Cum a ajuns protejatul lui Adrian Năstase propunerea comisiei Stelian Ion pentru Tribunalul UE, după o procedură dubioasă

Cum a ajuns protejatul lui Adrian Năstase propunerea comisiei Stelian Ion pentru Tribunalul UE, după o procedură dubioasă

Guvernul a aprobat în ședința de joi – cu maximă discreție și în afara ordinii de zi – rezultatele selecției organizată de Ministerul Justiției pentru una dintre pozițiile României de judecător la Tribunalul UE, pentru perioada 7 octombrie 2021 – 31 august 2022.

Conform calendarului procedurii, adoptată prin memorandum de Guvern, aprobarea a venit în penultima zi posibilă, care ar fi fost 25 iunie, deși rezultatatele selecției au fost anunțate pe 11 iunie. O întârziere care poate fi explicată și de suspiciunile pe care stă întreaga procedură.

În discuție este un rest din mandatul dnei Octavia Spineanu, care a devenit judecător CJUE. Pentru viitorul mandat ar urma o nouă procedură, însă practic judecătorul ajuns acum la TUE va rămâne și pentru viitor. Deci un rest de un an, plus încă un mandat întreg de 6 ani. 

Desemnarea judecătorilor la TUE este prevăzuta de art. 254 și 255 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Potrivit art. 254 TFUE, judecătorii trebuie să ofere depline garanții de independență și să aibă capacitatea cerută pentru exercitarea unor înalte funcții jurisdicționale. Ei  trebuie să aibă avizul Comitetului 255 de la Luxemburg și sunt numiți de statele membre.

La selecție s-au înscris 14 candidați. Între ei mai mulți judecători de Curte de Apel și ICCJ, fostul agent al României la CJUE, Horațiu Radu, și actuala judecătoare la CEDO Iulia Motoc.

După verificarea îndeplinirii ciriteriilor generale, care țineau de studii, antecedente, limbi străine, cei 14 candidați ramași în cursă au ajuns la faza interviului în fața comisiei de selecție prezidată de ministrul Stelian Ion.

Comisia și conflictele de interese

Potrivit art 1 al procedurii aprobate prin memorandum, din comisie au făcut parte:

ADVERTISING
  • ministrul Justiției
  • ministrul Afacerilor Externe
  • agentul guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
  • directorul Direcţiei afaceri europene şi drepturile omului (DAEDO) din cadrul Ministerului Justiţiei
  • un membru al CSM, desemnat de Plenul CSM
  • doi judecători ICCJ, desemnați de Colegiul de conducere ICCJ
  • două cadre didactice universitare de la facultăţile de drept
  • doi decani ai Barourilor din cadrul Uniunii Naționale a Barourilor din România, desemnați de Comisia permanentă a UNBR.

Având în vedere că în competiție s-a înscris și dl Gîlea, directorul Departamentului relații bilaterale europene și cooperare regională din MAE (profesor universitar și fost ambasador al României în Bulgaria), ministrul de Externe a ales să nu facă parte din comisie.

În locul domniei sale și al agentului CJUE au participat din partea MAE doi secretari de stat care nu interacționează profesional cu dl Gîlea, dar, e drept, nici competențe pe domeniul european nu au, deci e greu de înțeles ce și cum au evaluat  – Sebastian Neculăescu, secretar de stat pentru afaceri strategice, și Daniela Gîtman – secretar de stat pentru relații interinstituționale.

Deși în competiție se înscrisese, cu deplină îndreptățire profesională, secretarul general al Ministerului Justiției, fost agent al României la CJUE, Horațiu Radu, ministrul Justiției, care l-a adus pe dl Radu în minister, nu s-a considerat în conflict de interese și a prezidat comisia.

Dacă dl Radu câștiga, și nu era deloc exclus din punct de vedere profesional, ar fi aruncat asupra domniei sale o mare suspiciune de favorizare. Sau dl Ion știa de la început că dl Horațiu Radu nu are nicio șansă?

ADVERTISING

Într-un răspuns la mai multe întrebări pe tema selecției, pe care îl puteți consulta aici, MJ nu a răspuns la întrebarea referitoare la potențialul conflict de interese al ministrului.

A înțeles ministrul ce spuneau candidații?

Nu este singura problemă personală a ministrului evaluator. Conform procedurii, candidații și-au făcut prezentarea în limbile engleză și franceză, competențele lingvistice fiind criteriu explicit de evaluare.

Din informațiile mele, ministrul are nivelul B2 la engleză, insuficient pentru a fi evaluator în această limbă, și niciun nivel atestat la franceză. Întrebat punctual  despre aceste competențe lingvistice personale ale ministrului, MJ a răspuns:

„Comisia de selecție a fost alcătuită din 11 membri, iar cunoștințele de limbă străină au putut fi foarte bine evaluate de Comisie”.

Punctajul pentru fiecare candidat a fost acordat individual de fiecare membru al comisei și după centralizarea lor la Ministerul Justiției a fost făcut punctajul total al fiecărui candidat.

Cum a putut dl Ion să puncteze ceva ce nu înțelegea sau înțelegea destul de precar și cum au putut să știe membrii comisiei ce ințelegea sau nu dl Ion din ce se vorbea în engleză și, mai ales, franceză rămâne neclar.

Cei doi profesori de drept din comisie au fost Ștefan Deaconu, de la Universitatea București, iar de la Universitatea Babeș Bolyai Fabian Gyula, nimeni altul decât candidatul la funcția de Avocat al Poporului. Cei doi au fost selectați în comisie, spune Ministerul Justiției, de conducerile celor două facultăți de Drept.

Doar că dl prof. Ștefan Deaconu se afla, la rândul domniei sale, într-un conflict de interese, cel puțin moral, cât timp a fost conducătorul tezei de doctorat al unuia dintre candidați, judecătorul Dragoș Alin Călin. 

ADVERTISING

Am întrebat la Ministerul Justiției daca acest aspect a fost cunoscut de dl ministru: „Nu a existat nicio situație în care obiectivitatea vreunuia dintre membrii comisiei să fie pusă la îndoială. Toate aceste aspecte au fost discutate cu obiectivitate și responsabilitate în cadrul Comisiei de evaluare.” Deși răspunsul este mai mult decât ambiguu, înțelegem că faptul a fost cunoscut și acceptat.

Plenul CSM l-a desemnat în comisie pe judecătorul Bogdan Mateescu. Din partea ICCJ, Colegiul instanței supreme i-a desemnat în comisie pe vicepreședinții Iulian Dragomir și Gabriela Bogasiu. Barourile au trimis liderii din București și Alba.

În comisie nu a fost selectat niciun fost judecator TUE, deși dl Ion ar fi găsit unul care este și profesor universitar la Facutatea din Iași, Valeriu Ciucă.

Ce ar fi trebuit să verifice comisia?

Conform procedurii:

  • calificarea juridică a candidatului şi cunoaşterea dreptului şi instituţiilor UE;
  • experienţa profesională, inclusiv notorietatea ştiinţifică, dacă este cazul;
  • capacitatea de a exercita funcţii judiciare;
  • competenţele lingvistice;
  • capacitatea de a lucra într-un mediu multicultural, care reflectă diferite sisteme juridice;
  • lipsa oricărei îndoieli cu privire la independenţa, imparţialitatea, probitatea și integritatea candidatului.

Am întrebat Ministerul Justiției în ce fel au fost valorificate în punctaj criteriile de selecție stabilite de procedură. Răspunsul închide orice discuție: „Toate întrebările adresate candidaților au avut în vedere evaluarea acestora în funcție de criteriile stabilite în procedură.”

Lipsa unor principii certe de evaluare a făcut, spun surse convergente din comisie și apropiate ei, ca întrebările și nivelul evaluării să fie complet diferite de la un candidat la altul, absolut arbitrar.

Am întrebat dacă a existat o bibliografie în vederea evaluării candidaților: „Anvergura poziției de judecător la Tribunalul UE presupune o viziune de ansamblu şi actuală asupra activității acestei instituții. În consecință, indicarea unei bibliografii nu ar face decât să limiteze analiza viziunii candidaților.”

Teoretic, așa este. Dar, practic, dl prof Fabian Gyula a pus întrebări exclusiv din cartea domniei sale și a punctat exclusiv răspunsuri conform viziunii domniei sale. Cine nu citise tocmai cartea domniei sale nu avea nicio șansă să răspundă mulțumitor.

Ministerul nu infirmă existența unor întrebări privind spețe punctuale, deși acest aspect este interzis de criteriile Comitetului 255 .

Punctajul incoerent

După această evaluare complet netransparentă și, potrivit surselor convergente, inegală, fiecare membru al comisiei a întocmit o ierarhie a candidaților pe care a trimis-o ministrului Justiției. Neclar dacă domnia sa a întocmit propria ierarhie înainte sau după ce a văzut restul evaluărilor.

Am cerut Ministerului Justiției să îmi pună la dispoziție punctajele: „Deliberările Comisiei de Selecție au caracter confidențial şi nu pot fi comunicate presei. Precizăm faptul că rezultatele procedurii pentru desemnarea candidatului României pentru funcția de judecător la Tribunalul Uniunii Europene au fost aprobate în unanimitate de membrii comisie de evaluare.”

Candidații nu au fost întrebați dacă sunt de acord cu publicarea punctajelor, din motive care pot ridica suspiciuni.

Surse convergente susțin că, în comisie, dl ministru Ion a încercat din răsputeri să îl impună pe dl judecător Dragoș Călin, în vreme ce un alt grup a apreciat-o pe dna judecător CEDO Iulia Motoc.

De exemplu, din informațiile mele, Iulia Motoc a fost pusă pe primul loc de mai mulți membri ai comisiei, între care reprezentanții ICCJ, MAE, CSM, în timp ce dl Ion și directoarea din Ministerul Justiției au pus-o pe locul 6, iar dl Fabian Gyula pe locul 9 din 14 candidați.

E greu de înțeles într-o cheie corectă asemenea diferențe de viziune între evaluatori, desigur dacă toți au înțeles limba în care s-a vorbit.

Norocosul câștigător

În aceste condiții, dl Gîlea ar putea să fie mai mult un beneficiar norocos al jocului unei evaluări viciate.

Prof. univ. Ion Gîlea este funcționar în MAE, a fost ambasador al României în Bulgaria, a fost un colaborator apropiat al lui Adrian Năstase, i-a fost asistent la catedră la Facultatea de Drept, au scris împreună cărți. În comisie, dl Gîlea a fost foarte apreciat de prof. Fabian Gyula.

Pe locurile de rezervă sunt judecătoarea Diana Bulancea și fostul agent CJUE Horațiu Radu, ambii cu profile mai convingătoare decât locul 1.

De menționat că Ministerul Justiției a avut nevoie de 9 zile pentru a răspunde evaziv în 28 de rânduri și abia după ce l-am notificat pe consilierul ministrului că voi publica subiectul cu sau fără răspunsul MJ.

Surse din comisie spun că dl ministru a încercat să îi convingă pe membri să asume cu toții răspunsurile cerute, însă nu a reușit.

Citește și alte texte semnate de Ioana Ene Dogioiu


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇