cât mai repede o proporție cât mai mare din populație vaccinată și mai ales din populația vulnerabilă. Indiferent de vaccin.

Din această perspectivă, statele acționează foarte pragmatic, prevăd că va scădea aderența la vaccinarea cu AstraZeneca și încearcă să nu expună posibile grupe de persoane susceptibile la acest efect advers.

Și atunci prioritizează anumite grupe de populație direcționându-le către vaccinuri alternative. Este o decizie verificabilă, cu o metodologie în spate, dar care este luată în funcție de variabile care pot să difere de la țară la țară. De aceea, este impresia generală că este un talmeș-balmeș. Nu este, ci pur și simplu variabilele de la stat la stat diferă.

Ar fi totuși utilă o strategie comună la nivelul Uniunii Europene, de vreme ce vaccinul este achiziționat la nivel comunitar și apoi distribuit statelor membre?

Asta nu se poate face pentru că, pur și simplu, nu permite tratatul de bază al Uniunii Europene.

UE poate interveni când există o urgență de sănătate publică și a făcut acest lucru, în perioada pandemiei, dar administrarea vaccinului nu este urgență de sănătate publică și nu poate să intervină.

Oricum UE a mers mai departe, prin acordul țărilor membre, atunci când s-au organizat achizițiile comune, care au fost de mare ajutor pentru țările mici și medii, inclusiv pentru noi.

Cum poate face omul obișnuit o verificare de fapte? Și-a făcut prima doză, cum decide rațional dacă se duce la a doua doză sau nu? Se uită pe istoricul său medical, se consultă cu medicul de familie, vede ce tratamente mai ia, poate că este predispus astfel la formarea de cheaguri de sânge sau la evenimente trombotice? Asta e problema pentru care, de altfel, Marea Britanie a pus pragul de 30 de ani pentru femei, deoarece ele iau în general anticoncepționale, care au un risc mult mai mare, trebuie să spunem, decât vaccinul, pentru evenimente trombotice.

În primul rând, consultarea medicului. Medicul de familie, medic specialist hematolog sau infecționist.

Există o ușoară decalare, de maxim o săptămână sau două, dintre momentul în care este făcut acest anunț și este comunicat profesioniștilor din domeniul medical sau sanitar – lor le este comunicat chiar cu câteva zile înainte să fie făcut anunțul public -  și momentul în care apar ghiduri și protocoale care pot să-l orienteze pe medicul dumneavoastră în a vă da sfatul cel mai bun.

E posibil ca medicul să știe foarte bine acele mecanisme fizico-patologice și care poate să-și facă independent o părere proprie, este de specialitate și are experiență, dar este posibil ca un medic, la fel de bun, dar care nu are punctul forte în această arie. Acesta se uită la ghidurile emise de societățile europene de profil sau de către alte societăți de specialitate naționale care se mișca mai repede.

Englezii, de regulă, se mișcă foarte repede dar și italienii, în această pandemie. Există acest decalaj dintre momentul în care apare concluzia științifică și cel în care societatea respectivă emite ghidul. De aceea, va fi o perioadă, de regulă scurtă, in care este posibil ca medicii să nu fie orientați.

Repet, totuși, este vorba de o categorie care nu este majoritară în populație și despre un risc foarte scăzut.

Dar trebuie să știm exact riscul, pentru a-l putea aborda chiar terapeutic – există tratamente pentru cheagurile de sânge.

Acesta este unul dintre motivele pentru care se listează aceste efecte adverse.

Ar fi corect ca, înainte de a intra la vaccinare, medicul de acolo să vă facă o anamneză, un triaj în care să vă întrebe. Există și tratament pentru aceste efecte foarte rare, e adevărat că trebuie identificate. Până la urmă, este o decizie pe care fiecare o ia individual, în funcție de cât de mult reușește să-și controleze emoțiile.

Într-un fel, e ca la fotbal, penaltiurile sunt executate doar de către fotbaliștii care au suficient sânge rece, doar că aici nu e vorba de o minge, ci de sănătatea noastră. E decizia fiecărui individ, iar ce rog eu e să nu fie luată cu ochii în televizor.

Nu cred că există un om întreg la minte care și-ar duce mașina la reparat la un moderator TV sau la unul dintre nenumăratele personaje care își dau cu părerea.

Vorbiți cu medicul care are timp să vă asculte istoricul personal, este o decizie care se ia în funcție de acest istoric.

Citeşte şi alte interviuri şi texte de opinie semnate de Magda Grădinaru


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇